Arhiva etichetelor: baza

Alimente de baza

Cristian Margarit Publicat în de  

Despre “alimente de baza” de la 20.00 la Activ FM (www.activefem.ro sau 92.7 in Bucuresti).
Pe langa voucherul de 150 de lei oferit de www.suplimente.ro, cele mai interesante 5 intrebari vor primi si cate o invitatie pentru doua persoane la Wellness Show 2012, unde eu voi sustine 4 seminarii de nutritie si viata sanatoasa.

Ieri am abordat acelasi subiect, de la 17.00 la Traieste Sanatos cu Simona Balanescu, pe Antena 2, despre “Alimentele de baza”.
Emisiunea poate fi urmarita pe http://antena2.ro/emisiuni/traieste-sanatos

Temele abordate vor fi:

Ce inseamna alimente de baza?

Alimentele de baza sunt acele alimente care aduc cea mai mare parte a nutrientilor si caloriilor intr-o dieta. Agricultura si industria alimentara au restrans alegerile pe care le putem face la doar cateva materii prime procesate in diverse feluri, alimentele naturale fiind disponibile intr-o cantitate din ce in ce mai mica si o diversitate din ce in ce mai restransa. “Grosul caloriilor” vine deci din zahar, amidon (faina) si uleiuri.

Care sunt alimentele de baza in tara noastra?

In tara noastra alimentele de baza sunt faina alba, uleiul rafinat, zaharul. Deci alimente ultra-procesate, ieftine, dar dovedit daunatoare pentru sanatate. Ajutoarele pentru saraci, avantajele fiscale (reduceri de taxe), ingredientele din fast food sunt constituite in mare parte din aceste trei ingrediente. Pana si reteta de covrigi este “apa, faina alba, ulei, zahar, sare”.

Care au fost alimentele de baza de-a lungul istoriei umane?

In istoria de milioane de ani, omul si stramosii sai genetici au avut diete diverse, noi mostenind capacitatea de a asimila si a folosi nutrienti atat din plante cat si din animale (inclusiv insecte, moluste). Omul a avut o dieta locala si sezoniera, cu foarte mici exceptii (conservarea naturala a unor alimente prin uscare, fermentare, congelare).

Care sunt alimentele de baza in alte zone ale lumii?

Sursele de nutrienti in alte zone ale lumii depind si de nivelul de dezvoltare al acelor societati, in societatile avansate intalnim o diversitate mare si alimente de calitate intr-o proportie mai mare, in timp ce in tarile sarace sau in cazul paturilor sarace alimentele de baza vor fi tot o sursa de carbohidrati rafinati (cereale, tuberculi, zahar) si grasimi procesate. In trecut, alimentele de baza erau dictate de contidiile climatice si geologice: zone unde se consuma predominant anumite grupe alimentare (carne si lactate- pastori), peste (pescari), leguminoase (soia, fasole, naut), cereale (porumb, grau, orez), tuberculi, fructe etc.

Care sunt caracteristicile unei alimentatii sanatoase?

Alimentatia sanatoasa este densa micronutritiv, cu alimente crescute natural (cu mai putine toxine), minim procesate, bogata in proteine de calitate, grasimi sanatoase (omega 3). Aceste alimente sunt relativ scumpe atunci cand au o calitate buna, necesitand pastrare in conditii speciale (temperatura, umiditate) si timpi mai mari pentru preparare.

Care ar trebui sau ar putea fi alimentele de baza in Romania?

Tara noastra ofera o diversitate relativ mare de plante si animale care pot fi folosite ca hrana, inclusiv ierbivore hranite cu iarba (deci carne si lactate de calitate), fructe de padure, nuci si seminte, legume diverse. Mitul dietei scumpe este infirmat de cei care aplica regulile economice valabile pentru orice tip de achizitie. Taxa pe fast food ar trebui, evident, regandita.

Care sunt avantajele acestor alimente fata de cele considerate acum de baza?

Avantajele se reflecta in folosirea optima a resurselor naturale, prevenirea bolilor omului modern, diversitate si satisfactie culinara mai mare.

In ce masura trebuie sa mancam doar alimente locale? E adevarat ca cele importate nu sunt la fel de utile?

Baza dietei ar trebui sa o reprezinte alimentele locale si consumate in sezon, pentru un maxim de nutrienti cu minim de costuri (transport, depozitare, procesari etc.). In Romania exista un deficit de iod in sol, iata de ce alimentele strict locale nu sunt intotdeauna si cele mai bune, existand necesitatea completarii lor cu importuri.

Care dintre alimentele de import sunt considerate utile?

Pestele oceanic si fructele de mare, citricele, nuca de cocos, diverse condimente pot completa dieta “locala” cu nutrienti esentiali si foarte utili pentru o dezvoltare optima, fizica si intelectuala.

Alimentatia traditionala, mit sau realitate? Ce inseamna traditie pentru noi?

Alimentatia traditionala este o himera. Diferentele intre zone si de la o perioada la alta sunt semnificative. Traditiile stravechi privind cultivarea, prepararea si conservarea alimentelor pot fi utile si in zilele noastre, insa prajirea, frigerea (gratarul), consumul cerealelor moderne sunt excluse intr-o dieta moderna inteligenta.

Produse alimentare de baza

Cristian Margarit Publicat în de  

field

Care sunt produsele alimentare de baza? Junk procesat importat? Alimentele ieftine si toxice? Zahar alb, ulei de floarea soarelui, faina alba de grau? Pieptul de pui umflat cu apa sarata? Laptele plin de hormoni si antibiotice? Chiar si pomana electorala a fost data tot in astfel de “alimente”. Acum sunt propuse pentru o scadere/scutire de taxe.

Daca pentru alimentele de proasta calitate exista facilitati fiscale se va stimula productia (sacrificand productia de alimente sanatoase), importul (afectand cursul valutar) si consumul (afectand sanatatea oamenilor). Atunci cand se cheltuie bani (publici) pentru “ajutoare” oferite sub forma acestor produse, se dau pesti stricati acelor oameni in loc sa fie invatati sa pescuiasca (sa-si produca singuri mancarea). Metode exista, agricultura a evoluat si pe diverse cai paralele, nu doar pe sistemul “mult, chimizat, procesat”.

Ce este gresit cu zaharul, uleiul de floarea soarelui si faina alba? Toate trei sunt alimente ultra-rafinate, aducatoare de energie dar practic lipsite de vitamine, minerale, oligoelemente, fitonutrienti. Un combustibil ieftin dar foarte daunator sanatatii. De ce sunt considerate “alimente de baza” mi se pare evident: pentru ca muncitorii si paturile sarace trebuie sa fie exploatate la maxim in perioada de viata activa si apoi sa cheltuie banii pe medicamente si servicii medicale iar in final sa crape rapusi de bolile cronice si degenerative provocate de malnutritie. Sunt si multi reprezentanti ai “clasei mijlocii” care, desi ar avea posibilitatea financiara si informatiile necesare, aleg sa se hraneasca tot cu variante de pseudo-alimente bazate pe zahar, faina, ulei (sau margarina). Vorbim aici de “grosul” caloriilor, nu de alimentele de calitate care apar ocazional in dieta.

In opinia mea, ar trebui sa avem o alta lista cu alimentele de baza, care ar trebui sa fie taxate cel mai putin sau chiar deloc, pentru a asigura oamenilor mancare ieftina si de calitate, cu economii in sistemul de sanatate pe termen mediu si lung, cu o stare de multumire si fericire crescuta a oamenilor, chiar in conditiile altor privatiuni. Ar aduce la un nivel decent de trai si un numar foarte mare de asa-zisi tarani, care acum renunta la a produce mancare si isi cheltuie putinii bani in “market”-urile aparute peste tot.  Deci, toate alimentele neprocesate sau putin procesate sa fie in aceasta categorie, nu doar cateva.

Scutirea de taxe pentru aceste alimente (pe tot lantul de la productie la consumator) ar stimula in mod cert productia si consumul, ar dezvolta industrii pe orizontala (masini agricole, prelucrarea alimentelor, depozitare, transport, comert) si, prin scaderea costului “cosului zilnic”, ar lasa mai multi bani disponibili pentru alte forme de consum. In cazul alimentelor evaziunea fiscala este preponderenta si importurile masive, deci a reduce taxele ar avea un impact minor asupra veniturilor la buget insa ar adauga o tendinta de echilibrare a balantei comerciale prin reducerea deficitului cauzat de importurile mult mai mari decat exporturile.

In acest moment Romania are una dintre cele mai slabe calitati ale alimentelor din Europa. Se mananca prost si scump. Oare in cati ani am putea deveni renumiti pentru calitatea deosebita a alimentelor “made in Romania”? Ar stimula asta si turismul rural?

Pe scurt: decat sa importam alimente de proasta calitate si sa ajungem sa platim mult pentru ele este mai bine sa producem alimente de buna calitate, mai ieftine. Pamant ar mai fi. Mai ramane sa se gaseasca si oameni care sa-l munceasca. Un astfel de sistem ar functiona in mod natural: sadesti samanta si culegi roadele, fara prea multe reglementari, complicatii si investitii. Portite legislative exista, iar daca nu sunt ele trebuie create. Pana la urma este o situatie speciala, nu? Greier metamorfozat in furnica.

Cine iti da sa mananci?

Cristian Margarit Publicat în de 14

O intrebare ciudata la prima vedere. Te gandesti ca e vorba de mama, de un bucatar sau de tine insuti atunci cand iti cumperi junk de la supermarket sau de pe strada. Sau macar un nutritionist.
Nu, de fapt de mancare iti dau economistii, oamenii politici si oamenii de afaceri. Nu, nu ai libertate de alegere. Esti educat de televizor si atras de ambalajele frumos colorate.

theend.jpg

Cea mai mare parte din alimentele consumate pe plan mondial sunt produse de corporatii, sub umbrela politicilor protectioniste (prin subventii, contingentari, taxe vamale etc.). Ce ajunge efectiv pe mesele noastre prin prelucrarea industriala reprezinta tot dorinta de profit, limitarile tehnologice si puterea media.

Iata cateva din alimentele pe care eu le consider daunatoare sanatatii, alimente care se consuma strict datorita factorilor economici si politici:

Cereale

Cerealele sunt principala cauza nutritionala a obezitatii si bolilor metabolice. Calculati cat costa un kilogram de cereale brute si cat costa cutiile frumos colorate de pe raft. Sunt considerate un factor alergenic major. Transformarea in carne “costa” 3kg pentru un kilogram de porc si 8kg pentru un kilogram de vita. Pe langa cereale se folosesc in anumite zone ale lumii si alte surse de amidon (manioc, banane verzi).

Zahar

Zahar si derivate (fructoza, dextroza): practic o sursa pura de energie: 99,99% carbohidrati, cu efectele daunatoare binecunoscute. Uitati-va pe etichete intr-un supermarket, zaharul este ascuns in aproape orice, de la paine la mezeluri. Excesul de fructoza si glucoza au efecte devastatoare asupra sanatatii, de la diabet si boli cardiovasculare pana la imabatranire prematura si cancer.

Soia

Soia: supranumita si “pastila anticonceptionala vegetala”, contine toxine care afecteaza functionarea glandei tiroide si a sistemului hormonal in general.
Istoria este simpla: cultura eficienta, folosita inital pentru productia de ulei (pentru margarina). Resturile bogate in proteine au fost testate pe animle cu efecte dezastruoase si atunci se pare ca producatorii au mituit 3 din 5 membri ai unui binecunoscut consliu pentru a putea afirma ca soia este benefica pentru sanatate.

Sistemul functioneaza cam asa: cineva decide ca un anumit aliment trebuie folosit de populatia planetei. Criteriile pot fi profitul direct, echilibrarea economiei mondiale, inducerea anumitor boli (pentru controlul populatiei si a face apoi profit din medicamente), tinerea pe loc a unor regiuni slab sau mediu dezvoltate etc.
Institutele de cercetare sau anumiti medici sunt platite sa produca studii care sa afirme despre produsul respectiv ca este bun pentru ceva. Apoi studiile sunt bagate pe gat autoritatilor statului, intr-un fel sau altul. Apar avize ale minsterelor sanatatii, subventii, reduceri de taxe, se permite reclama agresiva in media.
Vocile care sunt impotriva sunt reduse la tacere. Si uite asa ajungem sa vedem la TV reclame prin care ni se spune ca “e bine sa mananci margarina”. In timp ce prin alte tari a fost deja interzisa.

In timp, odata cu protestele unor oameni curajosi, corporatiile dau inapoi sau se reprofileaza. Dupa parerea mea aceste companii si oamenii care au fost platiti de ele trebuie sa primeasca sanctiunea noastra. Mi-e greu sa cred ca un medic roman care a recomandat ani de zile batoane pentru slabit care contineau margarina nu stia ca este daunatoare. Daca nu stia e incompetenta. Daca stia e rea-vointa.

Cererea pentru alimete sanatoase (carne curata, oua, peste, alune, nuci, seminte, legume si fructe) o putem crea noi. Atat timp cat vom face alegerile corecte vor fi din ce in ce mai multi producatori si preturile pot chiar sa scada in timp. Din pacate nu putem actiona decat prin a educa oamenii din jurul nostru. Chiar si asa, in raport cu reclama masiva in media pentru dulciuri, margarina, cereale, soia si altele… nu este decat o picatura intr-un ocean.

Pofta buna!

Citeste si:

Produse alimentare de baza

Cei cinci NU

PS: articol retusat in  7 nov 2012.