Dieta mediteramericană

Am parafrazat ca “dietă mediteramericană” interpretarea lor despre dieta mediteraneană. Ca orice lucru american, se vrea produs sau brand, se vrea a cuceri piața globală, se vrea a redefini realitatea altora. Mediterana e o mare… mare. În jurul ei sunt diverse culturi și civilizații, cu multe puncte comune dar și cu diferențe. Iar insulele au, pe lângă solul vulcanic și mâncarea bună, o populație cu un genetic specific.

Statistic vorbind, oamenii din aceste zone par să aibă o longevitate și o stare de sănătate mai bune decât oamenii din alte părți. S-a tot încercat izolarea unui factor anume dar realitatea este că tot stilul de viață contribuie: mâncare, soare (vitamina D), timp liber, somnul de la prânz, nivelul redus de stres. Plus zestrea genetică.

Ce se mănâncă în zonă?

Evident, ce se găsește în mod natural, plus câteva importuri. Oamenii sunt destul de tradiționaliști, în pofida turismului profitabil și a necesității de a livra acestor turiști și mâncăruri “internaționale”. Deci: pește și fructe de mare, cereale (în principal grâu), măsline și ulei de măsline proaspăt, leguminoase, multe legume și salate, citrice dar și brânză de diverse feluri, carne, inclusiv grasă (vită, pui, porc), cartofi, orez alb, uleiuri rafinate, zahăr, porumb, ca peste tot.

În cele mai multe țări se bea și vin. Mult vin. Ne întâlnim inclusiv cu un așa-zis “paradox francez” unde s-a constatat că, în pofida aportului mare de grăsimi saturate, nu apăreau bolile tipice “vestului” (diabet, boli cardiovasculare).

Solul vulcanic este foarte bogat în minerale și oligoelemente, făcând alimentele nu doar mai gustoase ci și mai hrănitoare, mai ales dacă avem și soarele în ecuație. Nu se compară cu alimente crescute în vată și coapte la bec. Deci alimentele locale și de sezon reprezinta baza acestei diete. Este mai greu să o imităm în alte părți ale globului deși nu imposibil.

Foarte imporant: ce găsim în restaurante, ca turiști, nu reprezintă dieta mediteraneană tradițională ci este o adaptare pentru ingrediente ieftine prezente pe tot parcursul anului, gătire rapidă și gusturi puternice și comune.

Ce nu prea se mănâncă în zonă?

În primul rând, nu se mănâncă “cereale integrale” așa cum pretinde interpretarea americanilor. Am vizitat cea mai mare parte dintre aceste țări din jurul Mediteranei, ba chiar și insulele mari. Foarte rar am văzut “cereale integrale”. Se mănâncă, în schimb, diverse variante de pâine albă și paste. Alimentele scumpe sau de import sunt consumate doar ocazional, în mod tradițional nu toată lumea avea acces la ele. Somonul de fermă, avocado, quinoa, chia și altele asemenea nu există în dieta mediteraneană clasică.

Și foarte important: nu este o dietă bazată pe plante, din contră, produsele de origine animală sunt foarte prezente și în cantități mari. La fel și grăsimile, nu este o dietă “low-fat” cum ar pretinde o variantă americană.

Comparația cu “the western diet”

Prin “western diet” înțelegem, în principal, dieta tipică americană sau din zonele americanizate din Europa și din alte țări: enorm de mult zahăr, uleiuri vegetale folosite la prăjit, carne procesată și grătar, multă sare, mulți aditivi alimentari. Încă de la Weston Price a existat observația că populațiile expuse “civilizației” începeau să prezinte o deteriorare a danturii și a stării de sănătate, în general. Imperiile occidentale transportau acolo alimente pe care le foloseau și ei, de nevoie (alimentele marinarilor,  sclavilor și clasei de jos). Pentru că sunt ieftine, ușor de transportat și stocat, au devenit din ce în ce mai populare.

Stilul de viață

În general este un stil de viață liniștit, cu multă odihnă și activități recreative și mișcare în aer liber, cu relații sociale strânse. Se bea și alcool, se mănâncă și dulciuri, pâine albă, prăjeli, grăsimi saturate, sare. Aici este, de fapt, diferența, în bucuria de a trăi. Vorbim inclusiv despre o cultură gastronomică sănătoasă, de o educație făcută cu elemente bine determinate de tradiții, greu de imitat în occident din cauza lipsei ingredientelor, a științei de a le prepara și a preferinței naturale pentru ele.