Dieta mediteraneeana
Scurta vacanta in “insorita Elada” mi-a confirmat parerea despre dieta mediteraneeana: faptul ca e o inventie americana, pentru comert. Am batut insula Creta inclusiv prin zone unde drumul permitea doar “gipul”, am discutat cu cativa localnici(care mancau “traditional”) si am observat ce se manca in rest.
Ce este “dieta mediteraneeana”?
Presupusa longevitate a unor populatii din zona mediteraneeana(in special insulari: Creta, Sicilia) si existenta unor alimente specifice a determinat aglomerarea unor principii de nutritie sub titulatura de “dieta mediteraneeana”. Evident, comertul a inclus in aceasta “dieta” cerealele(practic inexistente in dieta naturala din zona pentru ca pur si simplu nu creste grau pe stanci), uleiul de masline(prea scump pentru localnici, el fiind produs pentru export), salate(nici astea nu prea cresc printre pietre si fara apa carata cu cisterna prin munti), peste(e foarte scump si disponibil doar in anumite perioade, acum multe specii fiind chiar pe cale de disparitie din cauza pescuitului excesiv), fructe(nici astea nu prea abunda, din cauza climei secetoase), vin(asta se bea peste tot).
Se presupune ca acesti oameni mancau doar cantitati medii de carne si mici de grasimi saturate(am observat contrariul, supa de maduva fiind chiar un fel traditional de mancare), lactate(de fapt sunt grosul dietei- branza feta din aceasta zona provine).
Anii au trecut si toate miturile dietei mediteraneene au ramas sa hraneasca papagalii care stiu doar sa repete articole expirate de pe net.
Evident, s-a ajuns la concluzia cunoscuta: multe grasimi saturate, putini carbohidrati, mancare naturala(saraca in alimente procesate, pentru ca pur si simplu erau prea saraci sa le mai si proceseze sau cumpere), peste proaspat, multa munca fizica, expunere la soare si, mai presus de toate: restrictia calorica(adica putina mancare, pentru simplul motiv ca nu era destula, terenul fiind arid). Iarasi evident, in ultimii ani incidenta bolilor “civilizatiei” a crescut enorm din cauza consumului de produse de panificatie(paine) si alimente procesate.
Dieta mediteraneeana(cel putin a cretanilor de rand) nu continea nici pe departe atat ulei de masline si grau(numit in mod gresit “cereale integrale”) precum au pretins cei doritori sa impuna fraierilor consumul de uleiuri vegetale(iar cel de masline original e putin si scump) si cereale ieftin de produs dar vandute la preturi de peste 10 ori mai mari. De asemenea, celebrele legume cu care mediteraneenii ar fi facut salate uriase(stropite cu ulei de masline din belsug) pur si simplu nu cresc in aceasta zona in cantitati si la dimensiuni rezonabile pentru a fi folosite ca sursa importanta de hrana, cu exceptia unui tip de fasole galbena. Foloseau insa diverse ierburi locale, ale caror calitati deriva in primul rand din conditiile de mediu: sol, apa, soare, imposibil de reprodus in alte zone.
Lactatele si carnea rumegatoarelor erau foarte bine valorizate, cresterea caprelor fiind adusa la rang de religie(a se vedea ruinele de la Knossos).
In cautarile mele am reusit sa mananc doar niste portocale, sardine de Mediterana, un peste, smochine, rosii uscate la soare si feta. Doar cativa stropi de ulei de masline, ceva mai multe masline kalamata. In afara de meniul(generos) de la hotel am reusit sa raman “in program” apeland si la supermarket. Speram la alimente locale si de sezon, dar nu prea existau. Am vazut prin gradini rodii(cam de 3 ori mai mici decat cele din magazine) insa erau atacate de pasari si interiorul fructelor fusese deja consumat de catre acestea.
Dieta mediteraneeana din carti nu exista, ci este doar o minciuna menita sa-ti vanda alimente ultra-procesate. Observatiile initiale privind longevitatea si sanatatea(inexistente in ziua de azi, cu foarte putine exceptii) se refereau la grupuri restranse de oameni, cu un mod de viata foarte specific, cu alimente locale(putine) obtinute prin multa munca fizica, in natura(aer, soare). Robotul corporatist stresat, biciuit cu cofeina, incercanat, palid, sedentar, hranit cu cereale, uleiuri si alcool de proasta calitate nu are nici o legatura cu acel cretan longeviv.
Pentru ca acel cretan facea totul pentru conservare(a sanatatii, a resurselor, a vietii) iar omul modern face totul la uzura, risipa si (auto)distrugere.
Si nu, nu poti avea o dieta mediteraneeana intr-un oras, pentru ca nu iti va aduce nimeni acele alimente proaspete la nas si nici nu le va cultiva pentru tine.
Uleiul de masline e nelipsit din orice casa in Spania si Italia. Si te cam contrazici cand spui ca au fost exagerate calitatile lui din motive comerciale (ceea ce e foarte posibil), dupa care spui ca e putin!
Nu stiu in Creta cum e, probabil ca doar acum locuitorii ei nu-si mai permit peste.
Modelul occidental strica azi bucataria traditionala de peste tot, si in Japonia, China, si in Creta, Spania etc.
In articol este vorba despre dieta mediteraneeana, care a fost construita pe modelul dietei din Creta.
Faptul ca uleiul de masline e nelipsit(la fel este sunt si zaharul, alcoolul, cafeaua si altele) nu duce nici pe departe la vreun nivel crescut de sanatate. Cred ca si in Romania se gaseste in multe case, ca peste tot in lume, rezultat al comertului.
Cat despre “ma cam contrazic”, cred ca ar trebui sa citesti cu mai multa atentie.
De asemenea, exista si articolul despre uleiul de masline: https://www.cristianmargarit.ro/2010/04/sanatate/putin-ulei-de-masline
Bucataria mediteraneeana (cred ca e mai bine spus decat dieta mediteraneeana) tine de toate zonele adiacente acestei mari.
Eu cunosc bine bucataria mediteraneeana din sudul Frantei si pot spune ca intr-adevar se consuma foarte mult ulei de masline (produs in zona nu importat), peste (e drept ca de exemplu dorada e 70% de crescatorie si nu pescuita), scoici, legume, salate, branza.
Nu consider insa asta un reper pentru aceasta bucatarie mediteraneeana dar tot asa nici exemplul tau din ‘insorita Elada’ nu ar trebuie sa fie punct de plecare pentru aceasta generalizare.
Era mai potrivit ca dupa ce ai fi facut un ‘periplu gastronomic’ in intreg spatiul mediteraneean sa tragi niste concluzii, altfel asta ramane doar un reper pentru Grecia si cam atat.
In stiinta nutritiei, sistemul numit “dieta mediteraneeana” este conceput dupa modelul cretan, chiar daca exista asemanari si deosebiri cu alte zone sau daca Mediterana scalda si tarmurile altor tari/regiuni. Bucataria mediteraneeana si periplurile gastronomice sunt alta discutie.
Cat despre “se consuma foarte mult ulei de masline”, e doar o observatie subiectiva, nicidecum o evaluare pe care sa putem construi un rationament. Ce inseamna foarte mult? Cat din caloriile totale? Cat din grasimi? Care sunt celelalte alimente consumate? Care este longevitatea? Care sunt bolile care conduc la deces? Cum se completeaza cu stilul de viata?
combateam ideea ca uleiul de masline n-ar fi o parte importanta a bucatariei mediteraneene.
citisem celalalt articol si mi-au atras atentia uleiurile speciale. pana acolo mi s-a parut destul de incorect, pentru ca nu era un termen de comparatie pentru uleiul de masline. de ex, uleiul de masline nu contine un procent mare de grasimi polinesaturate. procentul e mare la grasimile mononesaturate, iar in ce priveste polinesaturatele, uleiul de masline e la distanta mare de uleiul de floarea soarelui, soia, porumb, rapita. e adevarat ca nu are omega 3, dar omega 6 nu e atat de dezastruos si e de 10 ori mai putin decat la uleiul de floarea soarelui.
in fine…nu ca ar fi vreun panaceu, dar parca prea pare mai rau ca celelalte. si nu e deloc asa.
am pus o intrebare pe getfitshop.ro, dar n-am primit raspuns. ma interesa daca pot da Fruit & Greens PhytoFoods baietelului meu de 8 ani – imi imaginez ca da – si care ar fi doza zilnica.
Ann: componenta uleiului de masline variaza in limite largi de la o zona la alta, soi, clima etc. Deci a spune, la modul general, ca uleiul de masline contine sau nu contine ceva este incorect. Acelasi lucru este valabil si pentru multe alte alimente.
Suplimentele nutritive se administreaza in concordanta cu datele personale, obiectivele, dieta si diversi alti factori, intrebarea ta nu are raspuns. Poti incerca cu jumatate din doza unui adult insa cred ca e prea devreme pentru resveratrol in cazul sau.
E o mare diferenta intre uleiul de masline de supermarket si uleiul de masline organic de proveninenta certa, ambalat corespunzator in sticle de culoare inchisa etc In Ro cel de-al doilea costa ~50 ron 500 ml, sincer la pretul asta nu cred ca se incadreaza la produse de larg consum nelipsite din orice casa. Uleiul de masline de calitate nu e rau, dar nici ‘superfood’ nu e.
On topic, “Dieta mediteraneeana” este un mega bullshit de sorginte americana si nu are nicio legatura cu ceea ce se maninca in Grecia, Italia, Spania, Franta.
La inceputul anilor ’50 biochimistul Ancel Keys a publicat in SUA un studiu numit “The Seven Countries Study”. Omul a fortat o legatura intre consumul de grasimi si frecventa atacurilor de cord. Nu s-a oprit aici si a avut initiative (proaste). Pe principiul daca italianul/grecul e mai sanatos in medie decit americanul, hai sa mancam ca ei. Dieta recomandata de Keys de fapt a ratat esenta, a restrictionat consumul de carne si grasimi saturate si a adaugat ‘alimente prudente’, uleiuri vegetale, cereale. Sub titulatura de “Dieta mediteraneeana” s-a nascut ceva care nu avea nicio legatura cu ceea ce maninca mediteraneenii de fapt, dar asta n-a deranjat pe nimeni. Imbecilitatea a fost preluata si ‘elaborata’ de catre guvern si alti cercetatori si s-a perpetuat pina in zilele noastre.
Nici in casele spaniolilor si italienilor nu prea cred ca gasim cu precadere “ulei organic de provenienta certa” ci, mai degraba, tot produse de supermarket, cu putine exceptii. Corporatiile au inghitit cam tot ce putea fi numit producator local, in cam toate domeniile. Iar faptul ca ar fi facut artizanal nu imi da nici o garantie ca e mai bun, pentru ca tehnologiile de varf protejeaza mai bine un produs. Cat despre magazinele bio: produse scumpe, de slaba calitate, o pacaleala, per total.
Uleiul in sine, indiferent din ce este facut e un produs foarte sensibil si ar trebui sa ocupe doar o mica parte din dieta sanatoasa.
Acum sute de ani mancare era sanatoasa peste tot, in zona Mediteranei ori in Europa. Si chiar in America. E adevarat ca americanii au sfeclit-o primii, iar obiceiurile lor proaste s-au raspandit ulterior, in special in ultima suta de ani. Acum cativa ani am avut ocazia sa stau o saptamana in casa unor sicilieni in Marsala. Familie numeroasa cu tineri si batrani, pastratoare de traditii. Ce am vazut in bacatarie ca mancare de baza zilnica: peste la orice masa; ulei de masline presat de ei manual (cam toate familiile imi produceau uleiul acasa); masline multe chiar la orice masa; lamai; rosii uscate; migdale, portocale. Si multe paste facute de ei in casa. Din grau crescut pe insula, un soi cu bobul mic. Erau obsedati sa-si prepare mancarea in casa, zilnic. In cel mai rau caz cumparau de la vreo micro-bacanie, unde cunosteau proprietarul si stiau ca produsele sunt facute in acea zi. Dar utilizarea excesiva a graului se trage de pe vremea imp. Roman, cand au inceput sa hraneasca populatia crescanda cu graul cultivat in provincii. Sunt curioasa ce mancau inainte de expansiunea Imp. Roman.
Nu cred ca americanii au sfeclit-o primii, si nici macar imperiul roman, sau poate alt imperiu mai vechi, chiar daca au o vina in toata treaba asta. Totusi rationamentul de forma asta nu elucideaza cauza dezechilibrului alimentar actual. Poate cauza e simpla si ascunsa la vedere(se spune ca e cel mai bun loc unde poate fi ascuns ceva), poate cauza este necunoasterea la nivel de mase – unde ma includ si eu, fara sa-mi placa – incultura mi se pare un termen prea dur. Cred ca cei care mancau sanatos, in trecutul mai mult sau mai putin indepartat, o faceau in necunostinta de cauza. Abia acum constientizam probleme actuale legate de nutritie si poate nu numai de nutritie, si constientizarea asta pare un lucru bun. Deci nu vad o societate din trecutul indepartat (sau mai apropiat) superioara celei prezente, din acest punct de vedere si cred ca din nici un punct de vedere. Sunt sigur ca atunci cand scrieti despre o viata simpla si despre valoarea unor obiceiuri alimentare din trecut, nu va referiti la intoarcerea cu totul in trecut. Am subliniat asta pentru ca am observat ca unii cititori fac aceasta confuzie. Eu cred ca se pot aduce in acelasi timp si spatiu, tehnologii si stiinte de varf impreuna cu un mediu cat mai salbatic si nealterat, includ aici si sursele de alimente. Gihyer, chiar daca am preluat unele cuvinte de la tine dorinta mea nu a fost de a te contrazice ci de a te completa.
Inca din cele mai vechi timpuri a existat o preocupare pentru dieta sanatoasa, deci mancau sanatos intentionat, cei care isi permiteau, bineinteles. In paleolitic evident, mancau “natural”, dar asta nu inseamna ca era intotdeauna sanatos, pentru ca era greu de gasit si impartit hrana in unele momente.
Cat despre intoarcerea in trecut cu totul, in afara de mesajul tau, Ioan, eu nu am regasit o astfel de idee nici in articolele mele si nici in comentarii.
O “societate” are o complexitate foarte mare si noi prea putine informatii pentru a ne da cu parerea despre “superioritati” intr-un sens sau in celalalt.
Ideea este sa ne facem o viata cat mai buna in conditiile actuale, fara autodistrugere si fara utopii de tipul “stiinte de varf impreuna cu un mediu nealterat”. Mediul deja a fost alterat iremediabil(daca avem in vedere un orizontul de timp al rasei umane). Iar tehnologiile inseamna bani(avutie) si putere, deci conflict, deci distrugere. Sunt elemente intrinseci ale societatii in care traim, dincolo de etica(bine si rau).
Da, recunosc ca spre sfarsitul mesajului am luat-o cam razna, e anapoda exprimarea ‘stiinte de varf impreuna cu un mediu nealterat’. Aveam cam multe in gand iar exprimarea lor lasa de dorit. Nu doream sa clasific societatile, dar imi place sa le analizez si consider ca societatile anterioare au pierdut ceva pe drum atunci cand au renuntat la o alimentatie sanatoasa si nu le puteam gasi decat aceasta scuza, nu erau constienti. Mai ales ca in locul acelor alimente ne-au umplut, pe rand fiecare imperiu, cu grau, cu sare, cu zahar, etc.
Sarea se folosea inainte de agricultura si nu cunosc vreun imperiu bazat pe sare.
Erau foarte constienti, pentru ca alimentele rezultate din agricultura(grane in special) reprezentau acumularea de bogatie-putere si au permis transformarea societatii in ceea ce vedem astazi. In toate aceste momente clasele conducatoare au fost constiente de ce se intampla. Depinde cu cine se identifica fiecare om care isi da cu parerea.
Diferenta intre atunci si acum este ca acum sclavii au de ales ce sa manance, cel putin la nivel teoretic.
Salut,
1. total de acord in privinta dietei mediteraneene, ca si in privinta multor alte idei de acelasi gen, care crapa la primul pas de rationament logic si/sau 2-3 search-uri pe net (vezi mai sus – “traditional romanesc”, “traditional chinezesc”, etc.)
2. Legat de mancarea traditionala: cand la noi se manca traditional sarmaua, porcul fript, jumarile, mamaliga de secara (ca porumbul saracul, ca si rosia si cartoful, a aparut pe aici la 1500 asa, deci nici vorba de ancestrala mamaliga sau salata de rosii in europa), speranta de viata era 40-45 de ani (thanks wikipedia). Deci mai bine nu, zic.