Cei 5 NU: zahăr, făină, ulei, mezeluri, soia. Bonus: aditivii alimentari.

Ce înseamnă alimente nesănătoase?

De ce avem nevoie de o listă scurtă de alimente nesănătoase? Am parte de întrebari și discutii scurte, în care oamenii cu care mă întalnesc vor rețeta pentru o dietă sănătoasă, în doar câteva cuvinte.

Dincolo de clasicul “naturale, neprocesate, locale, sezoniere”, trebuie precizați și cei cinci NU, pentru a ști de ce să ne ferim. Eliminând aceste 5 pseudoalimente elimini practic cele mai importante surse de toxine, calorii goale și chiar cheltuieli inutile. Aceste recomandări se referă la persoanele adulte, cu o stare de sanatate bună.

Aș merge chiar mai departe: eliminând cei “3 NU” (zahăr, făină, ulei) obținem cam tot ce ne dorim de la o dietă. Restul alimentelor se vor rearanja de la sine pentru cei mai mulți dintre noi.

Includem și alimentele care au aceste ingrediente ascunse sub diferite forme, deci, dacă cumperi un aliment, citeste cu atenție eticheta.

Fără zahăr (carbohidrați simpli)

Zaharul alb este poate cel mai nociv “aliment” din era modernă, la concurență cu făina albă. Uzează organismul, predispune la îngrășare, carii dentare, creșterea apetitului, stresează ficatul, scade imunitatea. Poate induce o serie de boli degenerative, diabet, boli cardiovasculare, cancer.

O dietă fără zahăr este o condiție esențială a unei vieti sănătoase. Cantitatea “permisă” depinde de genetic, nivelul de masă musculară și efort fizic, restul dietei. La persoanele active, 20-30g pe zi pot fi relativ bine tolerate.

Zahărul brun este practic identic cu zahărul alb, iar zahărul brut/mierea conțin alte elemente nutritive (vitamine, minerale, fibre) într-un procent infim.

Aș include aici și fructoza pură (zahărul din fructe, ca îndulcitor), lactoza (zahărul din laptele dulce). Mierea, siropul de agave, sucanatul (sucul de trestie deshidratat) sunt și ele practic identice cu zahărul. Pot fi acceptate în cantități mici, ca parte a unei diete sănătoase. Pentru mai multe informații citește Sursele de carbohidrati. 

Amidonul este format din molecule de glucoză (dextroza), cel rafinat întrând în aceeași categorie, mai ales când este prăjit.

Zahărul și rudele sale artificiale se pot ascunde în orice produs procesat, de la pâine la mezeluri și de la “cereale” la supe instant. Nu facem totuși confuzie între “zahăr” și zaharuri. Zaharurile prezente, în mod natural, în anumite alimente (ex. fructe, iaurt), nu intră în această categorie.

Fără făină

Deși se bate toba despre “cerealele integrale”, produsele comerciale sunt foarte departe de această noțiune. Făina albă de grâu este sursă de calorii goale (amidon) plus gluten (o proteina cu efect nociv asupra intestinului uman). Fibrele din grâu irită tubul digestiv. Avem ca alternativă tărâțele de ovăz, pâinea integrală de secară.

Produsele de panificație dospite cu drojdie pot continua procesul de fermentație în corpul nostru și pot favoriza dezvoltarea unei ciuperci, candida albicans. Pâinea cu maia, deși ceva mai puțin nocivă, are practic același profil nutrițional. Sigur că dacă ne rezumăm la câteva felii pe zi va fi în regulă.

Cerealele procesate au indice glicemic și încărcătură glicemică foarte mari, plus zahăr și diverși aditivi. Eliminând cerealele din dietă elimini grosul caloriilor inutile, putând obține doar prin aceasta metodă o dietă pentru slăbire eficientă și mai sănătoasă.

Presupusele vitamine și minerale din cereale sunt, de fapt, în cantități mai mici decât în legume, fructe, ouă, ficat și chiar carne roșie. “Energia” este de scurtă durată, pentru cei mai multi urmând o stare de somnolență dacă nu consumă și cafea.

Mai utile pot fi pseudocerealele de tip mei, hriscă, quinoa- având mai multe proteine, mai multe fibre și lipsind glutenul. Daca vrei să ai carbohidrați drept sursă de energie există și alternative mai sănătoase. Ciește și Ce am cu cerealele.

Fără uleiuri și margarină

Uleiul este un produs procesat, cu densitate calorică maximă (mai mare decat untul sau slănina de porc). Cele mai multe uleiuri au un raport de omega 6 la omega 3 complet dezechilibrat, care, alături de grăsimea oxidată induce inflamație și stress oxidativ.

Din cele mai multe uleiuri lipsesc vitaminele liposolubile și alti nutrienți (pentru că sunt extrași și vânduți separat). Uleiurile vegetale de proastă calitate pot fi incluse chiar și în produse cum ar fi imitațiile de brânză feta sau pâine.

Margarina cu grăsimi trans este toxică iar prăjirea total contraindicată.

Sunt de preferat grăsimile vegetale direct din sursă: nuci, semințe, alune, măsline, avocado, germeni sau cantități mici de uleiuri de calitate. Merg în salate sau la diferite feluri de mâncare, după prepararea termică. Deci o linguriță de ulei de măsline adevărat merge la salată. In dietele ketogenice sigur că este o cu totul altă discuție, MCT Oil fiind o componentă de bază.

Citește și despre Grasimi sanatoase.

Fără mezeluri

Mezelurile obișnuite (produsele procesate din carne) conțin, în mod paradoxal, foarte putină carne. Măiestria industriei prelucratoare este de a reduce costurile (multă apă și ingrediente ieftine, de proastă calitate: amidon, soia, grăsimi vegetale, resturi animale) în condițiile unei satisfacții mari a consumatorului (obținută prin coloranți, arome și potențiatori, îndulcitori, conservanți).

Studiile care condamnă carnea ca fiind nesănatoasă nu fac diferențierea clară între carnea curată, gătită corect, în cantități optime și mezelurile, produsele procesate din carne, pline de aditivi toxici, consumate în cantitati mari. Sunt de evitat si produsele care par a fi carne, dar nu sunt (sunca presata, hamburgeri, muschi “tiganesc”).

Există și mezeluri de calitate pe piață (de toate tipurile), deci trebuie să alegem cu atenție sursele și să citim etichetele înainte de a cumpăra. Totuși, chiar și așa, adaosul de nitrit face nepotrivită expunerea ulterioară la temperaturi mari (de gătit).

Soia

Soia a devenit omniprezentă și trebuie să avem mare grijă la includerea ei in alimentația omului. Este o plantă toxică, necesită procesari și prelucrări pentru a deveni comestibila, în general sub formă de proteină de soia. Soia (ca și cerealele) este o plantă industrială care afectează grav echilibrul ecologic. Carnea și lactatele provin acum cu precădere de la animale hrănite cu soia, deci oricum mâncăm soia destulă, indirect.

Printre efectele nocive se numără: potențialul estrogenic, goitrogen, inhibiția anumitor enzime, potențialul alergen și de a declanșa boli autoimune.

Și aici, o cantitate mică din alimentele care au soia ca ingredient, poate fi în regulă. De exemplu sosul de soia (ca sursă de glutamat natural).

Fără aditivi alimentari

Cu puține excepții, aditivii alimentari au rolul de a conferi alimentelor procesate calități pe care altfel nu le-ar putea avea: culoare, gust, consistență, miros, conservare sau chiar inducerea dependenței. Impactul dăunător asupra sănătății este dublu. Pe de o parte, aditivii pot avea efecte nocive directe. Pe de altă parte, vei mânca mai multe calorii goale, inducând în eroare sistemul de reglare al apetitului.

Concluzii

Prezența acestor pseudoalimente în dieta noastră nu lasă loc celor utile, ba chiar intri într-un cerc vicios, pentru că deficitul de nutrienți esențiali se va manifesta prin apetit crescut (foame) și vei ajunge sa mănânci din ce în ce mai multe gunoaie. Cumpărând alimentele procesate care conțin aceste ingrediente, banii sunt practic aruncați.

Unii ar pune pe această listă și lactatele. Există totuși un loc pentru lactatele de calitate în dietă și multe beneficii, mai ales pentru iaurt și urdă (proteina din zer).

Dacă scoți din dietă cantitățile semnificative de zahăr, cereale, uleiuri, mezeluri, având însă o diversitate mare din cele sănătoase, gătite corect, ai practic garantată o stare de sănătate bună, o viață lungă și o formă fizică peste medie.

Este de datoria fiecăruia dintre noi să atragem atenția celor din jur asupra riscurilor la care se expun, pentru că producătorii de junk presează din greu cu reclame și promovare prin cele mai avansate metode, încercând să ne convingă cât de minunate sunt produsele lor.