Soia. Bună sau rea?

Articolul a fost scris inițial în 2007, completat în februarie 2014, martie 2025.

După ultimele cercetări înclin să cred că este mai bine să o evităm. Sunt o mulţime de studii care arata beneficii, dar din ce în ce mai multe autorităţi aduc argumente care înclina balanţa în direcţia opusă. Are rost să riscăm atunci când există alternative mai sigure? Nu trebuie să ne ferim oricum de alimentele procesate şi să avem o alimentaţie cât mai naturală, în concordanţă cu produsele oferite de zona în care trăim?

Scurta istorie despre soia

Asiaticii consumă soia, sunt mai sănătoşi şi trăiesc mai mult. Sau nu e chiar aşa?
Iniţial, culturile de soia erau folosite ca îngrăşământ natural. În timp, din cauza nevoii crescute de alimente (Imperiul Chinez se extindea) s-au dezvoltat metode care au facut posibil consumul de către oameni. Să nu ne imaginăm ca Împaratul a renunţat la alimentaţia echilibrată în favoarea acestui nou aliment, destinat hrănirii păturii sărace. Asia este un continent cu câteva miliarde de oameni, care trăiesc în moduri foarte diferite. Factorii care le tedermină durata de viaţă şi starea de sănătate sunt numeroşi, soia fiind doar o picatură într-un ocean.

Metodele tradiţionale de preparare includ: înmuiere, fermentare, încolţire, fierbere. Unele durează chiar şi peste şase luni, asigurând astfel distrugerea toxinelor. Este nevoie de aceste procedee pentru că, în mod natural, bobul de soia este otrăvitor și indigest pentru specia umană.

Conține inhibitori enzimatici, lectine, proteine cu efect alergen și goitrogen, fitoestrogeni cu efecte greu de prevăzut. Boabele mai tinere (edamame) au mai puține efecte negative, la fel și folosirea sosului de soia drept condiment, cantitatea fiind foarte mică.
Consumul tradiţional se rezumă azi la cantităţi mici, din când în când, al acestor preparate. În nici un caz în acea vreme proteina extrasă pe cale industrială din boabele de soia nu era inclusă în alimente, de la hamburgeri la îngheţată.

Care este situatia in zilele noastre?

Populaţia globului, în număr din ce în ce mai mare trebuie să fie hrănită. Firmele producătoare de alimente caută soluţii cât mai ieftine, dar care sa respecte şi normele nutriţionale general acceptate.
Soia este o cultură cu o productivitate mare, iar boabele sale conţin una dintre cele mai bune proteine de origine vegetală. Reuşind sa obţină la un moment dat aprobarea FDA (Food and Drugs Administration- Administraţia pentru Alimente şi Medicamente), aceste firme au dreptul să pretindă în activităţile de marketing faptul că soia este benefică pentru sănătate. Această aprobare a fost obţinută greu, cu opoziţia vehementă a multor medici nutriţionişti de talie mondială, care au continuat lupta împotriva acestei practici.

Iniţial s-a încercat, fară succes, folosirea soia drept furaj pentru animale. Problemele de sănătate apărute (incluzând numar mare de pui născuţi morţi) au determinat o reorientare a pieţei spre consumul uman. Deci o proteină ieftină, uşor de ascuns în alte alimente şi care a beneficiat de un lobby puternic din partea producătorilor. Din păcate, parţile întunecate ale problemei au fost ascunse în mod deliberat.

Productie si procesare

În procesul de producţie şi procesare se folosesc toate metodele moderne: organisme modificate genetic, pesticide şi diverse alte substanţe chimice (de la aluminiu la produse petroliere) care se pot regăsi şi in farfuriile noastre. Metodele tradiţionale au fost înlocuite de cele moderne, ieftine, dar care transforma un aliment cu potenţial pozitiv într-un pericol pentru sănătatea noastră.

Soia si sanatatea

Proteinele din soia au, într-adevăr, o valoare biologică mare față de alte proteine vegetale (și avantajul unei cantități mai mici de metionină). Carnea, pestele, ouale, lactatele au toate proteine de o calitate mult mai bună. Din lumea plantelor, alte alimente care conţin cantităţi notabile de proteine sunt fasolea, mazărea, lintea, năutul, seminţele (cânepă, in, susan etc.), nucile, alunele. Arahidele, deşi sunt asemuite cu “alunele”, sunt tot o cultura economică, prezentă în alimentaţia noastră pe cu totul alte considerente decât cele nutriţionale, ca şi soia.
Totuşi, aceste proteine vin în bobul de soia alături de diverse substanţe naturale printre care antinutrienţii şi fitoestrogenii. Antinutrienţii au capacitatea de a anula efectul nutritiv al diverşilor nutrienţi (proteine, vitamine, minerale, enzime). Procesarile avansate elimina acesti antinutrienti prin metode moderne.

Isoflavonele

Sunt substanţe găsite în plante, cu efect asemănător cu hormonii estrogeni. Multă vreme s-a crezut că au efecte benefice în prevenirea cancerului, ameliorarea efectelor menopauzei, a osteoporozei, reducerea riscului bolilor cardiace. Studiile s-au făcut în condiţii menite să accentueze efectele benefice şi să mascheze eventualele probleme.
În ultimii ani au apărut şi păreri contra, deoarece s-a constatat că pot accelera creşterea tumorilor. Medicii nutriţionişti din întreaga lume, precum şi diverse autorităţi de stat eu emis avertizări în acest sens. Nu s-a recomandat excluderea totală a produselor din soia, doar evitarea suplimentelor nutritive care contin cantităţi mari de isoflavone, de către anumite grupuri de persoane.
În condiţii normale, estrogenii din soia nu ar trebui să reprezinte un pericol major, însa omul modern este expus la o cantitate mare din aceste substante şi din alte surse ducând în final la cantităţi echivalente cu pastilele anticoncepţionale, chiar şi la bărbaţi.

Fertilitatea și potența

Acţionând ca un hormon feminin, aceste substanţe din soia pot interfera cu reglarea naturală a sistemului nostru endocrin. Atât în studiile făcute pe animale cât şi în observaţiile asupra fertilităţii şi natalităţii la oameni au apărut semnale de alarmă privind o legătură între consumul de soia şi scăderea fertilităţii feminine şi masculine. La bărbaţi, scăderea nivelului de testosteron se traduce în apetit sexual şi potenţă sexuală scăzute. Unii autori au ajuns să spună despre soia că este “pastila anticoncepţională vegetală”.

Perioada sarcinii: femeile care au o cantitate mare de soia în dietă (fie ca parte a unui regim vegetarian fie sub forma de soia ascunsă în diverse produse alimentare) dau naştere la copii cu o greutate mai mică şi cu probleme de dezvoltare a creierului. De asemenea, ei sunt mai predispuşi la probleme ale glandei tiroide, mai târziu în viaţă.

Alimentația copiilor

În special băieţii care sunt hrăniţi cu formule care includ soia (absenţa laptelui matern sau diverse intoleranţe şi alergii la lapte) riscă la maturitate să aibă organe sexuale insuficient dezvoltate, energie scăzută şi fertilitate redusă. De asemenea, riscul de ginecomastie (dezvoltarea ţesutului mamar la barbat) este mai mare.

Tiroida și slăbirea

Fitoestrogenii prezenţi în soia au un impact negativ direct asupra tiroidei, în special când aportul de iod este insuficient. Este cunoscut faptul că în ţara noastră această problemă există, ea fiind parţial contracarată prin adaugarea de iod în sarea de bucatărie. Totuşi, nu exista o garanţie ca toţi oamenii consumă suficient iod, mai ales din surse naturale, de bună calitate. Un nivel scăzut de hormoni tiroidieni duce la retenţia de apă, acumularea de grăsime, lipsă de energie.

Litiaza renală (pietrele la rinichi) și acidul oxalic

Boabele de soia sunt bogate în acid oxalic, un factor important în formarea pietrelor la rinichi. Dacă ai antecedente în familie sau un istoric medical care include şi probleme renale este indicat să eviţi alimentele din această categorie. Evident, un consum crescut de apă va reduce din riscuri.

Indigestiile și alergiile

În SUA, soia este inclusă în primele opt alimente cu potential alergen. Chiar şi persoane care nu ştiu că suferă de alergii pot fi afectate într-o măsură mai mică sau mai mare. În timp, suprasolicitarea sistemului imunitar duce la apariţia altor boli, de la acnee la artrită şi boli degenerative. De asemenea, anumiţi compuşi din soia pot da aşa numitul “leaky gut syndrome”, o situaţie în care sita fină cu care asociem peretele intestinal este spartă şi permite trecerea de molecule mari, cu efect alergen sporit.

Acidul fitic și asimilarea mineralelor

Este o substanţă care are capacitatea de a împiedica absorbţia calciului şi zincului în sistemul digestiv. Dieta omului modern este şi aşa mult mai săracă în calciu şi zinc decât cea a strămoşilor noştri. Deficitele de calciu şi zinc pot duce la osteoporoză, obezitate, probleme ale pielii, probleme de fertilitate. Acidul fitic se pare ca este implicat si in etiologia cariilor dentare.

Alimente care conţin soia

Categoria I

Produse naturale, preparate după metode tradiţionale, eventual cu o perioadă lungă de fermentaţie. Includ: tofu, miso, edamame, muguri de soia (din boabele încolţite), tempeh, tamari, shoyu.
Pot fi incluse în dietă, ca parte a unei diete diverse, ocazional. Atenție însă la lista de ingrediente, se pot strecura și unele pe care chiar nu ni le dorim.

Categoria II

Produse obtinute prin metode moderne, dar care imita intr-o masura variabila metodele traditionale si din care sunt eliminate substantele cu potential toxic: tofu, lapte de soia. Totuşi, majoritatea proceselor tehnologice pot include substanţe toxice (în principal aluminiul) şi se folosesc diverşi aditivi cu potenţial toxic: conservanţi, coloranţi, arome, îndulcitori. Din păcate, procesele tehnologice care ar elimina aceste probleme sunt costisitoare, anulând principala calitate a proteinei de soia, preţul redus.
Aceste produse pot fi consumate ocazional, în cantităţi care să nu depăşească 20-30 de grame de proteine pe zi. Proteina din soia este folosita și la obținerea potențiatorilor de aromă (glutamatul) și este gasită pe etichete și din acest motiv (teoretic spre sfârșitul listei, sub formă de “hidrolizat” sau “extract”). Fiind o cantiate mică, nu prezintă probleme în mod direct.

Categoria III

Produsele obținute prin metode moderne (ultraprocesare), în care soia e folosită ca “umplutură” ieftină și de proastă calitate din punct de vedere nutrițional. Citim cu atenție etichetele pentru: pâine, mezeluri, înghețată, dulciuri, batoane pentru slăbit, hamburgeri și alte tipuri de fast-food, fulgi de cereale, diverse produse vegane sau de post, dulciuri. În general, orice aliment procesat industrial. Etichetele nu conţin întotdeauna cuvântul soia, însă conţinutul poate fi ascuns sub denumiri ca “proteină vegetală”. Din păcate producătorii au ajuns să ascundă de consumator conţinutul real al produselor alimentare procesate industrial.
Aceste produse trebuie evitate, pe cât posibil.

Suplimente nutritive

O altă categorie importantă este cea a suplimentelor nutritive și substanțelor utile extrase din soia (lecitină, vitamina E, flavonoizi etc.), produse benefice și care se pot administra individualizat, dupa necesități. Totusi, lecitina de soia pare să aibă o activitate estrogenică puternică și este de preferat lecitina de floarea soarelui, mai ales la copii, tineri, bărbați și femei înainte de menopauză.

Alternative

Laptele si produsele lactate

Persoanele cu alergii la diverşi compuşi din lapte sau cu intoleranţă la lactoză sunt îndemnate să consume lapte de soia, deşi acesta nu este nici pe departe la fel de hrănitor. Calciul adăugat nu se absoarbe la fel de bine iar proteina este de proastă calitate în “laptele” de soia.
Soluţia reală este consumul de iaurt şi brânzeturi fermentate, care, dincolo de faptul că nu mai conţin lactoză, sunt considerate probiotice, ajutând la formarea unei flore intestinale benefice.

Sursele de proteine pentru vegetarieni

Există numeroase variante de plante şi combinatii de alimente de origine vegetală care pot suplini în mare măsură lipsa proteinelor animale din dietă: fasole, linte, năut, nuci, alune, ciuperci etc. Chiar şi cerealele conţin o anumită cantitate de proteine. Deci soluţii există pentru cei care nu vor sa se expună la pericolele consumului de soia.

Experiența personală

Clienţilor noştri li se recomandă să facă un set cuprinzător de analize medicale şi să obţină avizul medicului înainte de a începe un program de nutriţie şi antrenament.
Am putut constata că unele persoane care consumă soia (sub diversele ei forme), în special bărbaţii, au un strat de grăsime mai mare decât media, le lipseşte pilozitatea de tip masculin, au probleme sexuale, cresc greu în masă musculară şi suferă de diverse alte tulburări. Nivelul hormonilor masculini (testosteron, DHT) este scăzut, la fel şi cel al hormonilor tiroidieni (T3, T4). Din păcate analizele medicale sunt scumpe şi numarul clientilor noştri (cateva sute) nu este suficient de mare pentru ca aceste constatări să poată lua forma unor concluzii acceptate de comunitatea medicală. Pe Internet puteti găsi cazuri similare.

Concluzii despre soia in alimentatia omului de tip “caucazian”

Deşi subiectul ramâne deschis şi controversat, nu uitaţi: moderaţia este cheia! Eu prefer să mă feresc de produsele din cateoriile II și III, pentru că nu consider soia un aliment potrivit pentru rasa umană, din care fac parte. Este posibil ca la alte populatii sa existe variatii genetice sau adaptări care să facă util sau chiar benefic acest aliment, însă, după părerea mea, eu nu sunt în acea categorie.
Acest articol reprezină o simplă opinie şi nu îşi propune să înlocuiască sfatul medicului. Din moment ce există şi dovezi “contra”, este de datoria noastră să le prezentăm ca informaţie alternativă. În final, alegerea o facem fiecare dintre noi.

Înainte de a mai susține soia cu argumentul “studiul china” vă rog să citiți referințele din acest articol: Studiul China- o farsa. Bine, ideal ar fi să vă uitați și pe bazele științifice ale concluziilor din acea carte, care sunt foarte subțiri.

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9410752/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12060828/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11431339/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25190728/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25587246/