Dieta de toamna
De ce o dietă de toamnă?
Deși este o toamnă frumoasă ea nu rămâne decât un anotimp intermediar între vara și iarnă, când mâncăm mai multă carne și mai puține alimente proaspete. Cam asta ar trebui să fie regula în zona temperată. Chiar dacă iarna se pot importa alimente utile pentru sănătate (legume, fructe), ideal ar fi să consumam cât mai mult din ce se produce natural în zona unde trăim, așa cum s-a întamplat zeci de mii de ani. Trecerea de la sezonul cald la cel friguros pune și un stress suplimentar pe organism, care acum încheie perioada când a facut rezerve, pregătindu-se pentru cea când le va consuma. Deși multi se apucă de “slăbire” spre sfârșitul primăverii sau vara (pentru plajă), ideal ar fi să urmăm cursul natural și să slăbim iarna, urmând ca vara și spre toamnă să ne permitem câteva kilograme în plus.
Fructele
Roadele toamnei includ acum și câteva fructe care se păstrează bine: gutui, pere de toamnă, mere. Ele pot fi mancate, cu masură, de preferință ca atare, fără a le transforma în gemuri și dulcețuri. Merele sau prunele pot fi uscate, însă cele cu sulfiți sau “confiate” ar trebui evitate. Strugurii roșii sunt preferații mei (sub formă de must), chiar dacă au mult zahăr. Merită ca pentru câteva zile să reduci la minim consumul de grăsimi, carbohidrați și alimente care pot fermenta pentru a face o cură de suc de struguri proaspăt. Sucul de struguri poate fi congelat pentru lunile următoare. Sâmburii trebuie mestecati bine, pentru eliberarea antioxidantilor. La un storcător cu melc, acest lucru se întâmplă oricum (recomandarea mea, pentru ca stoarce mai bine și nu permite oxidarea atât de mult cum o fac centrifugalele).
Dintre fructele de import, citricele (în special lămâile) și ananasul pot rămâne pe listă pentru beneficiile lor.
Rădăcinoasele
Rădăcinoasele (țelină, morcov, sfeclă, hrean, ghimbir) se păstrează foarte bine, fiind o sursă de vitamine, minerale, antioxidanți, carbohidrați cu asimilare lenta si fibre. Aș include și cartofii, care, în cantități mici și în anumite momente (prânz sau după antrenament), pot fi incluși chiar și într-o dietă de slăbire. Din rădăcinoase se pot face sucuri proaspete, foarte utile, nutrienții fiind mult mai bine eliberați și asimilați în această formă.
Iată și o rețetă cu ficat și sfeclă roșie (click pe imagine):
Supe calde
Supele calde (inclusiv de dovleac) ajută corpul să se adapteze mai bine la schimbarile de temperatură și aduc hidratarea necesară. Morcovii iși eliberează mai bine substanțele nutritive atunci când sunt fierți și li se adaugă o sursă de grăsimi sănătoase. Pentru cei care nu pot consuma legume crude (stomac sensibil, digestie precară) aceste supe sunt ideale. Aș astepta cu leguminoasele (fasole, mazăre, năut, linte) pentru mijlocul iernii și primavară. Este foarte sănătoasă și supa de cocoș (ingrășat pe durata verii), bogată în colagen. Click pe imagine pentru idei de supe-cremă foarte bune pentru dieta de toamnă.
Legumele
Roșiile, deși fructe, sunt folosite culinar similar cu legumele, dar acum avem sucul de roșii, bulionul și roșiile uscate la soare. Nu mai văd sensul pentru a încerca să mâncăm roșii proaspete coapte la bec.
Evit zacusca din cauza cantității mari de ulei de proastă calitate care se folosește (floarea soarelui) și al potențialului inflamator al solanaceelor (roșii, ardei, vinete). De asemenea, zacusca “cere” pâine… dar, facută cu puțin ulei de măsline și legume bine coapte la soare, este un deliciu.
Salatele (frunzele) rămân și ele pe lista de cumpărături, având în vedere beneficiile pe care le aduc. Iată o salată de toamnă, de inspirație romană (click pe imagine pentru rețetă):
Fructe de pădure
Fructele de pădure care se coc toamna sunt și ele foarte bune, ideal este să le mâncăm proaspete, dar pot fi și congelate pentru lunile următoare, de preferință întregi. Sâmburii sunt bogați în substanțe nutritive (grăsimi sănătoase) și trebuie sparți înainte de a fi înghițiți (prin mestecare sau în storcator/blender).
Murăturile
Pentru iarnă putem începe procesul de fermentare al legumelor (varză, castraveți)- murături. Ele păstrează bine vitaminele și au efect probiotic. Singurul dezavantaj este aportul mare de sodiu (sare), dar și acesta poate fi contracarat cu sport (eliminare prin transpirație) și hidratare suplimentară (eliminare prin urină).
Proporțiile de nutrienți
Pe masură ce temperaturile scad începem să creștem consumul de grăsimi, atât animale (ex. berbecuț, brânză de burduf, cașcaval, pește oceanic gras) dar și vegetale (nuci, alune, semințe). Dacă dieta de toamnă înseamnă multe legume și fructe, spre sfârșitul iernii o dietă practică și naturală este cea ketogenică- având la dispoziție alimentele potrivite și cele cu carbohidrați lipsind. Pentru cei care țin post se pot selecta alimente descrise în articolul despre Dieta vegană optimala.
Buna!
Spune-mi te rog despre alunele de padure in stare naturala, daca isi au locul in dieta si daca da, in ce cantitate?
mersi
am gasit raspunsul, scuzeeeeeee 🙂