Parerea mea despre... | Cristian Margarit

Inflamație cronică

Publicat în 25 septembrie, 2025 de CristiM25 septembrie, 2025

Inflamație cronică

inflamație cronică

Inflamația este un mecanism natural de apărare al organismului. În forma acută, apare după o infecție sau o leziune și are semne clare: roșeață, căldură, durere, umflare și limitarea funcției. În aceste situații, inflamația este utilă și temporară.

Problema este când apare inflamație cronică, adică un foc mocnit care arde ani de zile în corp, fără semne vizibile imediate. Această stare este întreținută de factori de stil de viață și alimentație și se manifestă prin creșterea markerilor biologici precum proteina C-reactivă (CRP), interleukina-6 (IL-6) și TNF-alfa. Pe termen lung, inflamația cronică favorizează oboseala, îmbătrânirea accelerată, rezistența la insulină, bolile cardiovasculare, cancerul și bolile neurodegenerative.

Semnele inflamației cronice sunt de multe ori subtile și greu de legat între ele, dar atunci când apar în mod persistent trebuie să ne pună pe gânduri. Oboseala care nu dispare nici după odihnă prelungită, durerile articulare sau musculare, problemele digestive și senzația de balonare sunt primele semnale. La acestea se adaugă tulburări de somn, dificultăți de concentrare, iritabilitate sau depresie, kilograme acumulate în zona abdominală și afecțiuni ale pielii. Mai grav este că inflamația cronică poate rămâne invizibilă ani de zile, fiind detectată doar prin analize sau investigații imagistice: ateroscleroză incipientă, rezistență la insulină, ficat gras.

Efectele inflamației cronice pe termen mediu și lung sunt devastatoare, deoarece aproape niciun organ nu scapă neatins. La nivel metabolic, duce la rezistență la insulină, diabet și sindrom metabolic. În sistemul cardiovascular accelerează ateroscleroza, crește riscul de infarct și accident vascular cerebral. În plan oncologic, întreține mutații și proliferare celulară, favorizând cancerele digestive și pulmonare. La nivel cerebral, inflamația întreține procesele neurodegenerative și tulburările de dispoziție. Scheletul suferă prin pierdere de masă osoasă și artrite, iar imunitatea este dereglată.

Ce alimente și obiceiuri provoacă inflamație cronică?

Alimente proinflamatoare:

Zahăr rafinat și băuturi îndulcite
Făină albă și produse de patiserie sau ultra-procesate
Uleiuri rafinate bogate în omega-6 (floarea-soarelui, porumb, soia) în exces
Mezeluri, carne procesată, fast-food bogat în grăsimi trans
Alimente prăjite și grătare arse
Alcool consumat frecvent și în cantități mari

Obiceiuri proinflamatoare:

Sedentarism, lipsa activității fizice regulate
Somn insuficient sau de slabă calitate
Stres cronic, neliniște constantă
Obezitate abdominală și surplus de grăsime viscerală
Fumatul și expunerea la poluanți

Cum combatem inflamația cronică?

Alimente antiinflamatoare:

Legume și fructe bogate în polifenoli și carotenoizi (fructe de pădure, rodie, roșii, broccoli, sfeclă)
Pește gras (somon, sardine, macrou) – sursă de EPA și DHA
Ulei de măsline extravirgin (bogat în polifenoli și acid oleic)
Nuci și semințe (in, cânepă, dovleac, nuci)
Leguminoase și cereale integrale (fibre fermentabile, microbiota sănătoasă)
Alimente fermentate (iaurt, kefir, murături naturale)
Condimente antiinflamatoare (turmeric, ghimbir, usturoi, scorțișoară)
Ceai verde

Această listă ar trebui să fie baza listei noastre de cumpărături. Eu folosesc opțiunea de „favorite” pe Freshful atunci când comand, astfel încât să îmi fie mai ușor. Iar timpul economisit poate să fie alocat gătitului, sportului sau celor dragi, nu statului la cozi sau în trafic.

Obiceiuri benefice:

Activitate fizică regulată, aerobic și forță
Somn suficient și de calitate, 7–8 ore pe noapte
Gestionarea stresului prin meditație, respirație, timp în natură
Expunere moderată la soare
Menținerea unei greutăți sănătoase și a masei musculare

Salatele și legumele, baza unei diete antiinflamatorii

O strategie simplă și eficientă pentru combaterea inflamației este consumul zilnic de salate și mâncăruri bogate în legume și plante aromatice variate. Acestea aduc fibre, antioxidanți, micronutrienți și grăsimi sănătoase care acționează sinergic.

Legume verzi (spanac, salată verde, rucola, kale)

Vitamina C, magneziu, polifenoli și fibre
Reduc activarea NF-kB și hrănesc microbiota intestinală
Fermentarea fibrelor produce acizi grași cu lanț scurt cu efect antiinflamator

Legume colorate (ardei, morcovi, roșii, sfeclă)

Carotenoizi și flavonoizi cu rol antioxidant
Licopenul din roșii și betalainele din sfeclă reduc inflamația vasculară

Crucifere (varză, broccoli, conopidă, kale)

Sulforafan și izotiocianați care activează Nrf2
Inhibă inflamozomul NLRP3 și stimulează mecanismele antioxidante proprii

Dressing sănătos – ulei de măsline extravirgin

Polifenoli care reduc oxidarea LDL și inflamația vasculară
Acid oleic cu efect protector cardiovascular

Semințe și nuci

Omega-3 vegetal (ALA), magneziu și zinc
Ajută la rezolvarea inflamației prin mediatori specializați

To do pentru tine

Mănâncă o salată mare în fiecare zi, cu frunze verzi, legume colorate și crucifere.
Folosește ulei de măsline extravirgin ca dressing de bază.
Adaugă semințe sau nuci pentru grăsimi sănătoase și minerale.
Redu zahărul, alcoolul, alimentele procesate și mesele bogate, în general.
Completează cu mișcare, somn și gestionarea stresului.
Dacă este necesar, susține dieta cu suplimente validate științific: omega-3, curcumină, vitamina D, probiotice.

Concluzie

Inflamația cronică este invizibilă, dar efectele ei sunt reale și grave. O putem combate prin mișcare, somn, gestionarea stresului și mai ales prin alimentație bogată în legume și nutrienți antiinflamatori. Pentru mine primul pas în combaterea stresului este să îmi comand liniștit ingredientele sănătoase acasă sau la birou, pe Freshful.ro.

Nutriție sănătoasă vs ortorexie

Publicat în 22 septembrie, 2025 de CristiM22 septembrie, 2025

Nutriție sănătoasă vs. ortorexie

ortorexie

Există asemănări între nutriția sănătoasă și ortorexie, dar și mari deosebiri, mai ales la rezultate. Linia este foarte fină și poate fi trecută fără să ne dăm seama. Din afară pot să pară asemănătoare dar motivația, comportamentele și rezultatele sunt diferite fundamental. Hai să aflăm mai multe: ce înseamnă fiecare, ce semne putem observa, cum putem rămâne sau reveni la sănătate dacă am alunecat prea tare pe panta ortorexiei.

Studiile arată că 1–7% din populație prezintă simptome de ortorexie (variază în funcție de țară și de metodologie).
În rândul sportivilor și al studenților la medicină, prevalența poate fi chiar până la 20–25%.
În România nu există încă date oficiale dar specialiștii estimează că fenomenul este în creștere, mai ales la tineri expuși la social media.
Pe rețele sociale, hashtag-ul #cleaneating are peste 70 milioane de postări și o parte dintre acestea promovează comportamente nesănătoase sau extreme.

Ce este ortorexia?

Ortorexia nervoasă (orthorexia nervosa) este o obsesie patologică pentru consumul de alimente percepute drept „pure”, „curate” sau „sănătoase”. Devine o problemă atunci când produce anxietate, vinovăție, izolare socială și chiar deficiențe nutriționale.

Termenul „orthorexia nervosa” a fost introdus în 1997 de medicul american Steven Bratman. Deși nu este încă diagnostic oficial în DSM-5, este tot mai recunoscută ca tulburare de comportament alimentar.

Se poate manifesta “general”, cu privire la o alimentație diversă ori specific, pentru anumite tipuri de diete și alimentație (ex. vegane, keto, “gluten-free/dairy free” la persoane sănătoase). De asemenea, se poate asocia cu alte tulburări: obsesiv-compulsivă, anorexie, bulimie.

Alimentația sănătoasă

Un mod de a mânca echilibrat, variat și adaptat nevoilor fiecăruia, care susține sănătatea fizică și mentală. Include proteine suficiente, legume, fructe, cereale integrale, grăsimi sănătoase și hidratare. Este flexibilă, permite adaptarea la ocazii sociale și nu exclude categoric alimente sau grupuri alimentare.

Analiză comparativă

Aspecte	Alimentația sănătoasă	Ortorexia
Motivația	sănătate, prevenție, performanță, plăcere	frică, alimente “impure”, obsesie pentru control
Flexibilitatea	adaptabilă	rigidă, strictă
Starea psihică	pozitivă, relaxată	anxietate, vină, rușine
Contextul social	viață socială și tradiție	retragere, izolare
Nutriție	echilibrată, fără deficiențe	dezechilibrată, deficitară
Identitate personală	parte a stilului de viață	definitorie pentru identitate

Semne că cineva trece de la sănătos la patologic

Rigiditate tot mai mare în reguli alimentare.
Moralizarea mâncării: „bună” sau „rea”.
Anxietate sau vinovăție după abateri.
Refuzul meselor în oraș sau în familie.
Prea mult timp dedicat planificării și gătitului.
Definirea propriei valori prin „ce mănânc”.

Riscuri pe termen lung ale ortorexiei

Nutriționale: deficiențe de proteine, fier, calciu, zinc, vitamina B12, omega-3; dereglări hormonale, imunitate scăzută, risc de osteoporoză.

Psihologice: anxietate, perfecționism rigid, depresie, tulburări de imagine corporală, scăderea calității vieții.

Sociologice: izolare, conflicte în familie, renunțarea la tradiții culinare, închiderea într-un cerc restrâns de persoane cu aceleași obsesii.

Soluții

Dacă ne autoevaluăm sau primim semnale de la apropiați că exagerăm cu “dieta sănătoasă” sau dacă observăm asta la altcineva sunt câteva măsuri care trebuie luate cât mai devreme, înainte ca situația să se agraveze și să apară probleme de sănătate (unele ireversibile).

Observarea comportamentului și identificarea rigidității alimentare, a evitării meselor comune (în familie, sărbători, petreceri, ieșiri în oraș) sau a refuzului persistent unor alimente etichetate drept „nesănătoase”, chiar și când nu există alternative.

Crearea unui climat relaxat la mese (recomandat să fie luate în comun), fără presiune, fără reguli stricte și fără a împărți alimentele în „bune” sau „rele”.

Model pozitiv: părinții și adulții apropiați pot arăta prin exemplu că se poate mânca variat și cu plăcere.

Încurajarea discuțiilor deschise despre mâncare, emoții și influențele (adesea toxice) din mediul online.

Menținerea activităților sociale, mesele împreună cu familia și prietenii sunt o ancoră pentru normalitate.

Limitarea expunerii la diete radicale sau la mesaje care promovează frica de alimente (curățarea feed-urilor social media).

Introducerea treptată și testarea a alimentelor „interzise”, eventual în variante “reinterpretate”, pentru a normaliza diversitatea și a reduce anxietatea.

Căutarea de sprijin specializat: un nutriționist și un psiholog pot ajuta la refacerea relației normale cu mâncarea.

Concluzie

Cheia rămâne echilibrul, nu perfecțiunea, chiar dacă pare o banalitate. O alimentație sănătoasă înseamnă libertate, bucurie și energie pentru activitățile zilnice, nu frică și restricție. Atunci când reușim să păstrăm măsura și să ne bucurăm de diversitate, hrănim nu doar corpul, ci și mintea și sufletul.

Alimente ultraprocesate

Publicat în 1 mai, 2025 de CristiM1 mai, 2025

Alimente ultraprocesate

Ce înseamnă “alimente ultraprocesate”? Cum ajung ele la noi? Care sunt efectele negative și cum le evităm?

Termenul de “ultraprocesat” a intrat deja în vocabularul celor interesați de sănătate, dar, din păcate, folosit și în mod impropriu. În realitate, nu toate alimentele procesate sunt rele și nu toate alimentele naturale sunt sănătoase. Adevărul stă, ca de obicei, în detalii.

Ce sunt alimentele ultraprocesate?

Sunt produse alimentare create în mare parte din ingrediente izolate/rafinate (amidon modificat, uleiuri rafinate, zahăr, proteine extrase, arome artificiale, aditivi), prin procese industriale complexe, în care materia primă inițială aproape că nu mai este recognoscibilă. Cum vă spuneam despre “pate-ul de post’: dacă ai pune pe o farfurie ingredientele separat, le-ai recunoaște drept “mâncare”?

Aceste produse:
– au un gust și o textură intens modificate
– sunt concepute pentru a stimula consumul
– au densitate calorică foarte mare și valoare nutritivă scăzută
– conțin adesea aditivi cu potențial inflamator, disruptori ai microbiomului sau metabolici/hormonali, compuși toxici în doze mici, dar constante (cum sunt coloranții).

Exemple: chipsuri, băuturi răcoritoare, dulciuri preambalate, mezeluri, supe la plic, “cereale”.

De ce sunt dăunătoare pentru sănătate?

Nenumărate studii arată că aceste alimente afectează atât sănătatea la nivel individual, pe termen scurt, mediu și lung dar și sănătatea populației, în ansamblu. Se crează obiceiuri nesănătoase, se pierd alimentele cu adevărat hrănitoare.

Efecte: dereglează sațietatea, cresc inflamația, dau obezitate și rezistență la insulină, perturbă microbiomul (flora intestinală), predispun la boli cardiovasculare, autoimune, depresie, probleme de atenție și dezvoltare intelectuală la copii și tineri, cancer.

Există și alimente ultraprocesate acceptabile?

Unele alimente ultraprocesate pot fi relativ sigure, mai ales dacă:

– nu conțin mult zahăr sau uleiuri vegetale dăunătoare
– au un număr redus de aditivi
– au ingrediente “curate” (de exemplu: batoane proteice, conserve fără aditivi, supe deshidratate doar cu ingrediente naturale)
– oferă un avantaj logistic sau de siguranță (mâncare de urgență, alimente funcționale, nutriție sportivă, călătorii)

De altfel, toate pot fi acceptabile ocazional sau în cantități mici dar atunci când sunt mâncate des și în cantiăți mari vor “fura” locul alimentelor sănătoase, care furnizează nutriția de care are nevoie corpul nostru.

Procesarea alimentelor

Procesarea alimentelor este ceva absolut natural, normal și chiar de dorit în cele mai multe situații. Ajută digestibilitatea, siguranța alimentară, gustul, aspectul, permit conservarea nutrienților și eliminarea unor toxine sau antinutrienți.

Prăjirea (procesare termică prin scufundare în grăsime lichidă) este o procesare extrem de dăunătoare, pe care o facem și noi, acasă. Este probabil responsabilă pentru mai multe daune decât alimentele industriale. La fel și frigerea alimentelor (“grătarul”) unde există riscul să se producă o serie de substanțe cu efect cancerigen. Paradoxal, aceste procese termice realizate în mod industrial sunt mai bine controlate decât ce facem noi în bucătărie.

Procesări simple, utile sau chiar benefice

Acestea sunt metode tradiționale sau tehnologice de bază, care pot crește valoarea nutritivă:

Spălare, sortare – elimină impurități, pământ, insecte.
Tăiere, feliere, mărunțire – facilitează gătirea și digestia.
Fierbere, coacere, gătire la abur – distruge bacteriile, face alimentele mai biodisponibile.
Uscare, deshidratare – conservare fără aditivi.
Fermentare – dezvoltă probiotice și arome benefice, păstrează sau chiar măresc valoarea nutritivă (varză murată, iaurt, brânzeturi maturate).
Conservare în saramură, oțet, ulei – metodă clasică de păstrare, fără chimicale.
Congelare – păstrează nutrienții, în cele mai multe cazuri, dacă se face corect.
Presare la rece (pentru uleiuri) – extracție mecanică fără expunere la temperaturi mari sau solvenți.
Măcinare – transformă cerealele sau semințele în făină sau fulgi.

Procesări industriale moderate (acceptabile)

Aici intră metode mai moderne, care nu sunt neapărat periculoase, dar trebuie evaluate în context:

Pasteurizare – omoară bacterii, prelungește durata de viață (lapte, sucuri).
Omogenizare – modifică structura grăsimilor din lapte, fără efecte clare negative pentru majoritatea oamenilor, dar sub suspiciune.
Sterilizare prin fierbere– elimină riscuri microbiologice (conserve).
Deshidratare prin pulverizare – folosită la lapte praf, ou praf, legume uscate.
Extrudare – pentru cereale expandate, batoane, fulgi; tolerabilă ocazional dacă nu sunt aditivi periculoși.
Adăugare de sare, zahăr, condimente – acceptabil dacă e moderată și fără potențiatori de gust sau conservanți.

Unele dintre aceste procese pot fi utile în situații speciale, dar nu ar trebui să ocupe un loc principal în dietă.

Procesări avansate, unde apar problemele reale

Aici apar produsele care sunt departe de alimentul original, iar efectele lor sunt bine documentate în studii:

Rafinare extremă – elimină toate fibrele și micronutrienții (zahăr alb, făină albă, uleiuri rafinate).
Hidrogenare și interesterificare – modifică chimic grăsimile, creează compuși pro-inflamatori, hepatotoxici, aterogeni.
Adăugarea de coloranți, arome, emulgatori, stabilizatori – dereglează flora intestinală, apetitul, metabolismul, atenția și concentrarea.
Reconstituire din pulberi – simulează alimente reale fără valoare nutritivă (supe la plic, cafea 3-în-1).
Texturare industrială – schimbă complet structura produsului pentru a stimula consumul excesiv (ex: snacksuri, “friptură de soia”).
Mascararea calității slabe a ingredientului prin aditivi.

Aceste alimente ultraprocesate sunt adesea sărace în nutrienți esențiali, dar bogate în calorii, aditivi și potențatori de gust. Ele contribuie la obezitate, diabet, boli cardiovasculare, dezechilibre hormonale și chiar probleme de comportament sau sănătate mintală.

Concluzie

Procesarea nu este o problemă în sine. Unele dintre cele mai hrănitoare alimente pe care le consumăm (iaurt, brânză, legume murate, supe congelate, conserve fără aditivi) sunt procesate. Pâinea este chiar un aliment ultraprocesat (bobul de grâu este decorticat, măcinat, dospit, copt). Ceea ce contează este ce se întâmplă cu alimentul pe parcursul procesării: ce se adaugă, ce se scoate și ce efect are asupra sănătății. Deci fiecare caz trebuie discutat separat.

Nu tot ce e procesat e toxic, dar tot ce e ultraprocesat și consumat regulat devine un pericol real pentru sănătate. Soluția nu este demonizarea alimentelor, ci educația, alegerea inteligentă și echilibrul.

Dieta bogată în fibre

Publicat în 25 martie, 2025 de CristiM26 martie, 2025

Dieta bogată în fibre

Aflăm ce sunt fibrele, ce alimente sunt bogate în fibre, ce beneficii au. Și ce părți mai puțin bune, dar cu soluții pentru a reduce riscurile și efectele negative. Am exemplificat la final și cu un exemplu de meniu zilnic bogat în fibre, inclusiv cu ingrediente locale și de sezon, cum putem comanda de la Freshful (au foarte multe oferte și reduceri, merită).

Se discută mult despre fibre, mai ales în social media, diverși influenceri încearcă să atragă audiență șocând cu informații inexacte, de obicei extreme. Ba auzim că fibrele sunt minunate și că trebuie să ne bazăm dieta pe alimente bogate în fibre, ba auzim că sunt o nenorocire pentru sănătate și că nu ar trebui să le mâncăm niciodată.

La propunerea partenerilor de la Freshful by eMAG am făcut o sinteză a datelor științifice la zi. Am adăugat și experiența mea de peste 20 de ani în domeniu și iată câteva idei, cu argumentele mele.

De-a lungul anilor am fost și eu atras de ideile radicale privind fibrele, de la dietele care le exclud aproape complet până la cele chiar bazate pe leguminoase ca surse de proteine (plant based). Important este să tratăm fiecare caz individual și să găsim fiecare dintre noi soluția optimă pentru noi înșine, fără a ne închina nici la zeița glucozei nici la zeii carnivorismului. Pentru că nu, untul pus în cafea, cartofii prăjiți în untură și carnea arsă chiar nu sunt soluția la toate problemele de sănătate. Din contră. Și nici salata nu trebuie mâncată prima la masă, din motive pe care le-am explicat cu alte ocazii.

Ce sunt fibrele alimentare?

Fibrele alimentare sunt carbohidrați pe care sistemul nostru digestiv nu îi poate descompune complet. Adică nu sunt digerate în mod direct. Acestea se găsesc exclusiv în alimente de origine vegetală și sunt clasificate în două tipuri principale: fibre solubile și fibre insolubile. Cele mai multe alimente conțin ambele tipuri, în diverse proporții și în diverse variante.

Fibre solubile sunt cele care se dizolvă în apă și formeaza un gel vâscos. Le regăsim și în sucul de fructe obținut prin presare lentă. Acestea ajută la reglarea glicemiei și a colesterolului. Se mai găsesc în ovăz (beta glucani), mere, pere, gutui (pectină), semințe de chia și in (mucilagii) și în leguminoase. Chiar și fructanii (ceapă, usturoi) sau galactanii (din leguminoase) au beneficii pentru sănătate, chiar dacă la anumite persoane cauzează probleme.

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4417592

Fibre insolubile nu se dizolvă în apă și contribuie la accelerarea tranzitului intestinal. Se găsesc în special în cereale integrale (celuloză, hemiceluloză), nuci și semințe (lignani).

https://www.bmj.com/content/378/bmj-2020-054370

Recomandări generale pentru consumul de fibre

Trecând peste dietele extreme și povestioarele de pe tik-tok, avem și niște informații mai riguroase științific. Conform OMS (Organizația Mondială a Sănătății) și altor ghiduri nutriționale internaționale avem următoarele recomandări:
Adulti: 25-38g de fibre pe zi
Copii 10-15g zi, în funcție de vârstă

Exemple de surse alimentare pentru a atinge aceste valori:

Un bol de ovăz cu fructe: 5-7g de fibre
O porție de linte gătită: 15g de fibre la 100g
Două mere, cu coajă: 8g de fibre
O porție de quinoa: 2-5g de fibre la 100g

Beneficiile consumului de fibre

1. Sănătatea digestivă

Fibrele ajută la prevenirea constipației și susțin flora intestinală benefică (microbiomul). Este poate cel mai important beneficiu datorită impactului foarte complex pentru tot organismul, de la imunitate la sistemul nervos și de la cardiovascular la prevenirea bolilor cronice. Bacteriile prietenoase fermentază anumite tipuri de fibre rezultând acizi grași cu catenă scurtă (ex. acidul butiric), susținând sănătatea colonului dar și alte procese metabolice. În special fructanii și inulinele se consideră că au efect prebiotic. Mai mult, se pare că la cei care consumă salate și legume în mod regulat efectele nocive ale consumului de carne roșie și procesată sunt mult diminuate.

https://academic.oup.com/ajcn/article/109/3/504/5307400

https://link.springer.com/article/10.1007/s00535-021-01821-6

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/19490976.2020.1747336

2. Reglarea glicemiei

Fibrele solubile reduc absorbția rapidă a zaharurilor în sânge, în special a glucozei. Astfel se reduce impactul glicemic (inclusiv indicele glicemic). Totuși, sunt foarte importante și cantitățile de alimente, nu doar aportul de fibre. Paradox: în sucurile de fructe rămân suficiente fibre (solubile) și nu putem spune că sunt același lucru cu băuturile care conțin doar zahăr rafinat. Prezența fibrelor în cantități mari în dietă ajută la controlul glicemiei și este asociată cu un risc mai mic de diabet de tip 2. Fibrele îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și reduc vârfurile (“spike”-urile) de glicemie după mesele bogate în zaharuri și amidon (carbohidrați).

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29378044/

https://www.bmj.com/content/374/bmj.n1651

https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(18)31809-9/fulltext

https://diabetesjournals.org/care/article/43/6/1263/35799

3. Sechestrarea toxinelor, metalelor grele și colesterolului

Fibrele acționează ca un agent de detoxifiere naturală, facilitând eliminarea metalelor grele și a colesterolului. Ele se “leagă” de aceste substanțe nedorite și permit blocarea asimilării sau eliminarea lor mai ușoară, direct în tubul digestiv. Iată, deci, o idee bună: asociem fibre (salate, legume) atunci când mâncăm pește oceanic. Acest lucru este valabil și pentru diverse alte tipuri de poluanți și contaminanți prezenți în alimente, din diferite surse.

De asemenea, pot bloca asimilarea și reasimilarea colesterolului eliminat prin bilă, ajutând la reducerea acestuia. Chiar dacă această reducere datorată fibrelor este relativ mică, poate să conteze, în timp.

https://ehp.niehs.nih.gov/doi/full/10.1289/EHP2104

https://www.lipidjournal.com/article/S1933-2874(08)00009-3/abstract

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0045653500005579

4. Longevitatea

Dietele bogate în fibre sunt asociate cu o incidență scăzută a bolilor cronice. Acest lucru se observă în corelații făcute cu ajutorul studiilor epidemiologice dar și intervenționale, unde se pot urmări mai bine efectele unor schimbări în alimentație și stilul de viață. Sigur că putem pune aceste beneficii și pe seama altor substanțe prezente în aceste alimente, nu doar a fibrelor, dar există și pentru fibre în sine suficiente dovezi științifice.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38011755/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25552267/

Nutrienții asociați cu alimentele bogate în fibre

fasole

Pe lângă avantajele directe, alimentele bogate în fibre aduc vitamine și minerale, antioxidanți, diverși fitonutrienți benefici pentru sănătate. Amintim doar vitamina C, vitaminele din complexul B, magneziul, antocianinele, carotenoizii, potențialul alcalinizant. Toate alimentele, dar și dieta, trebuie privite ca un ansamblu, ca un complex de factori care acționează împreună, atât în sens pozitiv cât și în sens negativ. Fibrele pot avea și un efect de stimulare a sațietății, în special prin efectul de volum.

Dezavantaje

Avem și dezavantaje ale unei diete (prea) bogate în fibre, iată câteva dintre ele: balonare, disconfort abdominal (mai ales la persoanele cu disbioză), reducerea asimilării unor minerale, nevoie crescută de hidratare, prezența unor substanțe cu efect alergenic. Acestea sunt foarte variabile individual. Mai ales pentru FODMAPS, efecul laxativ al unora poate fi folosit în favoarea celor care suferă de constipație (ex. poliolii din prune sau smochine).

În plante găsim și acid fitic, acid oxalic, lectine, saponine, taninuri, goitrogeni, solanină, psoraleni. Metodele inteligente de gătit, aplicate corect pentru fiecare ingredient în parte, le pot neutraliza în mare măsură. De exemplu opărirea urzicilor sau a spanacului reduce semnificativ cantitatea de acid oxalic. Clătirea în prealabil a boabelor de quinoa ne scapă de saponinele aflate la suprafața lor. Spălarea, înmuierea (eventual în mediu alcalin sau acid), germinarea, fermentarea, fierberea, asocierea cu alte alimente, folosirea de enzime digestive sunt câteva dintre măsurile care ajută. De ce credeți că există făina albă sau orezul alb? Ele nu sunt neapărat rele și putem compensa foarte simplu cantitatea redusă de fibre, asociind ingrediente care le conțin în cantități mari.

Alt paradox: studiile arată și efecte benefice, nu doar nocive, pentru aceste substanțe. Există chiar suplimente cu extracte din plante care conțin acid fitic sau saponine, cu efecte benefice demonstrate.

Rețete bogate în fibre

Mic dejun

omletă

Omletă cu spanac și porridge de tărâțe de ovăz.
Ingrediente: 2-3 ouă, spanac (sau alte frunze și legume tocate), ulei de măsline, parmezan și separat porridge: 30g fulgi de ovaz, lapte (eventual o variantă vegetală), nuci, stafide, fructe de pădure, scorțișoară, vanilie.
Dacă vrem ceva mai rapid putem asocia niște pâine de secară în loc de porridge.
Dacă suntem “low-carb” putem face ouăle ochiuri sau fierte și asocia o salată cu frunze și avocado.
Dacă nu mâncăm ouă punem o cupă de concentrat proteic vegetal în porridge.

Prânz

Wrap (sau taco) de vită cu fasole roșie și porumb
Ingrediente: fasole roșie, carne de vita, porumb, sos de roșii, ceapa, lipie integrală
Este bogată în proteine dar și în carbohidrați cu asimilare lentă și fibre, ține bine de foame și este foarte hrănitoare. Pentru post sau pentru cine nu vrea carne, e simplu: fasolea are și ea proteine.

Cină

linte

Salată de ton și linte, cu semințe de cânepă
Ingrediente: mix de salată, linte, ton în ulei de măsline, ceapă, oțet balsamic, semințe de cânepă.
Prezența fibrelor în cantitate mare poate reduce asimilarea metalelor grele (inclusiv a mercurului). Semințele de cânepă șunt și o sursă foarte bună de magneziu, foarte util pentru odihnă optimă.

Concluzii

Fibrele sunt esențiale pentru o dietă sănătoasă și longevitate dar trebuie sa gătim corect alimentele astfel încât să le punem în valoare calitățile și să reducem efectele negative. Chiar dacă în promovarea consumului de fibre se fac exagerări mari în legătură cu beneficiile lor, dieta noastră trebuie să conțină, în primul rând, nutrienții esențiali, să fie diversă și sustenabilă, cu cât mai multe alimente locale și de sezon.

Dieta mediteramericană

Publicat în 12 martie, 2025 de CristiM12 martie, 2025

Dieta mediteramericană

Am parafrazat ca “dietă mediteramericană” interpretarea lor despre dieta mediteraneană. Ca orice lucru american, se vrea produs sau brand, se vrea a cuceri piața globală, se vrea a redefini realitatea altora. Mediterana e o mare… mare. În jurul ei sunt diverse culturi și civilizații, cu multe puncte comune dar și cu diferențe. Iar insulele au, pe lângă solul vulcanic și mâncarea bună, o populație cu un genetic specific.

Statistic vorbind, oamenii din aceste zone par să aibă o longevitate și o stare de sănătate mai bune decât oamenii din alte părți. S-a tot încercat izolarea unui factor anume dar realitatea este că tot stilul de viață contribuie: mâncare, soare (vitamina D), timp liber, somnul de la prânz, nivelul redus de stres. Plus zestrea genetică.

Ce se mănâncă în zonă?

Evident, ce se găsește în mod natural, plus câteva importuri. Oamenii sunt destul de tradiționaliști, în pofida turismului profitabil și a necesității de a livra acestor turiști și mâncăruri “internaționale”. Deci: pește și fructe de mare, cereale (în principal grâu), măsline și ulei de măsline proaspăt, leguminoase, multe legume și salate, citrice dar și brânză de diverse feluri, carne, inclusiv grasă (vită, pui, porc), cartofi, orez alb, uleiuri rafinate, zahăr, porumb, ca peste tot.

În cele mai multe țări se bea și vin. Mult vin. Ne întâlnim inclusiv cu un așa-zis “paradox francez” unde s-a constatat că, în pofida aportului mare de grăsimi saturate, nu apăreau bolile tipice “vestului” (diabet, boli cardiovasculare).

Solul vulcanic este foarte bogat în minerale și oligoelemente, făcând alimentele nu doar mai gustoase ci și mai hrănitoare, mai ales dacă avem și soarele în ecuație. Nu se compară cu alimente crescute în vată și coapte la bec. Deci alimentele locale și de sezon reprezinta baza acestei diete. Este mai greu să o imităm în alte părți ale globului deși nu imposibil.

Foarte imporant: ce găsim în restaurante, ca turiști, nu reprezintă dieta mediteraneană tradițională ci este o adaptare pentru ingrediente ieftine prezente pe tot parcursul anului, gătire rapidă și gusturi puternice și comune.

Ce nu prea se mănâncă în zonă?

În primul rând, nu se mănâncă “cereale integrale” așa cum pretinde interpretarea americanilor. Am vizitat cea mai mare parte dintre aceste țări din jurul Mediteranei, ba chiar și insulele mari. Foarte rar am văzut “cereale integrale”. Se mănâncă, în schimb, diverse variante de pâine albă și paste. Alimentele scumpe sau de import sunt consumate doar ocazional, în mod tradițional nu toată lumea avea acces la ele. Somonul de fermă, avocado, quinoa, chia și altele asemenea nu există în dieta mediteraneană clasică.

Și foarte important: nu este o dietă bazată pe plante, din contră, produsele de origine animală sunt foarte prezente și în cantități mari. La fel și grăsimile, nu este o dietă “low-fat” cum ar pretinde o variantă americană.

Comparația cu “the western diet”

Prin “western diet” înțelegem, în principal, dieta tipică americană sau din zonele americanizate din Europa și din alte țări: enorm de mult zahăr, uleiuri vegetale folosite la prăjit, carne procesată și grătar, multă sare, mulți aditivi alimentari. Încă de la Weston Price a existat observația că populațiile expuse “civilizației” începeau să prezinte o deteriorare a danturii și a stării de sănătate, în general. Imperiile occidentale transportau acolo alimente pe care le foloseau și ei, de nevoie (alimentele marinarilor, sclavilor și clasei de jos). Pentru că sunt ieftine, ușor de transportat și stocat, au devenit din ce în ce mai populare.

Stilul de viață

În general este un stil de viață liniștit, cu multă odihnă și activități recreative și mișcare în aer liber, cu relații sociale strânse. Se bea și alcool, se mănâncă și dulciuri, pâine albă, prăjeli, grăsimi saturate, sare. Aici este, de fapt, diferența, în bucuria de a trăi. Vorbim inclusiv despre o cultură gastronomică sănătoasă, de o educație făcută cu elemente bine determinate de tradiții, greu de imitat în occident din cauza lipsei ingredientelor, a științei de a le prepara și a preferinței naturale pentru ele.

Sărbători Freshful

Publicat în 30 decembrie, 2024 de CristiM30 decembrie, 2024

Sărbători Freshful

freshful

Pentru cine rămâne în București, Freshful înseamnă timp economisit, mâncare bună, relaxare. Chiar și cu Revelionul, dacă avem invitați sau vrem să ne ocupăm de alte lucruri decât alergatul după cumpărături în aceste zile. De-a lungul câtorva ani am testat foarte multe variante de comenzi, inclusiv cu preparate tradiționale, de la mici producători locali. Sunt, de obicei, obligat să am abordarea “sănătoasă” dar acum este timpul și pentru a ne lăsa cuprinși de febra sărbătorilor și a ne face câteva pofte.

Avem timp în restul anului să ținem dietă, să ne antrenăm, să ne hidratăm optim, să evităm capcanele și tentațiile. Hai să vedem ce ne oferă Freshful by eMAG, pe lângă binecunoscutele oferte și reduceri, de care merită să profităm din plin.

În primul rând, iată 5 “tips&tricks” pentru ca “factura” de după să fie cât mai mică:

Ne hidratăm bine și ne odihnim suficient înainte de petreceri
După mesele copioase facem o mică plimbare, în pas lejer
Alegem bunătățile tradiționale și reducem din celelalte alimente
Încercăm să nu ne culcăm cu burta plină
Nu ne aventurăm în efort fizic (mai ales sporturi de ianră) după o noapte de petrecere.

Rețete cu reducere

Dacă avem chef să gătim, rețetele speciale (ingredientele cu un singur click) sunt și ele la reducere. Mai ales că avem multe zile libere, eu văd gătitul ca pe o relaxare și un moment de “bonding” cu ceilalți membri ai familiei.

Mâncare bună

Avem mai mulți producători de “porc”. De la micile ferme până la procesatorii de carne care prepară produse tradiționale, suficient de curate încât să le putem mânca fără regrete.

Avem de ales dintre nenumărate variante, de la platouri cu jamon, mezeluri fine și brânzeturi până la jumări, carne la garniță, cârnați de casă și alte preparate din porc.

Pentru că ficatul este campionul lunii, nevoit să proceseze cantități mari de grăsimi și alcool, aș merge și pe o salată pentru digestie: rucila, andive, fenicul, oțet balsamic, ulei de măsline extravirgin.

Dulciuri și deserturi

Vedetele sunt cozonacii, anul acesta producătorii s-au întrecut pe ei înșiși, găsiți pe toate gusturile.

Ciocolata de calitate cred că este un cadou binevenit în această perioadă. Înclusiv pentru noi înșine. Mai bine mai puțină, dar bună.

Am putea merge și spre o salată de fructe, preferata mea este cea de ananas cu fructe de pădure. Mai pun puțin zahăr brut de trestie și scorțișoară. Ajută digestia, reduce inflamația și stresul oxidativ.

Băuturi

Vinul este pe primul loc, deja pe Freshful există o selecție impresionantă de vinuri de calitate, inclusiv de la producători români. Chiar și spumantele locale cred că au ajuns la un nivel foarte ridicat, pot fi o variantă la “Champagne” sau Prosecco.

Eu aș face și cocktailuri pentru invitați, găsim ingrediente suficiente, de la bazele de băuturi și lichioruri până la siropuri și fructe exotice. Clar mă duc direct spre băuturile aflate la reducere, de ce să plătim mai mult dacă oricum le bem? Doar nu le ținem ca bibelou sau învestiție.

Mici cadouri de ultim moment

Mă rog, aici mie mi-au atras atenția mai mult produsele de igienă și curățat pentru bucătărie, pe care mi le-aș face singur cadou. După petreceri ne lovește și realitatea, de mâncat mâncăm ce a rămas, de băut ne descurcăm, dar e nevoie și de “auxiliare”, de la șervețele la burete de vase și de la saci de gunoi la niște kombucha cu ghimbir, împotriva mahmurelii. Apropo de saci, Freshful ia înapoi și “sticlele” pentru reciclat, comandăm și sacul special.

Dar sunt și multe altele deja împachetate frumos, cu care putem merge în vizită și să ne prezentăm onorabil.

La Mulți Ani 2025!

Lapte, iaurt, brânză, unt

Publicat în 9 februarie, 2024 de CristiM9 februarie, 2024

Despre lapte și produse lactate

lapte

Îmi plac foarte mult. De-a lungul anilor am explicat care sunt cele mai bune: de la animale care au păscut iarbă (rumegătoare), dacă se poate, fermentate, neomogenizate și nepasteurizate. Fermentate pentru că pierd din lactoză și câștigă fermenți lactici. Neomogenizate (se aplică doar la cel de vacă) pentru că spargerea globulelor de grăsime se pare că nu este sănătoasă. Nepasteurizate pentru a păstra cât mai bine calitățile alimentului de bază. Evident, aici facem un compromis, pentru că nu vrem vreo toxiinfecție. Dar se găsesc și lactate (brânză) din lapte nepasteurizat.

De când comandăm cumpărăturile pe Freshful by eMAG am testat foarte multe variante de lapte, iaurt și brânzeturi de la mici producători locali. Au apărut și prousele montane. S-a făcut un pas foarte important pentru ca acestea să ne fie accesibile, nefiind ușor de găsit în supermarketurile clasice.

Sunt lactatele potrivite pentru specia umană?

Un mit spune că „laptele de vacă este pentru viței”. Sigur, în măsura în care practic orice alt aliment are alt scop inițial decât acela de a ne folosi nouă drept hrană. Dar cum omul este un animal foarte versatil când vine vorba despre mâncare, putem mânca aproape orice este viu. Și nu numai. Sunt civilizații întregi care s-au construit și pe creșterea animalelor, cu laptele și lactatele drept alimente. E simplu: dacă te înțelegi bine cu ele, mănânci, dacă nu, nu.

Laptele

Singurul aliment făcut de natură special pentru a fi mâncat, poate alături doar de fructe. Da, este un aliment conceput pentru creștere, de aceea este și foarte util pentru copii, adolescenți, sportivi. Ca atare sau ca diverse alte produse lactate. Avem proteine, calciu, grăsimi. Și ceva zaharuri, esențiale pentru dezvoltarea creierului (galactoza). Avem și variante de lapte fără lactoză.

În special grăsimile din laptele de capră și de oaie (de pe pășunile alpine) conțin și acizi grași cu totul deosebiți, care ajută în prevenția cancerului. Pot conține și cantități rezonabile de omega 3 și acid alfa-linolenic. Dar vorbim aici despre pășunat tratițional (iarbă) nu hrănire intensivă, industrială.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14676141/

https://lipidworld.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12944-019-0993-8

Omogenizarea are ca singur rol evitarea separării grăsimii (în laptele de vacă), adică ridicarea „smântânii” la suprafață. Găsim însă și produse din lapte neomogenizat, dacă suntem atenți.

Iaurtul

Pentru persoanele cu intoleranță la lactoză există atât produsele lactate fermentate (iaurt, kefir) cât și variante de lapte fără lactoză. Iaurtul este un aliment nou, rezultat în urma fermentării laptelui. Fermenții lactici folosesc lactoza ca sursă de energie, rezultând galactoză și acid lactic. Acidul lactic are și rol de conservant în această situație. Fermenții lactici se pare că au beneficii și pentru sănătatea tubului digestiv, imunitate, prevenirea unor boli.

Zaharurile de pe eticheta iaurturilor nu sunt același lucru cu zahărul adăugat. Pe etichetă vom găsi o cantitate de zaharuri egală cu lactoza inițială (din laptele dulce), chiar și la un iaurt în care nu s-a adăugat nimic.

Proteina adăugată în iaurt (de exemplu în variantele de „iaurt grecesc”) este, în ultimii ani, proteină din zer (deci tot din lapte), cu o valoare biologică ridicată și nenumărate beneficii pentru sănătate. Aste este absolut în regulă să fie într-un iaurt și chiar de dorit.

Brânza

Deși există mai multe metode pentru a o produce, brânza este rezultatul coagulării unor proteine din lapte (cazeina). Ea reține și grăsime, precum și o cantitate mică de lactoză. Avem nenumărate variante, de la brânză proaspătă cu conținut redus de grăsime până la brânzeturi maturate și diverse specialități cu mucegaiuri nobile.
Atenție totuși la aportul de calorii, este un aliment care ne păcălește ușor și putem mânca în exces fără să ne dăm seama.

Urda

Din motive de sărăcie a vocabularului este definită ca „un tip de brânză” deși ea nu este brânză. Este proteina din zerul rămas după coagularea cazeinei (brânzei). De obicei conține lactoză, dar se poate găsi și în varianta maturată/sărată, unde se mai regăsește doar într-o cantitate foarte mică. Poate fi mâncată ca un desert (sau masă pentru recuperare a sportivilor) în combinație cu stafide sau banane. Sau putem merge spre varianta sărată, cu verdeață și ardei.

Smântâna

Poate fi și ea fermentată sau dulce. Din ce am discutat cu diverși chefi bucătari, folosirea smântânii de gătit este un lucru absolut contraindicat pentru cine se respectă, ca profesionist. Și își respectă clienții. Este o scurtătură pentru a da cremozitate și aromă.
Evident, vor fi rețete unde este necesară, însă nu este cazul să abuzăm, fiind și o sursă de lactoză generatoare de disconfort intestinal.

Untul

Este grăsimea din lapte, extrasă prin centrifugare. În trecut acest proces era realizat după fermentația lactică, acum untul este făcut direct din laptele dulce (pasteurizat). Este de preferat untul de capră (bogat în trigliceride cu lanț mediu) sau untul de la vacile care au păscut iarbă (grass fed). Personal nu consider untul ca fiind o variantă mai sănătoasă pentru prăjit. Nici chiar „untul clarifiat”
(ghee). Ca orice sursă densă de calorii ar trebui să apară excepțional în dieta noastră, nu ca regulă sau recomandare generală. Vrem să mâncăm grăsimile în matricea lor alimentară: iaurt, brânză.

Lapte vegetal

Laptele vegetal nu este lapte, dar poate fi un înlocuitor util la persoanele alergice, vegani sau care țin post. “Brânza vegetală” se apropie mai mult, din punct de vedere nutrițional, de varianta adevărată. Ca pentru orice alt aliment, citim cu atenție etichetele, pentru că se pot strecura și aditivi sau ingrediente nedorite.

Magneziul

Laptele nu este o sursă bună de magneziu. Dar este o sursă bună de calciu. Deci echilibrarea unei diete bogate în lactate trebuie făcută cu alimente bogate în magneziu, mai ales la vârsta adultă.

Somon sălbatic sau de crescătorie?

Publicat în 5 februarie, 2024 de CristiM9 februarie, 2024

Somon sălbatic sau de crescătorie?

Aparent nu ar trebui să fie o dilemă în a alege între somon sălbatic și de crescătorie. Dar, deși somonul sălbatic are avantajele nutriționale, el poate avea și contaminanți în cantități mai mari decât cel de crescătorie. Deci cel de crescătorie poate fi mai curat, chiar dacă este… fals: colorat artificial, hrănit cu furaje (inclusiv grăsimi vegetale și soia), nu natural. Sunt și varietăți diferite, putem afla asta de pe etichete, când căutăm și zona de unde a fost pescuit sau unde a fost crescut.

Din punct de vedere ecologic, somonul de crescătorie scăpat în apele oceanice reprezintă un pericol pentru cel sălbatic.

Somonul sălbatic (de captură)

Are mai multe proteine și mai puține calorii din grăsime decât somonul de crescătorie. Dar are astaxantină naturală și o concentrație mai mare de omega 3. Deci ar fi de preferat.

“The lipid concentration of EPA and DHA were significantly higher in wild salmon (6.7 and 14.6%) compared to farmed (2.6 and 4.9%)“.

Din păcate este semnificativ mai scump iar cel care se găsește în mod comun (congelat) este rondele mici, împreună cu piele și oase. Există și sălbatic (de captură), file, dar ceva mai scump.

La gătit se comportă puțin diferit (fiind mai “uscat” și dens), deci trebuie să testăm diverse rețete pentru a afla ce ne place. Îl putem găsi și conservat (marinat, afumat, la conserve). Pe etichete este menționată zona FAO de unde a fost pescuit, existând posibilitatea să verificăm dacă este o zonă sigură, curată.

Somonul de crescătorie (acvacultură)

Este colorat artificial, prin includerea în furaje a unor carotenoizi care să îi imite pe cei naturali. Având o hrană diferită de cel sălbatic, aportul nutrițional este mai slab. De asemenea, există posibilitatea să întâlnim reziduuri de antibiotice, pesticide sau alte substanțe chimice folosite în crescătorii. Grăsimea din el nu este de aceeași calitate ca cea din somonul sălbatic, având un raport de omega6 la omega3 mult mai slab.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7766777/

Somonul de crescătorie este practic tot somonul proaspăt de pe piață. Dar se poate găsi și congelat, la conserve sau marinat/afumat. Avem și o parte bună: există variante bio și posibil mai curate (fără contaminanți), față de somonul sălbatic.

salata cu somon

Cum gătim?

Ca orice alt tip de pește, somonul este sensibil la temperaturile mari. Carnea se arde ușor, grăsimile de tip omega 3 sunt degradate, devenind chiar toxice. Găsiți aici pe blog nenumărate rețete cu somon, însoțite de explicațiile pentru gătit. Îmi place să îl marinez (inclusiv cu sos de soia) și să îl protejez cu zeamă le lămâie atunci când îl gătesc.

multicooker

Concluzie:

Din punctul meu de vedere este de preferat somonul sălbatic, din pescuit sustenabil și dintr-o zonă FAO curată. De mărime cât mai mică. Pregătit la abur, fiert sau la cuptor, nu la grătar. Cel de crescătorie reprezintă un compromis și atât. Are însă avantajul unor cantități mai mici din anumiți contaminanți (teoretic, cel de calitate). Dar avem și alți pești de captură bogați în omega 3, foarte buni, inclusiv macroul, care este și relativ ieftin.

Pentru cine nu mănâncă pește cred că este o idee bună să completăm dieta cu un supliment de omega 3 de calitate, cum ar fi cele de la Now Foods (la reducere pe www.suplimente.ro click pentru detalii). Sunt insclusiv variante de “peștișori” masticabili, pentru copii.

De asemenea, eu folosesc și astaxantină (îmi reduce nevoia de somn și îmi îmbunătățește vederea).

astaxantina

Aspirator vertical

Publicat în 29 decembrie, 2023 de CristiM29 decembrie, 2023

Aspirator vertical, fără fir, de la Heinner

Decembrie este și luna curățeniei, nu doar luna cadourilor. Avem două evenimente (Crăciunul și Revelionul) și dacă mai primim și musarifi între ele avem deci cel puțin 6 “ședințe” de curățenie. Am avut până acum o variantă de aspirator vertical, tot de la Heinner (), bun, își făcea treaba, ușor de folosit, trage bine.

Dar am primit o variantă mai nouă: Verticlean Pro (click pentru oferte eMAG) . Pe care am avut ocazia să îl “testez” din plin. Mai ales cu bradul, cadourile, musafirii, copilul, mesele întinse și cozonat împrăștiat peste tot. Cățel sau pisică nu avem, dar adolescentul compensează din plin.

Primele impresii

Am întrebat-o pe “ea”: “cum ți se pare aspiratorul cel nou?”. Mi-a răspuns destul de sec: “e bun, mi se pare că trage mai bine, e mai puternic”. Hai să întrăm puțin în detalii.

E aproximativ la fel ca dimensiuni (și puțin mai greu) dar se vede diferența în bine cam la toate capitolele. Are capacitate mai mare, e mai puternic, trage mai bine, durează mai mult bateria (autonomie mai mare), are accesorii mai “fine”. Accesoriile pentru covor și parchet sunt clar mai bune, în rest, cele normale, cu care vrem să ajungem în cotloanele unde se adună praful.

Se spală ușor. Eu spăl rezervorul după fiecare utilizare, îmi place să păstrez toate componentele curate.

Iată și specificațiile tehnice:

Sistem de filtrare ciclonic

Acumulator Li 25.9V

Motor BLDC, 120,000RPM

Display LED cu indicatori mod aspirare, status acumulator, erori

Senzor detectare praf si ajustare automata a vitezei

Stand depozitare verticala

Utilizare dubla: aspirare de mana sau vertical;
Putere: 450W si 4 viteze;
Putere absorbtie: 140W;
Autonomie (max, low, aspirator de mana): 10/20/60 min;
Perie electrica cu lumini LED;
Capacitare recipient praf: 0.7L;
Filtru HEPA;
Timp incarcare: 4-6 ore;
Accesorii: acc spatii inguste, perie textile, suport montare perete, extensie spatii inguste, incarcator;
Nivel zgomot: 84dB.

Și arată foarte bine. Chestie care mie imi place. Îmi place ca electrocasnicele să și arate bine, să nu fie doar “funcționale”.

Ce rost are un aspirator vertical?

Sigur că avem și aspirator “normal”, ba chiar avem și unul “robot”. Eu folosesc și un aspirator de canapele, Andreea însă l-a pus direct și intuitiv pe cel nou, cu peria specială. Cel vertical are mai multe avantaje: nu are fir (deci ajunge mai ușor și rapid unde ai nevoie), pătrunde în toate colțurile. Și poate fi ținut la îndemână, cum ai nevoie de el, pac, ai aspirat.

Salată de roșii cu brânză

Publicat în 25 august, 2023 de CristiM25 august, 2023

Salată de roșii cu brânză

roșii cu brânză

Tuturor ne plac, motiv pentru care mi-am făcut o salată de roșii cu brânză. Chiar dacă am explicat de mai multe ori de ce excesul din această combinație nu este tocmai sănătos. Sunt multe calorii, multe grăsimi. Dacă mai vine și pâinea (calorii goale și gluten) atunci tabloul (negativ) e complet. Dacă se insistă mai mult timp pe această combinație pierdem și alți nutrienți care ne-ar fi utili. Mai mult aici ar fi problema, nu roșiile cu brânză, în sine.

Motivele mele: aveam nevoie de proteine (brânza), de fibre și de antioxidanți. Suntem în vacanță, deci: expunere la soare, mers mult, agitație. Salata are și o cantitate mare de apă, care ajută hidratarea. Această combinație de proteine, grăsimi, fibre, ține foarte bine de foame și dă energie multe ore, fără somnolență și “căderile” clasice din timpul zilei.

A ieșit o salată “low-carb”, bogată în proteine și grăsimi sănătoase, dar și cu aportul necesar de vegetale (roșiile, salata iceberg, avocado). Avocado a ajuns mai mult întâmplător, fiind rămas de la copil.

Calitatea ingredientelor

Când sunt în deplasări, pentru că ocupația mea este o pasiune și o plăcere, testez ingrediente alimentare. Vreau să văd cât costă, cum arată, ce gust au, cum sunt prezentate. Fiind în Franța, am găsit roșii bio de la mici producători locali (cooperative) și brânza de capră pentru care sunt celebri, din lapte crud. Avocado este de import și la ei dar calitatea nu se compară cu nimic de la noi. Nici cu “by air” nici cu “tree ripe”. Asta e realitatea. Pur și simplu toate ingredientele sunt mai bune din acest punct de vedere. Prețurile doar cu puțin mai mari.

avocado

Brânza de capră

Fiind și din lapte crud, nu mai avem pasteurizare, în schimb intervin fermenții lactici și apoi “mucegaiul nobil”. Avea și puțin cărbune, are și el beneficiile lui. Deși nu era foarte fermentată, nu am avut probleme de la lactoză. Iar grăsimile din brânza de capră sunt mai speciale, o proporție mare de trigliceride cu lanț mediu, cetogenice, utilizate rapid (au catena relativ scurtă și se metabolizează ușor).

Baza de salată

După cum se vede, la salată au ca și noi, gata spălată și tăiată, eu am ales iceberg, pentru că are gust neutru și imi place textura crocantă. De făcut diferența: iceberg este soiul de salată, Eisberg este firma din România care are astfel de salate, de cea mai bună calitate. Inițial am vrut să pun și porumb dar am păstrat cele două conserve (ambele de la d’aucy, una din România, alta din Franța) pentru a face o comparație cu ocazia unei alte rețete.

M-am simțit excelent toată ziua, am avut energie, nu mi-a fost foame, nu am avut pofte. Am condus și niște ore bune, regiunea în care suntem (Provence, Franța) fiind foarte bogată în peisaje și obiective turistice.