Legat de discutia “cat te da inapoi o abatere“, se mai pune o problema des intalnita: “am fost la nu stiu ce eveniment (nunta, botez, cumetrie, bla, bla) si am fost obligat sa beau/mananc/porcesc”.

E vorba doar de ipocrizie si atat. Exista metode prin care sa te integrezi in grup si fara sa bei ca un porc sau sa mananci ca o…

De exemplu, poti evita insistentele fiind proactiv: daca se pune problema de bautura, taci chitic, te faci ca bei din pahar si gata. Nu incepi sa te plangi cu texte gen “sunt la dieta, nu beau/mananc aia sau ailalta” pentru ca asta nu e decat un “lasa-ma-mi place” binecunoscut. Daca stii ca urmeaza o masa copioasa cu tot ce nu iti permite metabolismul sa mananci, poti manca pe saturate inainte sa pleci de acasa.  Daca vrei sa te imbeti (iti place senzatia) bea macar pe burta goala cateva shot-uri si fa-te praf repede si bine. In final, obtii aceeasi mahmureala si aceleasi dureri de cap, dar cu un cost mai mic pentru programul tau.

Daca grupul din care faci parte e compus din oameni care nu dau doi bani pe tine sau pe sanatatea ta, atunci poate e mai bine sa iti cauti alt anturaj. Daca insa aveai chef sa o iei pe aratura, e mai sanatos pentru psihicul tau sa recunosti asta si sa iti asumi alegerea. Pentru ca dupa cateva luni sa nu ai cumva impresia ca dieta sau programul de antrenament sunt gresite sau cumva tu contrazici legile naturii.

Aceeasi problema apare si cand esti la inceputul unei diete (unii dintre noi sunt vesnic la inceputul unei diete, oare de ce?). Comentariile rautacioase de genul “hai mananca putin ca nu se intampla nimic” sau “cum esti la dieta, ca nu se vede nimic” trebuie ignorate sau descurajate din start.

Acum ceva timp ma tot suna cineva (trimis de un tip cu care lucrasem si care avusese rezultate remarcabile) ca vrea si el “un regim de slabire”. Din lipsa timpului intalnirea s-a tot amanat pana l-am intalnit la discoteca, facut muci, cu un pahar in mana… mai avea vreun rost sa imi pierd timpul?