Mâncare de Sărbători

Circulă multe mituri despre alimentele de Sărbători, unele se confirmă altele sunt doar… mituri. Uitându-mă după produse noi pe aplicația Freshful by eMAG am văzut mai multe preparate tradiționale gata făcute, gata de a fi comandate și… mâncate. Mulți dintre noi nu mai avem timpul sau cunotințele să le preparăm pe cont propriu. În ziua de azi există și mici producători locali care le fac așa cum trebuie. Dacă știm să alegem vom regăsi calitatea și gustul celor “de casă“. Și curate, fără chimicale.

Hai să vedem cum le alegem, cum le mâncăm, cu cele putem asocia. Pentru că e foarte important și ce facem în rest, nu are rost să ne privăm de bucatele tradiționale, acum este sezonul lor.

Carnea de porc

În funcție de partea din porc aleasă, această carne poate fi chiar foarte slabă (mușchi) sau poate ajunge până la slănină și jumări, cu un aport foarte mare de grăsime. Caloriile sunt calorii și pălinca nu le arde (arde ficatul, din păcate). Deci mare atenție la cantități. Aportul de apă este esențial și salatele de frunze sunt foarte bine venite lângă carne. În principiu este bine să fie mâncată pe stomacul gol (când nivelul de acid este maxim) și apoi garniturile, de preferat cât mai ușoare.

Organele și specialitățile

Toba, caltaboșul, lebărul, sângeretele și alte specialități din organe sunt foarte dense nutritiv, chiar mai utile decât “carnea macră”. Au cantități mari de fier, vitamine, minerale.

Piftia este… colagen. Practic proteină pură, foarte utilă tot timpul anului. Deci este bine să profităm cât putem. Puțina grăsime se adună la suprafață și poate fi dată la o parte foarte ușor.

Cârnații pot fi făcuți la cuptor, după ce îi înțepăm cu o furculiță și astfel excesul de grăsime se va scurte. Prăjirea și frigerea pe grătar sunt metode mai dăunătoare pentru sănătate.

Șoriciul, dacă este bine curățat, are foarte puțină grăsime, fiind țesut conjunctiv (deci tot sursă de colagen). Totuși, fiind greu de digerat, trebuie mestecat foarte, foarte bine.

Salata “de boeuf” nu este neapărat un preparat “de sezon” dar a intrat în obiceiurile românilor. Cartoful poate fin înlocuit cu țelină și cantitatea de maioneză ținută la minim. Mai degrabă ar fi făcută în varianta vegetariantă, pentru cei care preferă să mănânce fără carne.

Sarmalele

Pot fi făcute mai “de dietă”, din carne mai slabă, dar varza murată va fi oricum greu de digerat. Deci o parte din ea poate fi înlăturată, pentru o digestie mai ușoară. Ar fi de preferat să le mâncăm cu cât mai puțină pâine sau mămăligă și fără prea multă smântână.

Cozonacul

Făină, zahăr, ulei, lapte, ou, nuci, fructe uscate… un aliment extrem de încărcat din punct de vedere caloric, mai ales cu carbohidrați. Cea mai bună idee ar fi să fie păstrat pentru gustări sau după efortul fizic și nu mâncat după mesele copioase.

Ce evităm?

Grăsimile din această perioadă sunt destule, deci vom ține la minim alte surse de grăsime, fie ea sănătoasă: nuci/semințe, uleiuri, avocado, brânzeturi grase etc.

Zahărul este și el o sursă de energie foarte densă, deci vom încerca să îl ținem la minim, mai ales în forma lui lichidă (așa-zisele “băuturi răcoritoare”).

Alte surse de proteine (inclusiv vegetale) nu prea mai au loc în dieta noastră dacă vom mânca multă carne, așa că le păstrăm pentru perioada de “revenire” de după Sărbători. Excepție ar putea face iaurtul, care poate fi folosit în loc de smântână (variantele “grecești”).

Alcoolul și hidratarea

Alcoolul va fi parte “din regim” pentru mulți dintre noi dar măcar să ne hidratăm suficient. Hidratarea va ajuta și la eliminarea excesului de sare dar și la diminuarea mahmurelii.

Deci…

… ne bucurăm de tot ce ne dorim, dar cu măsură, nu este nevoie să mâncăm din toate, până la refuz, la fiecare masă. Le putem împărți pe mai multe zile, fără să facem excese.