Bolile cardio-vasculare
Desi peste tot vedem sfaturi despre cum sa avem grija de sanatatea noastra, in Romania bolile cardiovasculare omoara oamenii pe capete. Desi avem multi specialisti bine pregatiti, ei nu pot face fata dezinformarii si coruptiei aduse de cei interesati: producatori de alimente de proasta calitate, producatori de medicamente care trateaza efectele si nu cauza.
Colesterol
Dincolo de controversa colesterolului si statinelor, cele mai multe indicii duc in ziua de azi spre inflamatia cronica si stress-ul oxidativ drept cauze principale ale aterosclerozei. Unii mai adauga in ecuatie si autoimunitatea.
Inainte de “lupta cu colesterolul” trebuie sa fim constienti ca exista o industrie de zeci de miliarde de dolari (zeci de miliarde de dolari, sume cu zece (10) zerouri), care poate plati pe oricine sa spuna orice si poate publica oricate “studii” care sa ii sustina vanzarile, ba chiar poate influenta legislatia si reglementarile din tarile vizate. Apoi, medicamentele care scad colesterolul au si ele alte efecte secundare, cel mai notabil fiind cresterea riscului de cancer. Din pacate, celor care iau statine inca nu li se recomanda intotdeauna asocierea de suplimente cu coenzima Q10 si vitamina D pentru a fi protejati macar de o parte dintre aceste efecte secundare negative.
“Ipoteza lipidelor” a fost negata chiar si de cei care au propus-o initial, ca fiind eronata. Colesterolul crescut poate fi un semn ca ceva merge prost (in alimentatie si modul de viata), insa el nu este cauza acestor afectiuni, ba din contra, colesterolul este esential pentru o sanatate buna iar aportul alimentar nu influenteaza in mod semnificativ nivelul din sange. Problema este ca mananci prost si nu te misti, nu ca exista colesterol in mancare (asa cum este normal sa fie, cele mai hranitoare alimente fiind, in acelasi timp, bogate in colesterol).
Stress
Stress-ul psihic duce la descarcarea hormonilor de stress, care sunt destinati pregatirii corpului pentru reactie rapida. Din pacate, in cele mai multe situatii acesti hormoni de stress ajung sa faca mai mult rau decat bine, pentru ca sistemele puse in miscare nu pot fi folosite, cele mai multe fiind legate de muschi, inima, vase de sange, rezerve de energie. Corpul se pregateste pentru un efort fizic inexistent. Astfel vasele de sange si inima ajung sa fie afectate in mod negativ. Variatiile de cortisol si insulina sunt un dezastru pentru tesutul conjuntiv care este parte a vaselor de sange. Ele sunt induse in mod special de stress, consumul de zahar si fainoase, odihna insuficienta.
Vicii
Avem “placerile vietii”: alcool, tutun, cafea, dulciuri. Afecteaza negativ sanatatea in atatea moduri incat s-au scris zeci de carti despre fiecare. Evident ca afecteaza si aparatul cardiovascular (inima si vasele de sange), chiar daca producatorii de alcool incearca sa-ti spuna ca vinul sau berea sunt “alimente” iar cafeaua este “antioxidant”.
Lapte
Laptele si derivatele sale au o contributie substantiala in bolile cardiovasculare, dar nu prin aportul de colesterol, asa cum s-a pretins multa vreme, ci prin mentinerea inflamatiei cronice, prin cresterea aciditatii, tulburarea sistemului imunitar, care se rasfrang asupra vaselor de sange. Aportul exagerat de calciu si fosor (raportat la magneziu) este si el devastator pe termen lung. Pentru aceste efecte negative este responsabil in special omniprezentul lapte de vaca pasteurizat si derivatele sale industriale.
Cereale si fainoase
Vin atat cu amidonul pentru a induce secretia de insulina cat si cu alergenii necesari sa tulbure sistemul imunitar si chiar sa induca diabetul. Apoi, prin procesare se pierd mare parte calitatile nutritive (vitamine, minerale, fibre), dar sunt adaugate ingrediente nesanatoase: grasimi arse si denaturate (produsele de patiserie, pizza, prajituri etc.), zahar, soia si diversi alti aditivi (paine).
Antioxidanti
Stress-ul oxidativ este crescut in special de alimentele ultra-procesate (inclusiv excesul de carne). Alimentele proaspete, vii, contin mai multe enzime active, vitamine si antioxidanti decat cele pe care le intalnim la tot pasul: arse, procesate, conservate, aditivate, colorate, chimizate. Deci pe langa alimentele bogate in antioxidanti sunt astazi foarte utile si suplimentele nutritive cu efect similar, care vin cu substantele utile in cantitati concentrate: vitamina C, vitamina E (forma gamma), resveratrol, pycnogenol, astaxanthin (cel mai puternic carotenoid), .
Omega 3 si alte grasimi sanatoase
Inflamatia cronica este sustinuta si de raportul defavorabil de omega 6: omega 3 (optim fiind 1:1 dupa unele pareri, 3:1 pentru o sanatate buna). Astfel, grasimile ieftine, usor oxidabile (adica tocmai uleiurile vegetale atat de laudate) trebuie tinute la minim, dar consumul de peste oceanic de apa rece (bogat in omega 3), tinut cat mai sus. ALNA (acidul alfa linolenic), cel mai intalnit omega 3 in plante (seminte de in), desti util, nu are toate efectele benefice ale EPA si DHA, acizii grasi omega 3 cu catena lunga, gasiti aproape exclusiv in alimentele de origine animala. Din pacate, pentru a putea “demonstra stiintific” un lucru evident pentru toata lumea (faptul ca omega 3 aduc sanatate) este nevoie de un efort urias, atat fianciar cat si uman (timp, energie, organizare, perseverenta).
Grasimile sunt chiar beneice pentru inima, dar intai invatam sa alegem grasimile sanatoase. Pe langa cele din alimente mai avem si suplimente cu omega 3, GLA, ALA, lecitina (tot un tip de grasime, care ajuta inclusiv la curatarea vaselor de sange).
Sport
Pentru o stare de sanatate buna sportul este indispensabil. Reducerea stress-ului, eliminarea toxinelor, declansarea unor mecanisme de adaptare, apararea impotriva excesului de carbohidrati (in special amidon si zahar), intarirea oaselor, mentinerea elasticitatii vaselor de sange, “subtierea sangelui” (anticoagulant). Sportul imbunatateste “profilul lipidic”, adica iti creste colesterolul “bun” si il scade pe cel “rau”. Bineinteles, vorbim despre sport cu moderatie, in conditiile hidratarii, hranirii si odihnei potrivite.
Concluzia este ca un mod de viata “fitness”, cu alimente curate, preparate corect si miscare cu moderatie duce automat la o sanatate buna, din toate punctele de vedere, fara a fi nevoie sa te adresezi in mod special unei boli a omului modern, fie ea diabet, ateroscleroza sau cancer.
Un articol cat o carte!
Tu spui: “Ipoteza lipidelor” a fost negata chiar si de cei care au propus-o initial, ca fiind eronata.
Fara a prezenta o sursa sau macar o explicatie care sa combata teoria insasi… sau care macar sa confirme afirmatia ta.
Tu spui 4 lucruri perfect adevarate:
-Colesterolul crescut POATE FI un semn ca ceva merge prost (in alimentatie si modul de viata),
-colesterolul este esential pentru o sanatate buna,
-aportul alimentar nu influenteaza in mod semnificativ nivelul din sange,
-este normal sa fie…colesterol in mancare.
Insa niciunul dintre acestea nu constituie in vreun fel o informare a teoriei: the lipid hypothesis proposing that saturated fats and cholesterol in the blood are a major factor in cardiovascular disease. http://en.wikipedia.org/wiki/Lipid_hypothesis
Acum nu stiu daca tu nu ai inteles bine ce spune teoria sau deliberat vrei sa dezinformezi publicul.
Citind mai departe Wiki: An accumulation of evidence has led to the acceptance of the lipid hypothesis as scientific fact by the medical community;however, a small but vocal minority contend that it has not yet been properly validated…
Daca raspunsul si la asta e pitit pe undeva pe blog…
Ipoteza lipidelor este o justificare pentru profituri enorme in industria agricola si cea a medicamentelor. Studiul care a stat initial la baza acestei teorii a folosit metode eronate, o selectie a datelor care sa duca la conculzia dorita, cu eliminarea celor care nu sustineau ipoteza. Daca mananci furaje pentru animale (cereale, soia), probabil iti este greu sa accepti acest lucru, totusi, jumatate din cei cu boli cardiovasculare nu au nici o dieta bogata in grasimimi, nici LDL crescut.
Aportul alimentar de colesterol poate ca nu influenteaza nivelui din sange (desi o face, dar intr-o masura mica), dar grasimile polinesaturate si glucoza (amidonul) cu siguranta o fac (deci, da, alimente care nu contin colesterol sau grasimi saturate pot duce la dislipidemie).
Wikipedia poate fi o sursa de informare pentru neaveniti, dar cand vrei sa intelegi mai bine fenomenele este nevoie sa mergi mai aproape de sursa informatiei brute si apoi sa-ti folosesti creierul, ceea ce, da, este mult mai greu, mai ales cand in cap ai insulte la adresa altora, acoperite apoi cu aparente cereri civilizate de “argumente”.
Aici este un site personal, nu e nimeni obligat sa citeasca sau sa creada, eu scriu ce consider a fi adevarat, cei care dezinformeaza publicul sunt cei care predau in scoli si fac propaganda vanzatorilor de cereale, nu eu. Faptul ca ma acuzi din nou imi arata din nou ca esti un gunoi uman si este ultimul raspuns pe care il primesti de la mine.