Ce înseamnă post sănătos? 

Chiar dacă postul religios are ca obiectiv purificarea spirituală el are și o componentă materială: starea noastră de sănătate. Vrem să ieșim din post cu mai puțină grăsime, cu un ficat mai odihnit, cu o piele mai curată, cu un tranzit intestinal mai bun, cu o retenție de apă mai mică. Eventual și cu analizele de sânge îmbunătățite (glicemie, colesterol, măcar). 

Pentru persoanele care țin post există multe beneficii dar și multe capcane. Iată câteva reguli simple pentru a avea un post sănătos. Sau, pur și simplu, alternative la dietele obișnuite, care conțin, de multe ori, alimente nesănătoase de origine animală, dar nu neaparat. O dietă cu o importantă componentă vegetală se arată benefică pentru sănătate pe termen lung și chiar pentru performanța sportivă. 

Pentru cine locuiește în București sau împrejurimi există și o soluție simplă să ne fie livrate acasă, prin comenzile de pe Freshful by eMAG, unde sunt ușor de căutat inclusiv alimentele vegane și de post. Eu verific întâi secțiunile de oferte și “Save Me”, de unde cumpăr întotdeauna la prețuri foarte bune.

La ce suntem atenți? 

Cea mai mare capcană de care trebuie să ne ferim:  zahărul, făina albă și uleiurile. Toate trei sunt vegetale, deci “de post” dar, în același timp sunt calorii goale, generatoare de oboseală, foame, inflamație, stress oxidativ, boli cronice și chiar kilograme în plus. Ca pentru orice aliment, contează cantitatea, deci, o linguriță de zahăr la cafea sau niște ulei de măsline extravirgin la salată sunt în regulă. Ba chiar și câte o felie de pâine cu maia. 

A doua mare capcană sunt produsele ultra-procesate, “de post” având la bază diverse ingrediente de slabă calitate: ulei de palmier, proteină de soia, amidon, aditivi alimentari (în special arome, coloranți, conservanți). Atenție mare deci la inlocuitorii de carne/mezeluri și brânză. Citim cu grijă etichetele și alegem ce este cât mai natural. Atlfel, eu prefer să folosesc ingrediente care oferă nutrienții respectivi în combinații și rețete clasice sau tradiționale. 

Totuși, nu orice este procesat este și dăunător, până la urmă aproape toate alimentele necesită procesare pentru a fi incluse în dieta noastră. De exemplu, produsele vegetale de la Filgud mi s-au părut bune din acest punct de vedere. Oferă diversitate în dieta vegană (de post) și sunt făcute cu ingrediente de calitate.

La fel și variantele de băuturi vegetale de la Alpro, mi se par destul de apropiate (gust, textură) și cu ingrediente relativ acceptabile. Doar că, evident, nu “înlocuiesc” laptele, sunt pur și simplu, alt tip de aliment. 

Ce alegem? 

Pentru a controla cât mai bine calitatea și costul unui meniu este cel mai bine să alegem ingredientele de bază și să le preparăm pe cont propriu. Cum asta presupune și un consum enorm de timp vom apela și la diverse produse procesate sau gata preparate. Mai ales atunci când am face și acasă același lucru. 

Sursele de proteine vegetale

Proteinele sunt importante pentru că: susțin masa musculară și neurotransmițătorii (prin aminoacizii conținuți), oferă sațietate mare, ajută la controlul glicemiei, excesul nu se transformă în grăsime. Mai mult, proteinele vegetale au avantajul că nici nu afectează acidul uric, așa cum o fac cele animale. Și proteinele vegetale vin însoțite de fibre, vitamine, minerale, antioxidanți, carbohidrați complecși. Studiile arată că înlocuirea unei părți din proteinele animale cu proteine din surse vegetale ajută la prevenirea bolilor și chiar la prelungirea vieții. 

Personal evit soia (din mai multe motive), dar, pentru cine poate să o consume, există de la soia boabe uscate, edamame (păstăi congelate), conserve cu boabe gata fierte, tofu (brânză de soia), proteină de soia texturată și apoi o gamă foarte mare de imitații de carne. 

Aleg, în schimb: fasole de diverse tipuri (albă, roșie, cu bob mare), mazăre, linte, năut sau alte leguminoase (mung, adzuki). 

Ciupercile se găsesc și ele acum într-o diversitate mare dar nu reprezintă o sursă bună de proteine ci, mai degrabă, una modestă. Da, se adună la total și contează, dar nu pot fi baza unei diete. 

Pâinea, cerealele, pseudocerealele

Pâinea cu maia este din ce în ce mai des întâlnită, fiind un progres față de variantele “industriale”, în special prin timpul mai lung de dospire și diversitatea culturilor de drojdii și fermenți. Nu are mari beneficii dar poate fi o bază pentru a mânca alte alimente, cum ar fi supele, pate-urile (fasole bătută, humus), zacusca.

Combinate cu leguminoasele, cerealele aduc în dietă un profil de aminoacizi superior. Includem în această listă și ovăzul, porumbul, orezul, quinoa, hrișca, meiul, amarantul. Nu este obligatoriu să le mâncăm pe toate la fiecare masă, dar este bine să fie prezente în dieta zilnică. 

Nucile și semințele

Prin aportul de grăsimi sănătoase, fibre, vitamine minerale și chiar proteine sunt alimente dense nutritiv, deci trebuie să avem grijă la cantitatea totală. Merg ca gustare sau adăugate în alte rețete (salate, supe-cremă, batoane de casă) și sunt de preferat crude, nu prăjite. 

Legumele

Este sezonul rădăcinoaselor, îmi permit să includ aici și cartofii clasici sau dulci. Pot fi fierte (supe, piure-uri), coapte, făcute “chips”-uri la friteuza cu aer cald. Includem orice putem găsi de calitate în sezon, din fericire sunt disponibile și diverse tipuri de frunze și salate proaspete. 

Găsesc din ce în ce mai des variante gata gătite, de calitate, de tip “zacuscă de casă“, de exemplu. 

Fructele

Chiar dacă nu sunt în “plin sezon” se găsesc inclusiv fructe românești, de la producători locali: mere, pere, gutui, dovleac etc. Alături de citrice reprezintă o sursă naturală de vitamina C în sezonul rece. 

Concluzii

Ideile împrumutate din dieta vegană și multitudinea de produse de calitate disponibile ne pot ajuta să avem un post sănătos, cu alimentele potrivite, preparate corect, care să ne dea, la final, o stare de sănătate îmbunătățită. Chiar dacă ne mai facem și de cap din când în când cu un fast food sau cu niște dulciuri. De post, bineînțeles. Pentru cine ține.