Arhiva categoriei: Ce mancam?

Salate calde

Cristian Margarit Publicat în de

 Salate calde de toamnă

salate calde

De ce salate calde de toamnă? Toamna este sezonul care aduce în farfurie cele mai bogate arome și cele mai hrănitoare ingrediente locale: dovleac, rădăcinoase, gutui, varză, nuci. Împreună cu ele putem folosi o gamă largă de condimente și plante aromatice care ne încălzesc, stimulează circulația și combat inflamația. Este și momentul în care, după vacanța de vară, ritmul vieții urbane revine la turație maximă. Nopțile devin mai lungi și cheful de ieșit sau de gătit ne scade semnificativ. Mulți dintre noi ajungem să mâncăm în grabă, sărim peste mese sau alegem soluții de tip fast-food.

Salatele calde sunt combinația ideală între gust, rapiditate și sațietate, fiind potrivite pentru prânz sau cină. Eu comand ingrediente locale și de sezon de pe Freshful.ro, fără să pierd timp în trafic sau la cozi.

Avantajele salatelor calde: ne încălzesc și pe noi, se gătesc rapid, folosim ingrediente de sezon bogate în vitamine și minerale, includem proteine de calitate (pui, brânzeturi, leguminoase), se digeră ușor și nutrienții se asimilează mai bine. Și foarte important, pot înlocui mesele clasice, mai grele. Am făcut pentru voi trei variante de salate calde: cu pui și dovleac, cu rucola și brânză de capră plus o variantă de post, cu fasole și rădăcinoase.

Listă de cumpărături

Piept de pui, gutui, pere, morcovi, țelină rădăcină, păstârnac, ardei kapia, ardei gras roșu, dovleac plăcintar, sfeclă roșie, ceapă roșie, brânză de capră, rucola, fasole, nuci românești, semințe de dovleac, ulei de măsline extravirgin, condimente (sare, piper, cimbru, rozmarin, boia, chimen, scorțișoară, nucșoară, ghimbir), verdețuri (pătrunjel, ceapă verde).

Salată caldă de dovleac cu brânză de capră și rucola

Ingrediente (2 porții):

Dovleac plăcintar (300 g), o sfeclă roșie mică, o ceapă roșie, brânză de capră (100 g), o mână de rucola, o lingură de semințe de dovleac, o linguriță de miere, o lingură de ulei de măsline, sare, piper, un praf de scorțișoară și nucșoară.

Mod de preparare:

Dovleacul și sfecla se taie cuburi, se amestecă cu sare, piper, scorțișoară și nucșoară, apoi se pun la cuptor pe hârtie de copt, stropite cu ulei. Dacă avem timp le lăsăm la 160-180 de grade timp de 30 de minute, altfel mergem pe 200 de grade. În ultimele 10 minute se adaugă ceapa tăiată felii subțiri. Se scot și se amestecă imediat cu rucola și brânza de capră sfărâmată. La final se adaugă semințele de dovleac, un strop de miere și oțet balsamic.

Beneficii nutriționale:

Dovleacul aduce betacaroten pentru piele și imunitate. Sfecla roșie susține circulația și oxigenarea țesuturilor. Ceapa roșie oferă quercetină antioxidantă. Brânza de capră furnizează proteine și calciu. Rucola aduce vitamina K și compuși detoxifianți. Semințele de dovleac completează cu zinc și magneziu. Mierea și condimentele au efecte antimicrobiene și dau o savoare deosebită.

Salată caldă cu piept de pui

Ingrediente (2 porții):

Piept de pui (250 g), o pară sau gutuie mică, un morcov mare, un ardei kapia, o jumătate de țelină mică, o mână de nuci românești, două linguri de ulei de măsline, sare, piper negru, cimbru uscat și rozmarin. Ca bază vom folosi un mix de salată, la alegere.

Mod de preparare:

Pieptul de pui se taie cuburi și se rumenește rapid într-o tigaie cu ulei de măsline. Para se taie felii, morcovul și țelina cuburi, ardeiul fâșii, apoi se pun într-o tavă, se stropesc cu ulei și se presară cu cimbru și rozmarin. După 15 minute la cuptor, legumele și gutuia devin moi și ușor caramelizate. Se combină cu puiul rumenit și mixul de salată de bază, se mai trag ușor la tigaie (wok, dacă avem), câteva minute, pentru armonizarea gusturilor. Se asezonează cu sare și piper, iar la final se adaugă nucile.

Beneficii nutriționale:

Proteina din pui susține imunitatea și masa musculară. Para aduce vitamina C și fibre pentru digestie și protecția căilor respiratorii. Morcovul și țelina oferă betacaroten și potasiu, ardeiul kapia completează cu vitamina C, iar nucile românești aduc Omega-3 și magneziu pentru creier și circulație.

Salată caldă cu fasole albă, morcovi și țelină

Ingrediente (2 porții):

Fasole albă/roșie fiartă sau la conservă (400 g), doi morcovi medii, o jumătate de țelină mică, un păstârnac mic, un ardei gras roșu, o ceapă roșie, două linguri de ulei de măsline, o jumătate de linguriță de boia dulce, chimen, sare, piper, frunze de pătrunjel.

Mod de preparare:

Baza de salată, morcovii, țelina și ardeii se dau prin răzătoare, se scurg bine și se călesc câteva minute în ulei de măsline. Fasolea fiartă se adaugă împreună cu ceapa roșie tăiată julienne la final și se condimentează cu sare, piper, chimen proaspăt măcinat și boia dulce. Se lasă pe foc mic încă cinci minute, apoi se presară pătrunjel și leuștean verde.

Beneficii nutriționale:

Fasolea furnizează proteine vegetale și fibre care reglează glicemia și reduc colesterolul. Rădăcinoasele aduc minerale și vitamine pentru digestie și sănătatea oaselor. Ardeiul gras aduce vitamina C, ceapa roșie compuși sulfurați protectori pentru vasele de sânge, uleiul de măsline grăsimi sănătoase, iar verdețurile și boiaua antioxidanți și aromă caldă de toamnă.

 Concluzie

Pentru un stil de viață modern, cu timp liber limitat, salatele calde sunt soluția perfectă: rapide, sănătoase, gustoase, pline de nutrienți și adaptate sezonului. Profităm de ingredientele locale comandate la Freshful.ro pentru a transforma mesele grăbite în momente delicioase și relaxante.

Înapoi la școală: mic dejun pentru copii și adolescenți

Cristian Margarit Publicat în de

Înapoi la școală: mic dejun pentru copii

Din experiența mea, cei mai mulți părinți sunt preocupați de a asigura un bun și sănătos mic dejun pentru copii și adolescenți, în special în zilele de școală.

Odată cu reînceperea școlii, diminețile devin din nou pline de grabă și agitație. Micul dejun rămâne esențial pentru copii și adolescenți: le oferă energie, concentrare și nutrienți pentru creștere și dezvoltare. Nu este suficient să fie doar o masă rapidă, ci trebuie să fie gustoasă și ușor de mâncat. Am gândit idei practice, împărțite pe grupe de alimente, fiecare având un ingredient principal care aduce beneficii clare pentru sănătatea și performanța lor. Accentul este pe sursele de proteine și grăsimi sănătoase. Carbohidrații vin singuri și sunt oricum cei mai “plăcuți”. Poate fi un bol rapid de “cereale” (atenție la ingrediente), poate fi pâine, mămăligă rece, poate fi o banană bine coaptă, poate fi chiar un pahar cu suc de fructe.

Cele mai multe rețete de mai jos pot fi preparate cu o seară înainte, pentru a avea dimineți liniștite.

Listă de cumpărături Freshful.ro

Eu fac economie semnificativă de timp comandând ingredientele, mai ales în această perioadă. Am pe Freshful deja stabilită o listă de alimente favorite, îmi este foarte ușor așa. Mai mult, pot verifica etichetele în liniște acasă înainte de a include un produs pe listă.

Ce comand?

Ouă (free range), piept de pui/curcan, prosciutto cotto, sardine/ton în ulei de măsline, macrou, hering, iaurt grecesc, iaurt de capră, unt, urdă, brânză de diverse tipuri (de preferat de capră), nuci și semințe, pâine de secară sau fără gluten, fulgi de ovăz, fulgi de porumb fără zahăr, miere, gem natural, fructe de pădure, citrice, fructe de sezon (mere, pere), banane, roșii cherry, castraveți proaspeți și murați, ardei gras roșu și galben, salată verde, rucola, spanac baby, broccoli, avocado, măsline Kalamata, ulei de măsline extravirgin, un “lapte vegetal” (cocos), ciocolată neagră 70%.

Da, există un motiv pentru care prefer lactatele de capră și pâinea de secară sau fără gluten. Voi reveni cu un articol explicativ.

Variante cu ou

De ce ou?
Oul este un aliment aproape complet, cu proteine de cea mai bună calitate, colină (pentru creier), vitamine, minerale. Este ușor de preparat și foarte versatil.

Omletă cu cașcaval ras, roșii cherry și măsline verzi
Ingrediente: ouă, cașcaval ras, roșii cherry (sau uscate), măsline, ulei de măsline, pâine fără gluten. Plus frunze sau alte legume tocate mărunt, după gust.
Se bat ouăle cu cașcaval, se gătesc rapid la tigaie la temperatură scăzută (fără arsură), apoi se adaugă legumele; se servește cu pâine.

Ou fiert (moale) cu avocado și castraveți
Ingrediente: ouă, avocado, castraveți, pâine, lămâie, legume după preferință.
Se fierb ouăle, se servesc cu avocado zdrobit și castraveți proaspeți, pe pâine.

Ou poșat pe brânză de capră și ardei gras
Ingrediente: ouă, brânză de capră, ardei gras roșu, pâine fără gluten.
Oul se poșează și se pune peste brânza de capră și ardei crud, pe o felie de pâine.

Tartine și sandwich-uri

Sunt varianta cea mai simplă și rapidă, putem face o cantitate dublă, pentru pachețel. Totuși, repetarea la nesfărșit ne privează de nutrienții care ar putea veni din celelalte alimente, care nu pot fi puse atât de ușor într-un sandwich.

Sardinele și tonul aduc omega-3 pentru inimă și concentrare.
Prosciutto cotto sau curcanul oferă proteine ușor digerabile.
Combinația cu pâine de secară sau fără gluten și legume aduce fibre și energie constantă.

Pâine fără gluten cu sardine și castraveți (murați)
Ingrediente: pâine fără gluten, sardine/macrou/ton în ulei de măsline, castraveți murați, unt.
Se așază sardinele pe pâinea unsă cu puțin unt și se completează cu castraveți murați feliați.

Tartină cu prosciutto cotto, cașcaval de capră și rucola
Ingrediente: pâine, prosciutto cotto, cașcaval de capră, rucola.
Ingredientele se așază direct pe felia de pâine, pentru un sandviș deschis. Se pot folosi împreună sau separat și se pot adăuga alte tipuri de legume sau frunze, după preferință

Cremă de brânză cu ardei gras
Ingrediente: cremă de brânză (o putem face și noi), ardei gras roșu, pâine fără gluten, măsline verzi.
Crema de brânză se amestecă cu ardei gras tăiat cubulețe și se întinde pe pâine, decorată cu măsline. Putem folosi și urdă în loc de brânză. Sau putem alege un pate de ficat de calitate, pentru un plus de fier. Ideal ar fi să facem pate de ficat de casă dar asta presupune mai mult timp și pregătire.

„Bol de cereale” reinventat

Iaurtul aduce proteine complete și calciu pentru oase. Are și un efect probiotic.
Fulgii de ovăz furnizează fibre și energie cu absorbție lentă.
Fructele de pădure și nucile/semințele aduc antioxidanți, grăsimi sănătoase, vitamine și minerale.

Iaurt grecesc cu afine, nuci și miere
Ingrediente: iaurt grecesc, afine, fulgi de porumb, nuci, miere/dulceață fără zahăr.
Se amestecă rapid într-un bol, mierea adăugând gust dulce și energie suplimentară.

Ovăz cu lapte și fructe de pădure

Ingrediente: fulgi de ovăz fierți, lapte, semințe de chia, zmeură. Alternativ se poate folosi lapte de migdale sau nucă de cocos.
Se fierb fulgii în lapte și se adaugă semințe și apoi fructe deasupra. Pentru copiii sportivi sau în creștere se poate adăuga un concentrat proteic de calitate.

Iaurt de capră cu cânepă, fructe de pădure și gem natural
Ingrediente: iaurt de capră, semințe de cânepă/floarea soarelui crude (au lecitină), fructe de pădure congelate, gem natural.
Iaurtul se combină cu semințele și fructele, iar gemul aduce dulceață și energie rapidă.

Variante cu brânză/urdă

Aduc calciu și fosfor pentru oase și dinți.
Oferă proteine complete, utile pentru refacere și creștere.
Țin bine de foame.

Urdă cu roșii și castraveți, plus fulgi de porumb
Ingrediente: urdă, roșii, castraveți, semințe de floarea soarelui, fulgi de porumb fără zahăr.
Se combină urda cu legumele, iar fulgii de porumb dau textură crocantă și carbohidrați. Cu urda se poate merge și spre dulce: banană, stafide sau curmale.

Brânză de capră cu avocado, nuci și biscuiți cu ovăz
Ingrediente: brânză de capră, avocado, nuci, biscuiți de ovăz fără zahăr.
Se asociază brânza cu avocado, nuci și biscuiți, pentru o masă completă.

Telemea slabă cu măsline și ardei gras
Ingrediente: telemea slabă, măsline kalamata, ardei gras, pâine de secară sau cu semințe.

Variante de post / vegane

Există și astfel de situații dar eu consider că o dietă omnivoră, bogată în alimente de origine animală este superioară pentru copii și adolescenți. Putem însă combina cu rețetele de mai sus, pentru mese mai complexe, un adaos de fibre și fitonutrienți.

Aici am avea hummus/fasole bătută sau diverse alte creme tartinabile, smoothie-uri de legume, diverse budinci, batoane sau biscuiți de casă.

Concluzii

Un mic dejun bine ales face diferența între un copil obosit și neatent și unul plin de energie și cu mintea limpede. Nu e nevoie de rețete complicate, ci doar de planificare și ingrediente de calitate. Prin combinarea surselor de proteine, fibre și grăsimi sănătoase, fiecare masă de dimineață devine o investiție în sănătatea și viitorul lor.

Foarte important: hidratarea rămâne esențială, copiii trebuie educați să bea apă, nu permitem strecurarea cafelei sau a băuturilor energizante în viața lor atât de devreme.

Notă: toate cantitățile se personalizează în funcție de vârsta copilului, sex, nivelul de efort fizic și faza de creștere.

Gustări proteice de vară

Cristian Margarit Publicat în de

Gustări proteice de vară

gustări proteice

De ce avem nevoie de gustări proteice vara? Observ că foarte mulți oameni, chiar sportivi cu experiență, își pierd apetitul din cauza căldurii, mănâncă prea puține proteine și ajung la dulciuri, exces de carbohidrați și alimente nesănătoase. Sau se bazează pe “fructe”. Cei care vor să crească în masă musculară ajung să o piardă iar cei care vor să slăbească ajung să se îngrașe. Este foarte valabil atât pentru bărbați cât și pentru femei. La femei, “tonusul” și formele atrăgătoare înseamnă, de fapt, masă musculară cu mai puțină grăsime.

Alte efecte ale aportului insuficient de proteine: poftă de dulce, scăderea imunității, lipsă de energie, piele uscată și ridată, căderea părului, tulburări hormonale.

Pentru a trece peste aceste capcane am selectat alimente semi-preparate sau gata preparate de pe freshful.ro, pentru a face economie de timp și a avea întotdeauna la îndemână variante proteice care să se prepare ușor, să fie gustoase și să ne echilibreze rapid alimentația. Pot fi folosite și ca mese în sine, am țintit la 30-40g de proteine pentru fiecare rețetă. Pentru o persoană de 70kg, aportul de proteine zilnic dacă vrem beneficii este de aproximativ 120g. Pentru cine face sport chiar mai mult. Adică măcar 3 mese a 40g de proteine. Putem completa întotdeauna cu o pudră proteică (sub formă de shake, smoothie, clătite proteice, biscuiți proteici) dar în primul rând trebuie să ne punem la punct alimentația.

Scăderea apetitului

“Nu îmi e foame”- un simptom comun vara. Pentru a face rețetele cât mai atrăgătoare am folosit surse naturale de “umami” (gustul savuros): parmezan, anșoa, sos de soia, roșii coapte/uscate, oțet balsamic, trufe (sau alte tipuri de ciuperci), carne uscată/maturată, drojdie inactivată. Dacă ai sensibilitate la histamină sau tiramină, evită brânzeturile maturate, anșoa și sardine.

Lista de cumpărături

Punem în coșul de cumpărături (eu le am deja în lista de favorite): roșii cherry, parmezan sau pecorino, anșoa, sos de soia cu conținut scăzut de sare, pastă de trufe, mozzarella, brânză maturată românească (telemea de capră sau oaie)/cremă de brânză, sardine, prosciutto crudo, bresaola, oțet balsamic, capere, avocado, castraveți, rucola, salată mixtă, linte, năut, hummus, tahini, pasta de ton, pâine integrală/ de secară, busuioc și plante aromatice, pătrunjel/țelină, ulei de măsline extravirgin.

Rețete simple, gustoase, de vară

Salată cu ton, roșii cherry și capere
Ingrediente pentru o porție: 150g ton în ulei de măsline bine scurs, 100g roșii cherry, 5g capere (o linguriță), 50g salată mix, 10ml ulei de măsline extravirgin, 5ml oțet balsamic, sare, piper. Se pot adăuga porumb, ceapă roșie (dacă este seară). 
Ingredientele se combină reci, direct în castron. Caperele se clătesc înainte, pentru a reduce aportul de sare. Uleiul de măsline și oțetul se adaugă chiar înainte de servire.
Această rețetă oferă peste 35g de proteine complete, omega 3, antioxidanți pentru protecție solară (licopen din roșii), cu aport caloric redus și efect antiinflamator.

Sandwich cu ou fiert, sardine și avocado
Ingrediente pentru o porție: 2 felii pâine integrală (60 g), 2 ouă fiert 6 minute, 80 g sardine sau macrou file (bine scurse), jumătate de avocado mediu (70 g), felii subțiri de ceapă roșie, lămâie, piper.
Ouăle se fierb exact 6 minute pentru un gălbenuș cremos. Avocado se zdrobește ușor, se stropește cu lămâie sau se adaugă pulpă de lămâie/lime și se întinde pe pâine. Se așază sardinele, oul tăiat în două și ceapa.
Această combinație oferă peste 30 g proteine, un profil excelent de grăsimi sănătoase, vitamina D, E și B12, cu sațietate prelungită și gust intens.

Salată de mozzarella cu roșii și pastă de trufe
Ingrediente pentru o porție: 200g mozzarella (eu prefer bile mici), 150g roșii bine coapte, o linguriță pastă de trufe, busuioc proaspăt, sare, ulei de măsline.
Mozzarella se rupe cu mâna și se amestecă ușor cu pasta de trufe. Se adaugă roșiile tăiate felii și frunzele de busuioc. Se asezonează simplu (putem adăuga o cremă de oțet balsamic).
Obținem aproximativ 30 g proteine, calciu, grăsimi de calitate și un aport de licopen.

Salată cu piept de pui, castraveți și dressing de iaurt
Ingrediente pentru o porție: 150g piept de pui la plită sau la cuptor (eventual rămas din seara precedentă), 50g castraveți (eu îi marinez puțin în sos de soia), 20g ceapă verde, 50g salată mixtă, 30g iaurt grecesc 2%, 5g muștar, usturoi strivit, ulei de măsline, sare, piper.
Se prepară un dressing din iaurt, muștar și usturoi. Pieptul de pui se taie subțire și se combină cu legumele, apoi se adaugă dressingul.
Această salată asigură proteine de calitate, probiotice din iaurt, fibre și minerale esențiale. Este ușoară, sățioasă și ideală pentru masa de prânz.

Salată cu ouă fierte, brânză maturată românească și măsline
Ingrediente pentru o porție: 3 ouă fierte, 50g brânză maturată, 20g măsline kalamta fără sâmburi, 80g roșii, 50g ardei copți, 30g rucola, 5ml ulei de măsline, 5ml oțet balsamic. Se poate adăuga și pastă de anșoa ușor picantă.
Ouăle se decojesc rapid, se taie în sferturi și se așază alături de celelalte ingrediente. Se stropesc cu ulei de măsline și se amestecă ușor.
Aduce peste 35 g proteine, grăsimi sănătoase și minerale (calciu, fier). Este o rețetă hrănitoare, rapidă și perfectă pentru zilele de vară cu puțină poftă de mâncare.

Platou rece cu prosciutto, mozzarella, roșii și măsline
Ingrediente pentru o porție: 80g prosciutto crudo, 100g mozzarella feliată, 100g roșii cherry, 40g măsline, busuioc, 5ml oțet balsamic, 5ml ulei de măsline.
Totul se servește rece, pe un platou, cu busuioc și puțin oțet balsamic turnat la final.
Un preparat cu aproximativ 30 g proteine, gust umami intens, grăsimi bune și antioxidanți. Rapid de montat și excelent ca cină rece.

Lipie cu hummus, roșii și semințe
Ingrediente pentru o porție: 120g hummus, 2 felii pâine de secară (80g), 100g roșii cherry, 10g semințe de cânepă, susan sau floarea soarelui crude, busuioc, salată verde.
Pâinea se prăjește ușor, se unge cu hummus și se adaugă roșiile tăiate și semințele. Se servește cu salată verde.
Această rețetă oferă 30 până la 32 g proteine vegetale, fibre, acizi grași omega 3 și un profil glicemic echilibrat.

Supă cremă de linte
Ingrediente pentru o porție: 150g linte roșie fiartă, , 20g ceapă, 20g țelină, 3g pastă de anșoa/parmezan, 400 ml supă de legume, pătrunjel, zeamă de lămâie, semințe crude. 
Se fierbe lintea, se sotează ușor ceapa și țelina, se adaugă toate ingredientele și se dau la blender. Pasta de anșoa sau parmezanul se adaugă opțional la final, pentru gust.
Rezultă peste 30 g proteine vegetale, fibre, fier și un gust umami subtil. Este o rețetă caldă, sățioasă, cu aport ridicat de micronutrienți.

Mix de tartine cu pastă de ton, cremă de brânză și hummus
Ingrediente pentru o porție: 50g pastă de ton, 50g cremă de brânză cu conținut redus de grăsime, 50g hummus, 3 felii pâine integrală (90g), roșii, busuioc, semințe de susan/cânepă. 
Se întind cremele separat pe pâine, se decorează cu roșii, busuioc și semințe. Fiecare tartină are un gust și textură diferite.
Peste 38 până la 40 g proteine complete și vegetale, combinații bogate în grăsimi sănătoase, fibre și micronutrienți.

Salată caldă cu ou poșat, năut și pastă de trufe
Ingrediente pentru o porție: 150g năut fiert, 50g baby spanac, rucola sau alte frunze, 1-2 ouă poșate sau fierte, 3g pastă de trufe, 5ml ulei de măsline, 5ml oțet balsamic.
Năutul și frunzele se încălzesc ușor, oul se poșează separat și se așază peste amestec. Se adaugă pasta de trufe și se servește imediat. Se poate combina excelent cu brânză de capră moale. 
Proteine complete de peste 30 g, antioxidanți, colină, gust umami și aport glicemic echilibrat. Ideală pentru cină ușoară, dar hrănitoare.

Fructele

Fructele reprezintă gustările ideale pentru hidratare și antioxidanți. Căpșune, fructe de pădure, caise, piersici, pepene verde sau galben sunt bogate în apă, fibre, vitamina C, potasiu, licopen, betacaroten. Două porții pe zi, între mese sau după efort, vor menține imunitatea și nivelul de energie. Doar că ele nu aduc proteine și nu putem menține pe termen lung o dietă bazată pe fructe.

Concluzie

Vara nu trebuie să fie un prilej de pierdere a echilibrului alimentar. Dimpotrivă, această perioadă poate fi transformată într-un moment în care mâncăm mai simplu, mai sănătos și cu inspirație Freshful. Proteinele trebuie să rămână în punctul central al meselor, indiferent de căldură sau post.

Gustul umami ne ajută să ne bucurăm de mâncare, chiar și atunci când nu avem poftă, fiind un stimulator al apetitului. Cu ingrediente proaspete, gustoase și hrănitoare putem fi în formă toată vara.

 

Fructe vara

Cristian Margarit Publicat în de

Fructe vara

fructe

Da, este sezonul lor și merită mâncate. Nu doar că nu sunt cauza diabetului, obezității și ficatului gras ci aduc beneficii pentru sănătate. Aflăm din articol cum, cât, când mâncăm fructe pentru a obține aceste beneficii.

Carnivorii și low-carb-erii hardcore vor ultrasimplifica în “fructele sunt doar apă cu zahăr”. Am fost acolo. Fobia pentru zaharuri (pentru că nu este vorba doar despre “zahăr”-sucroză) ne poate duce la derapaje de acest fel. Totuși, realitatea ne contrazice. De la simpla observație asupra “frugivorilor” până la nenumărate studii științifice, această frică nu se confirmă. Din contră.

Mai ales pentru fructele locale și de sezon, aportul de vitamine, antioxidanți, fibre, minerale și apă face diferența față de dulciuri și sucuri cu zahăr. Eu profit de ocazie și la fiecare comandă la Freshful by eMAG adaug în coșul de cumpărături fructe de la mici producători locali, sunt foarte mulțumit de calitate în general, nu doar de gust.

Găsim din belșug fructe de pădure, căpșune, prune, caise, piersici, nectarine și, desigur, pepenele verde și galben – toate cultivate în România, de mici producători locali.

Cât, când, cum?

Pentru un adult activ, putem avea 150–300g de fructe pe zi, în funcție de context. Dacă reducem grăsimile inutile și celelalte surse de carbohidrați din dietă, chiar mai mult, cât își permite fiecare. După un efort intens, se poate ajunge chiar la 400–500g.
Pentru copii, cantitatea recomandată este de 100–200 g pe zi, distribuită în una sau două gustări.

Momentele ideale:
Dimineața, la micul dejun, alături de iaurt, brânză proaspătă sau semințe.
În prima parte a zilei, ca gustare rapidă și hidratantă.
După efort fizic, pentru rehidratare și refacerea glicogenului muscular.

Chiar dacă, în general, se recomandă consumul fructelor separat de celelalte alimente, nu este o tragedie dacă le mâncăm și ca desert.

Asocieri bune:
Cu iaurt grecesc sau chefir, pentru aportul de proteine.
Cu semințe de cânepă, chia sau nuci, pentru efect sinergic cu grăsimile sănătoase și sațietate.
În smoothie-uri, alături de pudră proteică, ca mic dejun ușor de preparat.
În salate reci, cu frunze verzi, brânzeturi maturate și ulei de măsline extravirgin.

Ce evităm:
Fructele consumate sub formă de deserturi concentrate, cum ar fi plăcintele, gemurile sau înghețatele cu zahăr adăugat.
Consumul de fructe seara târziu, mai ales în cantități mari (atenție la pepenele rece când suntem însetați).
Asocierile cu produse de patiserie sau cereale cu adaos de zahăr.
Curele de fructe unde ajungem să mâncăm proteine în cantități insuficiente.

Legumele-fructe

Roșiile, castraveții, ardeii și dovleceii sunt considerate fructe din punct de vedere botanic, deoarece conțin semințe. Vara, ele domină farfuriile românilor și sunt ideale în salate.
Au un conținut foarte redus de zaharuri, sub 5 g la 100 g, fiind în același timp bogate în apă, fibre și antioxidanți precum licopenul, luteina și beta-carotenul.
Pot fi consumate zilnic, în cantități de 500 până la 800 g, fără nicio grijă, mai ales în combinații cu salate (frunze), carne, pește, ouă (în omlete), brânzeturi, uleiuri presate la rece.

Fructe= apă cu zahăr?

Nu. Fructele sunt mult mai mult decât atât. Iar “zaharurile” nu sunt același lucru cu “zahărul”. Fructele conțin diverse tipuri de zaharuri, de la fructoză, glucoză și zahăr. Mai găsim și alte mono și dizaharide în cantități mici. Așa-zișii “carbohidrați simpli”. Altfel, singurul “carbohidrat complex” prezent în cantități semnificative în alimentație este amidonul (un polimer al glucozei).

Un alt element de educație este să nu ne speriem de cuvinte “pe care nu le putem pronunța” sau care nu știm ce înseamnă. Dacă nu ai educație în domeniu nu înseamnă că “acidul ascorbic” e ceva rău, este doar denumirea științifică pentru vitamina C.

Iată cantitățile de zaharuri, indicele glicemic și încărcătura glicemică prezente (în medie), în fructe locale și de sezon. În funcție de gradul de coacere și alți factori, aceste cifre pot varia. Cu cât sunt mai crude (necoapte) vor avea cantități mai mici atât de zaharuri cât și de antioxidanți. Am notat doar nutrienții pentru care fructele sunt surse bune și foarte bune, altfel mai conțin cantități mici și din alte vitamine și minerale.

Deci când discutăm despre ele vom raporta aceste beneficii la cantitatea de zaharuri și calorii. Părerea mea este că ieșim pe plus. Adică merită să le mâncăm. Chiar să facem o “cură” de vară cu fructe, evident fără a neglija ceilalți nutrienți esențiali (proteine, grăsimi sănătoase).

Căpșune
Carbohidrați (la 100g): 7,7 g (1,3 g fructoză, 1,3 g glucoză, 4,1 g zaharoză, restul fibre și alți carbohidrați)
Indice glicemic (IG): 40
Încărcătură glicemică (ÎG): 3,1

Vitamine:
vitamina C – 59 mg/100g, aproximativ 75% din doza zilnică recomandată, antioxidant, susține imunitatea și sinteza colagenului;
acid folic – 24 mcg/100g, important pentru diviziunea celulară și funcția cerebrală.
Minerale: Mangan – 0.4 mg/100g, contribuie la funcționarea enzimelor antioxidante și a sintezei de colagen; potasiu – 153 mg/100g, esențial pentru echilibrul electrolitic, sănătatea cardiovasculară și musculară.
Antioxidanți:
antocianine – pelargonidin, acid elagic – protejează ADN-ul și au efect antiinflamator;
quercetină – antiinflamator și antihistaminic natural.
Beneficii generale: întărirea imunității, protejarea vaselor mici și a pielii, susținerea regenerării tisulare.

Fructe de pădure (mix: zmeură, coacăze, afine, mure, aronia)
Carbohidrați (la 100g): 6–8 g (aprox. 2–3 g fructoză, 2–3 g glucoză, rest fibre și oligozaharide)
Indice glicemic (IG): 25–40
Încărcătură glicemică (ÎG): 2–3,5

Vitamine:
vitamina C – 20–40 mg/100g, rol antioxidant și în refacerea musculară;
vitamina K – 20 mcg/100g, mai ales în afine, susține sănătatea oaselor și coagularea sângelui.
Minerale:
mangan – 0.5–0.7 mg/100g, activator enzimatic antioxidant;
cupru – 0.1 mg/100g, ajută la formarea colagenului și neurotransmisie;
potasiu – 150–200 mg/100g, pentru echilibrul electrolitic.
Antioxidanți:
antocianine – cianidin, delfinidin, acid galic, resveratrol – protejează sistemul nervos, vasele de sânge și au efect anti-aging.
Beneficii generale: protecție neurovasculară (inclusiv a vaselor de sânge și ochilor), combaterea stresului oxidativ, susținerea recuperării după efort, controlul glicemiei. Fiecare dintre aceste fructe vine cu beneficii individuale și variantele “de pădure” sunt semnificativ mai bogate decât cele “de cultură”.

Caise, piersici, nectarine (în medie)

Carbohidrați (la 100g): 9 g (0,9 g fructoză, 2 g glucoză, 4 g zaharoză, restul fibre și alți carbohidrați)
Indice glicemic (IG): 34
Încărcătură glicemică (ÎG): 3,1

Vitamine:
vitamina A (provitamina A – betacaroten) – 96 mcg/100g, 12% DZR, susține sănătatea pielii și a ochilor;
vitamina C – 10 mg/100g, antioxidant, contribuie la sinteza colagenului și protejează celulele de stresul oxidativ.

Minerale:
potasiu – 259 mg/100g, contribuie la menținerea presiunii arteriale normale;
fosfor – 23 mg/100g, ajută la formarea oaselor și a dinților.

Antioxidanți:
betacaroten – precursor al vitaminei A, cu efect protector asupra pielii și ochilor;
catechine, acid galic, acid clorogenic – cu acțiune antiinflamatoare și antioxidantă.

Beneficii generale: protecția pielii, susținerea vederii, susținerea digestiei și a funcției hepatice.

Desigur, sâmburii vin și ei cu proteine, grăsimi sănătoase, vitamine, minerale, fibre, antioxidanți, în concentrație mai mare decât migdalele.

Prune

Carbohidrați (la 100g): 11 g (2 g fructoză, 4,5 g glucoză, 3,5 g zaharoză, restul fibre și alți carbohidrați)
Indice glicemic (IG): 40
Încărcătură glicemică (ÎG): 4,4

Vitamine:
vitamina C – 9,5 mg/100g, 12% din doza zilnică recomandată, susține imunitatea și sinteza colagenului;
vitamina K1 – 6,4 mcg/100g, implicată în coagularea sângelui și sănătatea osoasă.

Minerale:
potasiu – 157 mg/100g, contribuie la echilibrul electrolitic și reglarea tensiunii arteriale;
bor – susține metabolismul estrogenului și sănătatea oaselor.

Antioxidanți:
antocianine – în special cianidină și peonidină, cu efecte antioxidante și antiinflamatorii;
acid clorogenic – sprijină sănătatea ficatului și metabolismul glucozei.

Beneficii generale: reglarea digestiei, protecția ficatului, susținerea metabolismului glucidic și prevenirea constipației.

Pepene verde

Carbohidrați (la 100g): 7,5 g (3,3 g fructoză, 2,6 g glucoză, 0,5 g zaharoză, restul fibre și alți carbohidrați)
Indice glicemic (IG): 72
Încărcătură glicemică (ÎG): 5,4

Vitamine:
vitamina C – 8,1 mg/100g, contribuie la imunitate și protecția pielii;
vitamina A (betacaroten și licopen) – 28 mcg/100g, esențială pentru vedere.

Minerale:
potasiu – 112 mg/100g, reglează tensiunea arterială și echilibrul lichidelor;
magneziu – 10 mg/100g, susține relaxarea musculară și sistemul nervos. Semințele sunt seminificativ mai bogate în magneziu, una dintre cele mai bune surse alimentare.

Antioxidanți:
licopen – pigment roșu cu efect anticancerigen și antioxidant;
cucurbitacin – cu efecte antiinflamatoare.

Beneficii generale: hidratare intensă, susținerea rinichilor, protecția cardiovasculară și reglarea temperaturii corpului vara. Coaja albă conține și citrulină, un stimulator de oxid nitric (îmbunătățește circulația sângelui).

Pepene galben 

Carbohidrați (la 100g): 8,2 g (1,9 g fructoză, 2,5 g glucoză, 2,6 g zaharoză, restul fibre și alți carbohidrați)
Indice glicemic (IG): 65
Încărcătură glicemică (ÎG): 5,3

Vitamine:
vitamina C – 36,7 mg/100g, aproximativ 50% din doza zilnică recomandată, antioxidant, susține imunitatea și sinteza colagenului;
vitamina A – 169 µg RAE/100g (din conversia beta-carotenului), aproximativ 19% DZR, esențială pentru vedere și integritatea pielii;
acid folic – 21 µg/100g, contribuie la diviziunea celulară și sănătatea sistemului nervos.

Minerale:
potasiu – 267 mg/100g, susține echilibrul electrolitic, sănătatea cardiovasculară și musculară;
magneziu – 10 mg/100g, util pentru funcția musculară și enzimatică.

Antioxidanți:
beta-caroten – 2020 µg/100g, precursor al vitaminei A, antioxidant puternic;
zeaxantină + luteină – 26 µg/100g, antioxidanți carotenoizi care protejează pielea ochii și retina de stresul oxidativ și radiațiile luminoase.

Beneficii generale: hidratare excelentă, protejarea pielii și ochilor, susținerea sistemului imunitar și cardiovascular.

Comparație cu alte alimente

Gem sau dulceață de fructe: între 45 și 65 g de zaharuri și 180–250 kcal, în funcție de rețetă. Zahărul adăugat le face și mai periculoase. Indice glicemic și încărcătură glicemică ridicate. Nu pot fi considerate echivalent nutrițional pentru fructele proaspete. Se recomandă porții mici (5–10 g) ocazional, nu consum zilnic.

Pâine albă: 50 g carbohidrați și peste 250 kcal. Are un indice glicemic ridicat, duce la creșteri bruște ale glicemiei și nu aduce micronutrienți valoroși.

Orez alb fiert: 28 g carbohidrați și 130 kcal. Rapid absorbabil, fără fibre, consumat frecvent în exces duce la acumulare de grăsime abdominală. Trebuie asociat cu fibre (salate, leguminoase), oțet, proteine.

Cartofi fierți: 17 g carbohidrați și 80 kcal. Au un indice glicemic mare, dar oferă și potasiu și vitamina C în cantități moderate. Nu sunt “răi” dar au un impact semnificativ mai mare decât fructele. Iar dacă sunt prăjiți îi putem declara “otravă”.

Paste albe fierte: 25 g carbohidrați și aproximativ 130 kcal. Încărcătură glicemică ridicată, mai ales dacă sunt consumate fără fibre sau grăsimi. Din păcate este valabil și pentru pastele integrale sau “al dente”.

Băuturi răcoritoare cu zahăr: 11-13g de zahăr și 44-52 kcal, exclusiv din zaharoză. Zero nutrienți utili, efect metabolic devastator la cantități mari.

Pentru sucurile naturale, proaspăt stoarse, Indicele Glicemic crește cu 20-30 de unități iar fibrele sunt, în general, reduse la jumătate sau chiar mai jos. Nu este neapărat grav dar este o diferență seminificativă. Pentru cele pasteurizare termică (nu și și prin presiune înaltă) mai avem și o inactivare a vitaminelor și antioxidanților.

Cred că sunt suficiente argumente pentru a contracara abordările superficiale care circulă în ultima vreme în căutare de vizualizări și like-uri pe social media.

Cum de sunt așa frumoase, gustoase și se păstrează proaspete atâta timp?

E simplu: sunt culese cu grijă, sortate, păstrate în condiții optime de temperatură și umiditate. Nu sunt “pline de chimicale” cum își imaginează cei care nu se informează suficient. Pentru variantele ecologice (bio) nu se folosesc nici măcar pesticidele obișnuite. Avem de unde alege.

Concluzie

Fructele locale și de sezon merită incluse în meniul nostru de vară, ele vin cu nenumărate beneficii dar trebuie să ținem cont de cele câteva trucuri pe care le-am prezentat mai sus, în primul rând pentru a nu pierde nutrienții esențiali și a nu le consuma în exces.

 

Rețete de vacanță pentru copii

Cristian Margarit Publicat în de

Rețete de vacanță pentru copii

rețete de vară

Vine luna august, sunt ultimele săptămâni de vacanță, căldură și începem să ne gândim la pregătirea pentru școală. Avem provocarea de a menține copiii bine hidratați și hrăniți, chiar și atunci când suntem la birou. Nutriția corectă în perioada verii înseamnă alegerea alimentelor care oferă energie de durată, proteine de calitate, grăsimi sănătoase, vitamine și minerale, antioxidanți pentru protecție solară și hidratare suficientă. Tot acum e momentul să facem trecerea treptată spre programul de toamnă și începutul de școală.

Ce au nevoie copiii pe timp de vară?

Hidratare constantă, temperaturile de peste 30°C crește riscul de deshidratare. Mai ales că cei mici nu știu să își dozeze efortul foarte bine. Apa (au apărut multe ape cu minerale), limonada naturală (apă + zeamă de lămâie + puțină miere), compoturile și ceaiurile reci sunt cele mai bune soluții. Pentru cei care preferă putem avea și ciorbe sau supe de legume.

Proteine: ajută la creștere, refacerea țesuturilor și menținerea energiei. Surse simple: ouă fierte moi sau sub diverse alte forme, iaurt grecesc, brânză proaspătă, pește și pui sau curcan la cuptor.

Carbohidrați “buni”: fulgi de ovăz (porridge dimineața sau biscuiți pe parcursul zilei), orez, porumb, cartofi, paste, legume, fructe.

Gustările inteligente sunt importante, având în vedere programul lor, de obicei haotic: ceva simplu de luat la joacă sau la drum: sandvișuri, chipsuri din legume coapte, batoane cu semințe, biscuiți de casă.

Idei de rețete simple, pe care le pot prepara și singuri

Avem grijă șă alegem ingrediente care nu se alterează ușor, pentru că nu întotdeauna vor fi ținute la rece. Eu folosesc gentuțe termoizolante și adaug în ele bidoane de apă ținute în congelator peste noapte sau pachete de gheață reutilizabile.

Sandwich-uri și wrap-uri rapide și sănătoase

Da, vor avea și pâine, dar sunt multe variante dintre care putem alege pâine integrală, multi-cereale, cu semințe, cu maia, fără gluten, lipii de diverse tipuri. Includem variante cu ou, ton, avocado, creme de brânză, pește marinat, carne preparată în prealabil la cuptor, frunze de salată și legume proaspete.

Le putem tăia la dimensiunea pe care știm că o consumă la un moment dat, dându-le flexibilitate.

Salată de paste reci cu năut și legume

Este o variantă rapidă, care poate fi gătită de seara și poate fi un prânz ușor de mâncat. Includem paste (farfale, fussili), năut, legume tăiate cubulețe (ardei, roșii, castravete), pesto, plante aromatice. Putem include și piept de pui. Are avantajul că nu necesită încălzire și reprezintă o masă aproape completă. Putem folosi chiar și paste de năut sau linte dacă vrem un aport mai mare de proteine și mai mic de carbohidrați.

Chipsuri de legume la cuptor

Vom evita astfel cartofii prăjiți și chipsurile “industriale”. Tăiem felii subțiri de morcov, țelină, sfeclă roșie, cartofi, cartofi dulci și diverse alte legume, le marinăm puțin în apă cu sare și condimente, le putem stropi și cu ulei de măsline (este ideal un spray) și apoi le facem la cuptor sau în Air-Fryer.

Fructe porționate și înghețată din iaurt

Facem salate de fructe de sezon și separat sau împreună iaurtul în stil grecesc (are mai multe proteine). Le putem chiar transforma într-o “înghețată” de casă, dacă le dăm la blender și apoi le congelăm.

Limonade și ape aromatizate

Avem la dispoziție ape cu arome și minerale dar le putem lăsa deja preparate limonade (eu prefer să pun și puțină miere sau zahăr de nucă de cocos). Astfel evităm tentația băuturilor carbogazoase cu zahăr.

Aceste rețete, dar și cele clasice le putem prepara din timp, porționa și ține în frigider în cutii speciale, astfel încât să le fie foarte comod să le mănânce atunci când li se face foame.

Cum facem cumpărăturile mai ușoare?

Cu Freshful by eMAG nu mai pierdem timpul în supermarket. Avem o listă de cumpărături și ele ne sunt aduse direct acasă.

Fructe și legume de sezon, direct de la producători locali: alegem o diversitate cât mai mare de culori. Culorile înseamnă viață, protecție solară și energie. Includem aici și avocado, nucă de cocos pentru băut (apa de nucă de cocos este bogată în potasiu).

Carne și pește proaspăt, gata porționate pentru cuptor, prosciutto cotto, bresaola, conserve de ton și sardine (aportul de omega 3 este foarte important).

Brânzeturi și lactate, inclusiv variante bio, aici iaurturile cu efect probiotic sunt deosebit de utile.

Gustări sănătoase, mixuri de nuci/semințe, batoane proteice, chipsuri din legume.

Băuturi pentru hidratare, apă, ape cu minerale, aromate natural, limonade fără adaos de zahăr.

Majoritatea produselor pot fi păstrate la frigider câteva zile, astfel încât poți pregăti măcar mesele de prânz pentru întreaga săptămână.

Concluzie:

August nu trebuie să fie haotic în alimentația copiilor. Cu câteva ingrediente de bază și produse proaspete de la Freshful.ro, putem pregăti mese rapide, echilibrate, perfecte pentru zilele toride și pentru a intra în formă înainte de școală. Sandvișurile bogate în proteine, salatele de paste, fructele proaspete, biscuiții de casă cu nuci și semințe, chipsurile din legume sunt doar câteva idei care îmbină gustul cu sănătatea.

 

 

 

Salată de vară cu mozzarella

Cristian Margarit Publicat în de

mozzarella

Salată de vară cu mozzarella și semințe crude

O salată de seară, cu multe proteine și grăsimi sănătoase. Merge bine dacă ne e foame seara, pentru a preveni “accidente” pe la frigider la miezul nopții. Este un exemplu de “brânză cu roșii” care oferă o diversitate mai mare de ingrediente și ne ajută să controlăm cantitățile. Personal nu percep vreo “fermentație” sau efect negativ, din contră.

Ingrediente

Ce găsim prin casă vara: roșii, castraveți, ceapă, brânză. Am adăugat semințe de susan și de cânepă. Eu pun și oțet balsamic, pe lângă uleiul de măsline. Ca plante aromatice alegerea rămâne la fiecare dintre noi: busuiocul de sub pernă, oregano, rozmarin, mixuri diverse mediteraneene. Pentru a arăta bine în poze ar fi trebuit să adaug biluțele doar la final, dar eu îmi gătesc pentru valoarea nutrițională și pentru gust, în primul rând.

Am folosit mozzarella pentru că este mai slabă și mai ușor de digerat, cred că este mai potrivită de vară decât telemeaua sau variantele maturate. Se poate folosi un caș proaspăt dacă suntem mai naționaliști și uităm că “telemea” e cuvânt de origine turcească iar cașcaval de origine latină. Dar brânza dacică le acoperă pe toate, suntem în siguranță.

Roșiile de vară sunt cele mai bogate în licopen și alți antioxidanți, utili chiar și pentru protecția solară. Asocierea cu grăsimea (uleiul de măsline, semințele) ajută la asimilarea carotenoizilor (sunt liposolubili).

Castravetele este pus pentru volum, e ușor să mărim volumul fără a adăuga și calorii. Având un aport mare de apă structurată în celulele vegetale ne va hidrata mai bine decât cantitatea similară băută pe nerăsuflate.

Ceapa roșie este bogată în quercitină, ar trebui să nu mai aibă nevoie de nicio prezentare.

Semințele de susan sunt surse bogate lignani, vitamina E, vitamina B3, calciu și alți nutrienți cu efect antioxidant, antiinflamator. Ajută cu sănătatea hormonală (în special masculină), colesterolul, glicemia. Sunt excelente, pot fi incluse și sub forma de tahini în dressing.

Semințele de cânepă au magneziu și omega 3 de origine vegetală, mangan, vitamina B1, proteine aproape complete, fibre.

Fiind în cantități mici, nu reprezintă un aport semnificativ de proteine, dar nici de neglijat. În schimb au fibre cu efecte prebiotic. Foarte bune.

Am uitat să comand și un mix de salată, care ar fi dat un volum și mai mare, dar putem include orice alte legume ne plac și avem la dispoziție, chiar înăbușite sau făcute rapid la abur sau în cuptor.

Cantități

Chiar dacă e hiperproteică (am put toată cutia de mozzarella, 150g, 25g de proteine) și cu foarte puțini carbohidrați tot trebuie să avem grijă la cantități, mai ales la brânză, semințe și uleiul de măsline. Se pot depăși caloriile și din grăsimi sănătoase, nu vrem asta. Așa că rămânem la câte o linguriță (5g) din fiecare pentru semințe, ca idee generală, dar putem adapta la necesarul nostru.

 

Înghețată și răcoritoare de vară

Cristian Margarit Publicat în de

Înghețată și răcoritoare de vară

înghețată

Oricât ne-am dori să trăim într-o lume ideală, unde bem doar apă platâ la temperatura camerei și ceaiuri calde pentru a ne răcori vara, în realitate vrem să ne bucurăm de soare și vacanțe: înghețată, băuturi răcoritoare, șpriț, cocktailuri. Multe evenimente contemporane din jurul nostru ne arată că viața trebuie și trăită, nu suntem roboți. Avem timp și metode să ne ocupăm de sănătate și slăbire fără să renunțăm la aceste mici plăceri de vară. Am găsit o gamă destul de mare și mulțumitoare pe Freshful.ro, am comandat și am făcut o selecție pentru voi, cu explicații, ca de obicei. Partea bună este că sunt transportate la rece, le primim în stare bună și le putem pune la congelator sau mânca pe moment, după cum dorim.

Ce aflăm din articol?

Ce variante de înghețată avem la dispoziție și cum le alegem?
Ce băuturi răcoritoare sunt acceptabile într-un stil de viată sănătos?
Cum ne putem bucura și de un șpriț sau coktail?

Înghețata

Avem acum de ales între nenumărate variante, de la cele “full” (cu multe calorii dar cremoase și hrănitoare) până la variante “de dietă”, chiar foarte bine făcute, cu textură și gust aproape identice. Găsim inclusiv înghețată cu aport crescut de proteine. Fiind un aliment rece, ne răcorește pe moment dar ulterior corpul va produce mai multă căldură. Nu se pierd suficiente calorii încât să conteze și să considerăm înghețata un aliment “de dietă”. Dar dacă mergem mult pe jos, ca în vacanțe, e ca și cum nu am fi mâncat înghețata.

La fel ca pentru orice aliment, ne uităm în primul rând la caloriile totale și la conținutul de zahăr și grăsimi. Un moment bun este în jurul efortului fizic, atunci caloriile vor fi arse și reducem riscul să se depună. Altfel, dacă alegem o înghețată cu îndulcitori nu mai avem această grijă. Atenție: anumiți îndulcitori (ca și lactoza din înghețata “originală”) pot da tulburări gastro-intestinale și balonări, mâncăm mai puțin la început dintr-o varietate nouă pentru a ne afla toleranța.

În funcție de ce conține înghețata pe care o alegem, ajustăm restul meniului în consecință. Dacă avem o înghețată cu mai multă grăsime, reducem grăsimile din celelalte surse și alimente. Dacă avem o înghețată cu mai mult zahăr atunci vom reduce carbohdirații (renunțăm la garnitură și rămânem la salate și legume lângă sursele de proteine de la mese). Sau alegem direct o variantă fără zahăr și fără grăsimi, nu mai avem nicio grijă.

Ca variantă, ne putem face “înghețată”, “granita” sau “sorbet” pe cont propriu: iaurt grecesc (2% grăsime) cu fructe sau pur și simplu suc de fructe dat la blender cu gheață. Am comandat și gheață, să văd dacă vine solidă, a venit.

Și sfatul general pentru orice deliciu culinar: savurăm cu înghițituri mici, în liniște, nu mâncăm ca scăpați din foamete.

Băuturi răcoritoare

Dacă la înghețată mai avem grăsimi și proteine, la băuturile răcoritoare vorbim doar despre zahăr (sau absența lui). Sunt și excepții, cum ar fi ayranul (iaut cu apă și sare). Dar avem și mult mai multe variante cu îndulcitori non-calorici. Sigur, este de preferat să alegem ceva natural (stevia) dar și îndulcitorii de sinteză chimică sunt relativ siguri la doze mici, ocazional. Totul depinde de obiectivele noastre, ce mâncăm în rest, cât ne mișcăm.

Dintre ceaiuri mie îmi place kombucha, dar sunt și diverse alte variante, inclusiv fără zahăr adăugat și fără îndulcitori.

Ne putem face și singuri limonadă cu ghimbir sau apă aromatizată/infuzată cu bucăți de fructe. Sau chiar suc de fructe amestecat cu apă carbogazoasă, de preferat una bogată în magneziu. Iar pentru potasiu avem nuca de cocos de băut sau apa de nucă de cocos.

Băuturile funcționale sau cu electroliți s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, având acum de unde alege și variante cu ingrediente naturale, care hidrateaza și chiar remineralizează mai bine decât apa, redându-ne rapid energia.

Dar apa rămâne baza, mai ales vara. Alegem o apă bogată în minerale, pentru a ajuta la înlocuirea celor pierdute prin transpirație.

Alcoolul

Nu degeaba a fost inventat “șprițul de vară”, aportul suplimentar de apă nu doar hidratează ci ajută și la procesarea mai ușoară a alcoolului. În antichitate doar așa se bea vinul, cei care îl beau nediluat erau considerați barbari. De asemenea, sunt acum diverse băuturi de tip “radler” sau variante de bere fără alcool.

Personal, chiar dacă nu beau alcool decât foarte rar, nu sunt de acord nici cu extremele promovate în ultima vreme, cu “orice cantitate îți face rău”. Organismul uman poate procesa, în medie, fără efecte negative detectabile, aproximativ 30-50g de alcool pur pe zi. Asta ne duce spre 2-3 pahare de vin sau sticle de bere, în funcție de cât de mare este paharul, desigur. La cocktailuri avem o marjă și mai mare, pentru că putem alege cantitățile.

Concluzii

Vara e despre bucurie, relaxare și echilibru. Nu trebuie să fim nici hipercalculați, nici neglijenți. Avem la dispoziție variante gustoase, moderne, unele cu mai puțin zahăr, unele chiar fără zahăr, unele cu proteine. Și unde nu găsim înghețata sau băutura răcoritoare ideală, trecem la cele făcute acasă.

Important e să știm ce alegem iar când le consumăm să compensăm la restul meselor. Cu puțină atenție la hidratare, la aportul de electroliți și la cantități, ne putem bucura de înghețată, de băuturi răcoritoare și de mici plăceri de vară, fără să ne afectăm sănătatea sau silueta.

Legume răcoritoare

Cristian Margarit Publicat în de

Legume răcoritoare, locale și de sezon

legume

Legumele și fructele de sezon au câteva calități importante: gustul autentic, valoare nutritivă crescută (culese mai aproape de maturitate, când vitaminele, mineralele și antioxidanții sunt în cantitățile cele mai mari), prețuri bune, sustenabilitate și sprijinirea producătorilor locali.

De câțiva ani Freshful are programele Din Grădină prin care micii producători locali au fost puși în legătură cu noi. Prin câteva click-uri le avem la ușă proaspete, cu gustul pe care îl știm de când eram mici. Sunt și multe variante bio, pentru cine vrea să facă un pas suplimentar. O dietă de vară trebuie să fie o dietă bogată în aceste legume locale și de sezon, la care vom adăuga pește și carne slabă, fructe, grăsimi sănătoase în cantități mici.

Ce aflăm din articol?
Ce legume locale sunt disponibile în sezon?
Cum combinăm aceste legume în salate răcoritoare?
Cu ce alte alimente completăm dieta?

Legume locale și de sezon

Avem clasicele roșii, castraveți, ceapă verde, ardei, dovlecei, zucchini, vinete, cartofi noi, morcovi, varză, păstârnac, gulii, fasole păstăi, verdețuri, ierburi aromatice. Pentru că noi, românii, suntem obsedați de roșiile cu gust, m-am bucurat să găsesc nenumărate tipuri de prunișoare și alte soiuri foarte bune.

Trebuie să punem pe listă și fructe: cireșe, afine, zmeură, căpșune, vișine și orice mai apare. Eu pun și lămâi, portocale, ananas. Chiar dacă nu sunt locale, au mai multe beneficii pentru sănătate și am nevoie de ele. Cei îngrijorați de “zahărul din fructe” ar trebui să se uite peste studiile științifice: aportul mare de fructe nu are același impact ca zahărul rafinat. Din contră. Oamenii nu se îngrașă de la prea multă zmeură și nici nu fac diabet de la afine.

Ele ajută foarte mult hidratarea și sațietatea, având o densitate calorică relativ redusă și un aport mare de apă. Aportul de vitamina C și antioxidanți este foarte util, mai ales dacă ne expunem la soare.

Salată de vară

Vrem să ne răcorim, atât pe noi înșine cât și casa. Vrem să gătim cât mai simplu și proaspăt, este destul timp în restul anului pentru cuptor și celelalte preparări termice. Dar și acum, putem face niște dovlecei, zucchini (dovlecel verde), roșii și vinete “înăbușite”, la care să adăugăm puțin ulei de măsline, oțet balsamic, semințe de susan. Poate fi și o caponata siciliană sau orice mix ne place.

Am avut invitați la prânz și am făcut rapid o salată de legume proaspete (roșii, castraveți, ardei, pătrunjel) cu năut (sursa de proteine) și quinoa. Grăsimile sănătoase au fost semințele crude de floarea soarelui (amestecate în salată) și pastă albă de susan pentru sos. Ne putem duce și spre alte ingrediente sau putem folosi această salată (fără năut) drept garnitură la pește, carne sau putem adăuga în ea o brânză slabă, proaspătă.

Ingrediente: castraveți (îi prefer pe aceștia, coaja cred că dă o aromă specială), roșii de diverse tipuri, ardei roșu și verde, ceapă verde, năut, quinoa, zeamă de lămâie, ulei de măsline. Dacă vrem mai mult volum punem și frunze (cum ar fi iceberg sau ceva similar).

Pentru dressing: zeamă de lime, apa din borcanul de năut, puțin muștar, pastă de susan (tahina), ghimbir, sare, piper, condimente la alegere.

Ce mâncăm în rest?

Fără să vrem, vara se vor strecura și câte o înghețată sau desert. Chiar câte un cocktail, șpriț sau o bere. Așa că nu mai avem nevoie de multe grăsimi sau carbohidrați în dietă, vom folosi pește, carne slabă, brânză slabă, ouă întregi. Da, întregi, cea mai mare parte dintre nutrienți se găsesc în gălbenuș. Se găsesc și ouă “free range” sau “pășunate”, eu am tot comandat, am fost mulțumit.

De ce nu ne facem griji în legătură cu zahărul din aceste mici plăceri ale vieții? Simplu: pentru că dacă mâncăm o dietă bogată în legume de sezon avem o cantitate mare de fibre care contracarează impactul zahărului.

Hidratare și mișcare

Hidratarea rămâne pe primul plan, începem ziua cu apă sau chiar o limonadă cu ghimbir, trebuie să ne asigurăm că avem tot timpul apă cu noi. Atunci când ni se face sete suntem deja deshidratați, mai ales dacă este foarte cald și suntem activi fizic.

Caloriile în plus vor fi arse foarte ușor cu mișcare, mai ales după cină, probabil cel mai bun moment să ieșim la o plimbare.

Concluzie

Vara este momentul ideal pentru a ne simplifica alimentația, fără compromisuri în privința gustului sau a sănătății. Avem acces la legume și fructe locale, cu prețuri bune și valoare nutritivă ridicată. Dacă le includem zilnic în meniu, ne va fi mai ușor să menținem greutatea, să evităm excesele și să avem energie pentru zilele lungi și active. Cu livrare rapidă și produse de sezon, Freshful ne ajută să păstrăm acest echilibru fără efort.

Vară frumoasă!

Cereale pentru copii

Cristian Margarit Publicat în de

Cereale pentru copii

cereale pentru copii

Părinții caută cereale pentru copii care să fie bune la gust și cât se poate de sănătoase. Sunt multe îngrijorări în legătură cu aceste produse ultraprocesate, mai ales atunci când ele sunt consumate în cantități mari și conțin mult zahăr și diverși aditivi alimentari cu potențial periculos. Rămânem fideli principiilor noastre și citim cu atenție etichetele înainte să cumpărăm, există pe piață variante mai bune și variante de evitat.

Aflăm din articol:

  • valoarea nutrițională a cerealelor
  • cum le alegem
  • cum le integrăm într-un meniu sănătos

Valoarea nutrițională

Cerealele sunt, în principal, o sursă de carbohidrați complecși (adică amidon), cu o cantitate relativ redusă de proteine, grăsimi sănătoase și fibre. Pentru copii există o dilemă: cerealele integrale conțin mai mult acid fitic, deci pot interfera cu asimilarea mineralelor. Pe de cealaltă parte, cerealele din făină albă pierd fibre și proteine. În cazul copiilor, acest aport de carbohidrați nu este de evitat, ei au nevoie de energie. Mai ales cei care fac sport. Pentru cei care au deja obezitatea declanșată și manifestă, trebuie să fim însă mai precauți și mai atenți la cantități.

Există și variante de cereale pentru copii fără gluten, bio sau care au adăugate vitamine, minerale, fibre, proteine și alte componente utile. Revin: trebuie să citim etichetele, nu toate produsele sunt la fel.

Cum le alegem?

Alegem pe cât posibil fără gluten, bio, cu cât mai puțin zahăr și fără coloranți sau arome artificiale. Există acum foarte multe variante cu mai multe fibre, chiar fără zahăr, iar coloranții periculoși au fost eliminați (la cele din imagine se folosesc, de exemplu spirulina, șofrănel, ridichi, cartof dulce, fructe de pădure etc.

De ce fără gluten? Chiar dacă cei mai mulți dintre noi nu avem probleme de la consumul de gluten, prezența anumitor substanțe (de exemplu gliadinmorfina, un opioid) este, din punctul meu de vedere, un motiv să îl evităm. Mă refer în speci al la grâu, pentru că există și cereale din ovăz, porumb, orez, hrișcă, quinoa etc.

Din păcate, multe cereale de mic dejun din comerț sunt, în realitate, la categoria “dulciuri”. Zahăr mult, uleiuri de calitate slabă, coloranți artificiali, arome sintetice. Și prea puțini nutrienți utili.

Cum integrăm cerealele în meniu?

Micul dejun este momentul în care putem influența decisiv sănătatea copilului. Cei mici au nevoie de energie pentru concentrare, creștere și joacă, dar și de nutrienți esențiali, nu doar de calorii goale. Alt moment în care cerealele sunt permise, chiar necesare, este după antrenament, la copii care fac sport.

Cantitatea este la fel de importantă: vom da copiilor atât cât știm că are nevoie corpul lor, nu “la liber”. Nu toți copii au în bună funcționare mecanismele de disciplină alimentară și de reglare a apetitului. Ne uităm la dietă în ansamblu, putem compensa anumite lipsuri ale cerealelor asociind alte ingrediente sau asigurându-le la celelalte mese.

Vrem să creștem aportul de proteine: iaurt grecesc, lapte cu mai multe proteine, chiar pudre proteice.

Vrem mai multe grăsimi sănătoase: nuci, semințe (inclusiv unt de migdale sau arahide). Ele aduc și mai multe proteine, fibre, vitamine, minerale.

Vrem mai multe fibre și antioxidanți: fructe de pădure, mai ales cele sălbatice, bine coapte, în sezon. Pentru copiii foarte activi pot fi chiar gemuri și dulcețuri de calitate.

Desigur, pe lângă micul bol de cereale, copilul poate avea orice altceva considerăm util pentru masa respectivă: ouă, carne, pește, brânză, fructe, legume.

Dacă este să comparăm cu pâine cu unt și gem, croissant, gogoși, covrigi, clătite sau altele asemenea, ieșim mult mai bine din punct de vedere al aportului nutritiv. Ne uităm la ingrediente și valori nutritive, nu contează forma de prezentare.

Concluzii

Nu toate cerealele sunt rele. Dar cele bune trebuie alese cu grijă. Branduri precum Turtle (din imaginile de mai sus, se găsesc și pe Freshful by eMAG) oferă părinților variante curate, fără zahăr excesiv, fără aditivi chimici. Adăugăm câteva ingrediente dense nutritiv și avem un mic dejun sau o gustare care chiar contribuie la sănătatea și dezvoltarea copilului.

 

Salată cu sardine și fasole

Cristian Margarit Publicat în de

Salată cu sardine și fasole

salată cu sardine

O salată cu sardine și fasole poate suna ciudat dar am observat cum salata de ton cu fasole roșie a fost foarte populară, așa că am îndrăznit. Are și beneficii nutriționale, deci o logică. Altfel, mâncând prin Italia și discutând cu italieni am aflat că pentru ei peștele cu leguminoasele reprezintă o combinație normală.

Ingredientele se văd în imagine: sardine, mix de salată, fasole, oțet balsamic (pentru salată și fasole), lămâie (pentru sardine). Seara merge foarte bine și ceapa roșie.

Sardine

Această variantă întreagă reprezintă cea mai densă sursă de nutrienți marini. De la proteine și minerale (calciu, zinc, fier, fosfor) la vitamine (A, D) și omega 3. Uleiul de măsline reprezintă și el un bonus. Reprezintă și o rezervă de urgență, fiind ușor de stocat și apoi de inclus în diverse rețete sau chiar mâncate direct.

Metale grele și contaminanți

Chiar dacă am ales o conservă de sardine de calitate există tot timpul suspiciunea privind metalele grele (mercur) și alți contaminanți. Peștii mici (cum avem aici) au oricum un nivel mai scăzut, în mod natural (nu apucă să acumuleze poluanți din apă). Aici intervin fibrele din leguminoase și salată: se leagă de o parte dintre acești contaminanți și ii elimină direct sau cu bila ca intermediar.

Oțetul balsamic

Are avantaje față de mult-lăudatul oțet de cidru de mere (apple cider vinegar) prin aportul de antioxidanți din struguri. Dar trebuie să fim atenți la lista de ingrediente pentru că multe variante de oțet așa-zis balsamic au diverși aditivi, nu sunt naturale. Altfel, cantitatea infimă de zahăr nu face diferența.

Am un articol dedicat oțetului și beneficiilor sale pentru slăbire, diabetici, sportivi. Cu argumentele științifice, scris în 2017 (cu 8 ani în urmă) dar la fel de valabil. Ba chiar mai valabil, între timp subiectul fiind cercetat mai în amănunt și confirmându-se efectele sale.