De la 20.00 la Activ FM (www.activefem.ro si 92.7 in Bucuresti) discutam despre componentele alimentare daunatoare sanatatii, prezente in practic toate alimentele studiate atent, inclusiv in plante: lectine, gluten, acizi organici (oxalic, fitic), hemaglutinine, saponine, opioizi, amine biogenice, histamina, tiramina, antivitamine, disruptori hormonali etc.
Puteti intra in direct la 0734 22 02 02 cu intrebari, pareri, completari, experiente personale.
Lectinele– sunt proteine intalnite in diverse tipuri de seminte, au efecte negative asupra sistemului imunitar, putand genera fenomene de autoimunitate. Aglutinina- germenii de grau contin o proteina careia i-a fost dat numele “wheat germ agglutinin”. Daca ajunge in circulatia sangvina se leaga eritrocite (globulele rosii) si de acidul sialic din cartilagii si cornee.
Glutenul- o proteina prezenta in grau, cu mai multe componente, cele principale fiind marirea permeabilitatii intestinale si efectul opioid, care induce dependenta.
Acizii organici
Acidul oxalic, prezent in macris, patrunjel, spanac, frunzele de sfecla, rubarba. Poate lega anumite minerale, in special calciul, care apoi precipita in articulatii sau in rinichi (este una dintre componentele principale ale pietrelor la rinichi). Poate fi eliminat partial prin oparire si aruncarea apei respective.
Acidul fitic, prezent in special in cereale, nuci si seminte leaga si el mineralele, in special fierul si zincul. Se incearca reducerea cantitatilor prezente in almente prin inmuiere (optim 55 de grade si 4.5 pH- usor acid) si fermentare, o enzima specifica. Are si beneficii, ca antioxidant, fiind propus ca terapie complementara/alternativa in mai multe situatii, inclusiv pentru efectul chelator.
Goitrogenii: substante care impiedica includerea iodului in hormonii tiroidieni, fenomen ce poate duce la marirea glandei si formarea gusei. Se gasesc in crucifere: varza, broccoli, conopida. Si in soia, desigur.
Solanina si chaconina din solanacee (cartofi) poate fi toxica in doze mari si nu este afectata de prepararea termica. Inrudita este si tomatina din gogonele.
Glicozide cianogenice- in sambruii de caise si in migdale, toxice in doze mari, dar cu efecte hormetice in doze mici.
Psoraleni- in pastarnac (si mai putin in telina si morcov)- dau fotosensibilitate si sunt mutagenici, de evitat vara, in special. Furocumarine se gasesc si in coaja citricelor.
Gosipol (gossypol), gasit in uleiul de seminte de bumbac (folosit ca aditiv in untul de arahide)- da infertilitate masculina si impotenta.
Inhibitori de proteaze- in special in leguminoase, care, in mod traditional sunt fermentate (soia). Iata de ce “combinatia” de fasole cu ciolan este contraindicata.
Inhibitori de amilaza- in special in cereale. Alaturi de inhibitorii de proteaza pot stresa pancreasul pana la hipertrofie si cancer.
Latirogeni- aminoacizi cu efect neurotoxic, prezenti in naut.
Fitoestrogenii- in soia si anumite seminte (inul)- cu implicatii insuficient cunoscute.
Acidul erucic- o grasime care induce hipercolesterolemie- in uleiul de rapita.
Am mai scris despre toxinele din plante.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3153292/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7600777/