Arhiva etichetelor: branza

Ciulama de pui cu ciuperci și bulz cu brânză de burduf

Cristian Margarit Publicat în de

Ciulama de pui cu ciuperci și bulz cu brânză de burduf

ciulama

Iată rezumatul informațiilor prezentate de mine în emisiunea Umami: al 5-lea gust, care se difuzează în fiecare duminică, de la 10.30, la Pro TV, prezentată de Alin Barabancea și unde am intervenții despre nutriție, pe baza rețetelor preparate de chefi bucătari.

În ediția aceasta, alături de chef Dan Bogatu, somelierul Sergiu Nedelea și gazda noastră, Alin Barabancea, am explorat două preparate profund românești, cu valențe nutritive adesea ignorate: ciulamaua de pui cu ciuperci și bulzul cu brânză de burduf. Dincolo de gustul minunat, aceste rețete pot fi reinterpretate pentru un stil de viață echilibrat, păstrând savoarea, dar adăugând cunoaștere și grijă pentru sănătate.

Ciulama de ciuperci, cu pui

Ciupercile sunt vedetele discrete ale ciulamalei. Sunt bogate în fibre, vitamine din complexul B ( în special niacina și riboflavina) și minerale precum seleniul. Au efecte benefice asupra imunității, florei intestinale și metabolismului. O alegere excelentă pentru oricine vrea să adauge un plus de nutrienți meniului zilnic, fără a încărca farfuria cu calorii. Ciupercile (mai ales cele uscate și trufele) sunt o sursă bună de gust savuros, umami.

Puiul, deși adesea banalizat în bucătărie, rămâne o sursă de proteine de calitate superioară, cu un conținut redus de grăsimi saturate. Este alegerea sportivilor, a celor în convalescență, dar și a oamenilor obișnuiți care caută o carne ușor digerabilă, potrivită pentru toate vârstele. În combinație cu ciupercile și o smântână aleasă cu grijă, ciulamaua devine un preparat hrănitor, gustos și adaptabil.

Pentru cei care preferă variante mai ușoare, smântâna tradițională poate fi înlocuită cu iaurt grecesc degresat sau cu alternative vegetale. Făina albă poate fi substituită cu una integrală, crescând astfel conținutul de fibre și reducând impactul glicemic.

Pentru copii și adulți deopotrivă, ciulamaua de pui cu ciuperci este un preparat ideal: relativ simplu de făcut, sățios, echilibrat și ușor de integrat în dieta noastră.

Bulz cu brânză de burduf

Bulzul, cu toată tradiția sa rustică, poate deveni un aliat al energiei, dacă este consumat cu măsură și în momentul potrivit al zilei.

Mămăliga, componenta esențială a bulzului, nu trebuie subestimată. Porumbul este o sursă bună de carbohidrați complecși fără gluten. Mai conține o cantitate variabilă de proteine, fibre, vitamine din grupul B și antioxidanți (zeaxantina), având un impact pozitiv asupra digestiei și sănătății cardiovasculare. Ideal este să alegem un mălai măcinat mai grosier și din porumb integral, nedegerminat. Deci NE-degerminat. Porumbul degerminat pierde mare parte din nutrienții valoroși.

Când alegem să consumăm un bulz generos, este indicat să o facem la prânz. Seara este de preferat mai ales după o activitate fizică intensă. Astfel, valorificăm densitatea calorică a preparatului și evităm disconfortul digestiv.

În concluzie, tradiția și știința nu se exclud – dimpotrivă, se completează. În fiecare ediție Umami căutăm exact această armonie: între gust, sănătate și cunoaștere. Rețetele lui Dan Bogatu ne reamintesc că bucătăria românească are resurse valoroase, iar cu un strop de atenție și informație, ele pot deveni parte unei alimentații moderne, echilibrate și pline de savoare.

Rucola pe pâine

Cristian Margarit Publicat în de

Rucola pe pâine

rucola

Rucola pe pâine e mai mult o glumă dar acum o luăm și în serios. Punem accentul în primul rând pe beneficiile ei nutriționale. Dar salate cu rucola am tot făcut, așa că iată o altă variantă pentru a o include în dietă. Aleg varianta bio de la Eisberg, este disponibilă tot timpul anului.

Am încercat să cultiv dar nu are randament, nici măcar soiurile cu frunză mai groasă. În aceste combinații dă un gust foarte bun, completează celelalte ingrediente și este o formă plăcută de a include mai multe fibre în dietă.

Ca și în salate, uleiul de măsline și oțetul balsamic formează dressingul care îmi place. Nu mai adaug sare, este destulă în celelalte ingrediente.

Pâinea

Putem alege orice tip de pâine, de secară, fără gluten, cu maia, multicereale, cu semințe, în funcție de preferințe. Cantitatea o ajustăm după necesarul zilnic și ținta de calorii/carbohidrați. Are avantajul că permite o pregătire rapidă a mesei, rezultatul fiind și foarte comod pentru a fi mâncat.

Pește

Este foarte populară combinația de sardine pe pâine cu unt. Sunt de preferat variantele la borcan (de exemplu hering sau ton) dar și cele la conservă pot fi în regulă, mai ales dacă sunt în ulei de măsline. Aici am avut niște file-uri de macrou, foarte bun la gust. Sardinele cu tot cu os au un conținut mai mare de minerale, în special calciu, fosfor. Se pot adăuga măsline fără sâmburi, eu am avut doar niște capere.

Beneficiile peștelui sunt cunoscute, în special ale varietăților de pești oceanici de apă rece, de dimensiuni mici: omega 3, proteine, iod, seleniu, zinc, vitamina A, vitamina D și o cantitate mai mică de contaminanți decât la peștii mari.

Untul dă un gust deosebit și o sațietate sporită. Îl scot din frigider în prealabil (pentru a fi ușor de întins) dar am grijă la cantitatea totală, acolo sunt cele mai multe calorii. Este de preferat o variantă de unt obținut din lapte de la animale hrănite cu iarbă, în libertate. El are o compoziție superioară a acizilor grași și cantității vitaminelor și a altor nutrienți.

Brânză

Merge cu orice fel de brânză dar gustul puternic de la rucola completează mai bine aroma discretă de la mozzarella. Aici am pus pesto pentru un gust mai deosebit, dacă avem busuioc proaspăt este chiar mai bine.

Avem proteine de calitate, calciu, grăsimi sănătoase. Ține foarte bine de foame.

Aceste variante se prepară rapid, chiar dimineața sau la prânz, fiind mese aproape complete, care ne vor ține departe de diverse tentații nesănătoase. Ne interesează aportul de proteine, care ajută masa musculară și imunitatea, reduc variațiile de glicemie și foamea pe toată durata zilei.

Lapte, iaurt, brânză, unt

Cristian Margarit Publicat în de

Despre lapte și produse lactate

lapte

Îmi plac foarte mult. De-a lungul anilor am explicat care sunt cele mai bune: de la animale care au păscut iarbă (rumegătoare), dacă se poate, fermentate, neomogenizate și nepasteurizate. Fermentate pentru că pierd din lactoză și câștigă fermenți lactici. Neomogenizate (se aplică doar la cel de vacă) pentru că spargerea globulelor de grăsime se pare că nu este sănătoasă. Nepasteurizate pentru a păstra cât mai bine calitățile alimentului de bază. Evident, aici facem un compromis, pentru că nu vrem vreo toxiinfecție. Dar se găsesc și lactate (brânză) din lapte nepasteurizat.

De când comandăm cumpărăturile pe Freshful by eMAG am testat foarte multe variante de lapte, iaurt și brânzeturi de la mici producători locali. Au apărut și prousele montane. S-a făcut un pas foarte important pentru ca acestea să ne fie accesibile, nefiind ușor de găsit în supermarketurile clasice.

Sunt lactatele potrivite pentru specia umană?

Un mit spune că „laptele de vacă este pentru viței”. Sigur, în măsura în care practic orice alt aliment are alt scop inițial decât acela de a ne folosi nouă drept hrană. Dar cum omul este un animal foarte versatil când vine vorba despre mâncare, putem mânca aproape orice este viu. Și nu numai. Sunt civilizații întregi care s-au construit și pe creșterea animalelor, cu laptele și lactatele drept alimente. E simplu: dacă te înțelegi bine cu ele, mănânci, dacă nu, nu.

Laptele

Singurul aliment făcut de natură special pentru a fi mâncat, poate alături doar de fructe. Da, este un aliment conceput pentru creștere, de aceea este și foarte util pentru copii, adolescenți, sportivi. Ca atare sau ca diverse alte produse lactate. Avem proteine, calciu, grăsimi. Și ceva zaharuri, esențiale pentru dezvoltarea creierului (galactoza). Avem și variante de lapte fără lactoză.

În special grăsimile din laptele de capră și de oaie (de pe pășunile alpine) conțin și acizi grași cu totul deosebiți, care ajută în prevenția cancerului. Pot conține și cantități rezonabile de omega 3 și acid alfa-linolenic. Dar vorbim aici despre pășunat tratițional (iarbă) nu hrănire intensivă, industrială.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14676141/

https://lipidworld.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12944-019-0993-8

Omogenizarea are ca singur rol evitarea separării grăsimii (în laptele de vacă), adică ridicarea „smântânii” la suprafață. Găsim însă și produse din lapte neomogenizat, dacă suntem atenți.

Iaurtul

Pentru persoanele cu intoleranță la lactoză există atât produsele lactate fermentate (iaurt, kefir) cât și variante de lapte fără lactoză. Iaurtul este un aliment nou, rezultat în urma fermentării laptelui. Fermenții lactici folosesc lactoza ca sursă de energie, rezultând galactoză și acid lactic. Acidul lactic are și rol de conservant în această situație. Fermenții lactici se pare că au beneficii și pentru sănătatea tubului digestiv, imunitate, prevenirea unor boli.

Zaharurile de pe eticheta iaurturilor nu sunt același lucru cu zahărul adăugat. Pe etichetă vom găsi o cantitate de zaharuri egală cu lactoza inițială (din laptele dulce), chiar și la un iaurt în care nu s-a adăugat nimic.

Proteina adăugată în iaurt (de exemplu în variantele de „iaurt grecesc”) este, în ultimii ani, proteină din zer (deci tot din lapte), cu o valoare biologică ridicată și nenumărate beneficii pentru sănătate. Aste este absolut în regulă să fie într-un iaurt și chiar de dorit.

Brânza

Deși există mai multe metode pentru a o produce, brânza este rezultatul coagulării unor proteine din lapte (cazeina). Ea reține și grăsime, precum și o cantitate mică de lactoză. Avem nenumărate variante, de la brânză proaspătă cu conținut redus de grăsime până la brânzeturi maturate și diverse specialități cu mucegaiuri nobile.
Atenție totuși la aportul de calorii, este un aliment care ne păcălește ușor și putem mânca în exces fără să ne dăm seama.

Urda

Din motive de sărăcie a vocabularului este definită ca „un tip de brânză” deși ea nu este brânză. Este proteina din zerul rămas după coagularea cazeinei (brânzei). De obicei conține lactoză, dar se poate găsi și în varianta maturată/sărată, unde se mai regăsește doar într-o cantitate foarte mică. Poate fi mâncată ca un desert (sau masă pentru recuperare a sportivilor) în combinație cu stafide sau banane. Sau putem merge spre varianta sărată, cu verdeață și ardei.

Smântâna

Poate fi și ea fermentată sau dulce. Din ce am discutat cu diverși chefi bucătari, folosirea smântânii de gătit este un lucru absolut contraindicat pentru cine se respectă, ca profesionist. Și își respectă clienții. Este o scurtătură pentru a da cremozitate și aromă.
Evident, vor fi rețete unde este necesară, însă nu este cazul să abuzăm, fiind și o sursă de lactoză generatoare de disconfort intestinal.

Untul

Este grăsimea din lapte, extrasă prin centrifugare. În trecut acest proces era realizat după fermentația lactică, acum untul este făcut direct din laptele dulce (pasteurizat). Este de preferat untul de capră (bogat în trigliceride cu lanț mediu) sau untul de la vacile care au păscut iarbă (grass fed). Personal nu consider untul ca fiind o variantă mai sănătoasă pentru prăjit. Nici chiar „untul clarifiat”
(ghee). Ca orice sursă densă de calorii ar trebui să apară excepțional în dieta noastră, nu ca regulă sau recomandare generală. Vrem să mâncăm grăsimile în matricea lor alimentară: iaurt, brânză.

Lapte vegetal

Laptele vegetal nu este lapte, dar poate fi un înlocuitor util la persoanele alergice, vegani sau care țin post. “Brânza vegetală” se apropie mai mult, din punct de vedere nutrițional, de varianta adevărată. Ca pentru orice alt aliment, citim cu atenție etichetele, pentru că se pot strecura și aditivi sau ingrediente nedorite.

Magneziul

Laptele nu este o sursă bună de magneziu. Dar este o sursă bună de calciu. Deci echilibrarea unei diete bogate în lactate trebuie făcută cu alimente bogate în magneziu, mai ales la vârsta adultă.

Salată de roșii cu brânză

Cristian Margarit Publicat în de

Salată de roșii cu brânză

roșii cu brânză

Tuturor ne plac, motiv pentru care mi-am făcut o salată de roșii cu brânză. Chiar dacă am explicat de mai multe ori de ce excesul din această combinație nu este tocmai sănătos. Sunt multe calorii, multe grăsimi. Dacă mai vine și pâinea (calorii goale și gluten) atunci tabloul (negativ) e complet. Dacă se insistă mai mult timp pe această combinație pierdem și alți nutrienți care ne-ar fi utili. Mai mult aici ar fi problema, nu roșiile cu brânză, în sine.

Motivele mele: aveam nevoie de proteine (brânza), de fibre și de antioxidanți. Suntem în vacanță, deci: expunere la soare, mers mult, agitație. Salata are și o cantitate mare de apă, care ajută hidratarea. Această combinație de proteine, grăsimi, fibre, ține foarte bine de foame și dă energie multe ore, fără somnolență și “căderile” clasice din timpul zilei.

A ieșit o salată “low-carb”, bogată în proteine și grăsimi sănătoase, dar și cu aportul necesar de vegetale (roșiile, salata iceberg, avocado). Avocado a ajuns mai mult întâmplător, fiind rămas de la copil.

Calitatea ingredientelor

Când sunt în deplasări, pentru că ocupația mea este o pasiune și o plăcere, testez ingrediente alimentare. Vreau să văd cât costă, cum arată, ce gust au, cum sunt prezentate. Fiind în Franța, am găsit roșii bio de la mici producători locali (cooperative) și brânza de capră pentru care sunt celebri, din lapte crud. Avocado este de import și la ei dar calitatea nu se compară cu nimic de la noi. Nici cu “by air” nici cu “tree ripe”. Asta e realitatea. Pur și simplu toate ingredientele sunt mai bune din acest punct de vedere. Prețurile doar cu puțin mai mari.

avocado

Brânza de capră

Fiind și din lapte crud, nu mai avem pasteurizare, în schimb intervin fermenții lactici și apoi “mucegaiul nobil”. Avea și puțin cărbune, are și el beneficiile lui. Deși nu era foarte fermentată, nu am avut probleme de la lactoză. Iar grăsimile din brânza de capră sunt mai speciale, o proporție mare de trigliceride cu lanț mediu, cetogenice, utilizate rapid (au catena relativ scurtă și se metabolizează ușor).

Baza de salată

După cum se vede, la salată au ca și noi, gata spălată și tăiată, eu am ales iceberg, pentru că are gust neutru și imi place textura crocantă. De făcut diferența: iceberg este soiul de salată, Eisberg este firma din România care are astfel de salate, de cea mai bună calitate. Inițial am vrut să pun și porumb dar am păstrat cele două conserve (ambele de la d’aucy, una din România, alta din Franța) pentru a face o comparație cu ocazia unei alte rețete.

M-am simțit excelent toată ziua, am avut energie, nu mi-a fost foame, nu am avut pofte. Am condus și niște ore bune, regiunea în care suntem (Provence, Franța) fiind foarte bogată în peisaje și obiective turistice.

Combinăm mai multe surse de proteine?

Cristian Margarit Publicat în de

surse de proteine

Combinăm mai multe surse de proteine?

O regulă de bază a dietei sănătoase este să mâncăm cât mai simplu. Astfel controlăm mai bine cantitatea totală, digestia este mai bună, putem percepe gustul și impactul unui anumit aliment asupra stării noastre. Deși cele mai multe “reguli de combinare” sunt forțate, există și niste justificări științifice pe lângă observațiile proprii. Sistemul digestiv “aruncă” în joc mai tot ce are la dispoziție (enzime) atunci când mâncăm, nu știe să digere separat diferitele tipuri de nutrienți.

Ce sunt proteinele?

Proteinele sunt lanțuri de aminoacizi. Ele trebuie “desfăcute” pentru că asimilarea se poate face doar în unități mici (1-3 aminoacizi deodată). Pe lângă asta, cele mai multe alimente conțin deja un amestec de proteine relativ diferite, nu o singură proteină simplă, care ar fi digerată de o singură enzimă. Laptele are două grupe majore: caseina (cea care se coagulează în brânză) și proteinele care rămân în zer. Carnea are proteinele musculare, colagenul, elastina și multe altele. Până și glutenul este format din mai multe proteine (glutenină și gliadină, de diverse tipuri). Aceeași situație și în sursele vegetale.

Aproape orice aliment conține și proteine, deci practic orice “combinație” de ingrediente dintr-o rețetă reprezintă și o combinație de surse de proteine. În imaginea de mai sus vedem fasole roșie și semințe de dovleac, ambele surse foarte bune de proteine vegetale. Eu folosesc direct din conservă fără BPA, de la d’aucy, sunt făcute perfect pentru astfel de combinații în salate. Dar le putem face și “mâncare” dacă nu avem disponibilitatea să urmăm pașii corecți pentru gătire (înmuiere, fierbere în mai multe ape etc.).

Combinarea proteinelor

Cel puțin pentru sursele vegetale (cu un profil incomplet de aminoacizi) combinarea nu este doar permisă, este chiar necesară. De exemplu leguminoasele cu cerealele formează o proteină completă, împreună. Ca în clasicele fasole cu mămăligă, linte cu orez, năut cu pita (pâine). Dar putem merge și spre alte combinații, cum ar fi cea de mai jos de pui cu linte sau alta foarte populară, de ton cu fasole roșie (în salată).

Pentru sursele animale, foarte dense și mai greu digerabile se poate pune problema separării lor la mese. În anumite religii acest lucru este chiar reglementat, de exemplu separarea cărnii de lactate (brânză). Eu încerc să respect această regulă și cei care au urmat-o au simțit o îmbunătățire a digestiei, mai puține balonări, o senzație mai bună după mese.

Totul ține însă de cantități, o cantitate mică de proteine mâncate la începutul mesei (când niveul de acid este maxim) poate proveni din orice combinație, se va digera bine. În schimb, o cantitate mare, mai ales dacă sunt mâncate împreună cu alte alimente (garnitură) poate pune probleme digestiei. Se poate ajunge până la formarea unor compuși toxici, sub acțiunea bacteriilor din tubul digestiv. Studiile arată că oțetul poate să prevină înmulțirea necontrolată a acestor bacterii “neprietenoase”.

O combinație utilă pentru sportivi și nu numai este cea dintre proteina din zer (ușor de asimilat, induce anabolismul proteic, stabilitează glicemia și apetitul) și colagen (care furnizează aminoacizi pentru articulații și piele, repară tubul digestiv, reduce inflamația).

Whey Isolate

Aici putem interveni și cu enzime digestive (enzime proteolitice) care să ajute digestia. Se aplică, în special, la sportivi, persoane care vor să crească în masă musculară sau bătrâni și alte categorii cu probleme de digestie și asimilare.

 

Brânză cuburi sau rasă în salată

Cristian Margarit Publicat în de

brânză

Brânză cuburi sau rasă?

Dincolo de discuțiile despre cât de sănătoasă este brânza, includerea ei în salate este un plus de savoare (gust) și nutriție. În special proteine și calciu. Dar și de grăsimi, în cantități destul de mari la varietățile de brânzeturi maturate. Dacă animalele au fost hrănite cu iarbă atunci vom găsi și CLA (acid linoleic conjugat, care ajută inclusiv la slăbire).

Provenind din surplusul de lapte (care nu putea fi consumat zilnic) brânza a reprezentat o formă de stocare a nutrienților, fermentarea și sărarea fiind metode foarte bune de conservare. Astfel oamenii aveau ce mânca și toamna sau iarna. Nu înseamnă nici că este alimentul ideal dar nici că murim mâine dacă mâncăm brânză. Este doar una dintre variantele pe care le avem la dispoziție.

Cât mâncăm?

În orice discuție despre alimente va trebui să ținem cont și de cantitățile mâncate. Pentru cine dorește controleze mai bine porțiile este mai util să aleagă o brânză de calitate și să pună mai puțină.

Brânza maturată are un gust mai bun, mai puternic. Deci este suficientă o cantitate mai mică. Abia excesul este dăunător, nu câteva zeci de grame. Printre cele mai cunoscute variante de brânzeturi maturate sunt parmezanul și pecorino.

O altă variantă este să alegi o brânză cu conținut redus de grăsime (se sacrifică gustul, evident). Atunci devine în principal sursă de proteine și poate fi mâncată într-o cantitate mai mare, chiar 150-200g.

Două variante de salate

Pentru prima am avut niște feta de la “mama ei” (Grecia), pe care am marinat-o cu puțin ulei de măsline și ierburi aromatice specifice. Este o salată “keto” sau “low-carb”, bună și seara pentru cei care vor să evite carbohidrații.

Pentru a doua am avut un tip de brânză mai special, pe care am ras-o peste mixul de la Eisberg. Am completat cu câteva roșii cherry și puțin oțet balsamic.

 

Mămăligă cu brânză

Cristian Margarit Publicat în de

mămăligă cu brânză

Mămăligă cu brânză

E ușor să facem o mămăligă cu brânză clasică, dar iată o variantă care include mozzarella și niste legume gustoase: roșii cherry coapte, kale (un fel de varză), usturoi. Eu vânez tot timpul reducerile de pe freshful.ro, în special secținea SaveMe (produse cu termen de valabilitate redus, dar încă bune pentru consum). Nu am timp de pierdut prin supermarket așa că îmi este mai ușor să comand. Un alt avantaj este că am livrare gratutiă cu Genius de la eMAG. Cel mai des comand carne de vită maturată, excelentă și fragedă, o găsiți în rețetele și postările mele.

Mămăliga cu brânză este o variantă bună de cină, dar fiecare dintre noi va trebui să ajusteze cantitățile în funcție de necesarul propriu. Putem pune mai multă brânză (dacă vrem mai multe proteine), putem alege brânză slabă (dacă vrem mai puține grăsimi).

Merge foarte bine și rece, a doua zi la micul dejun, eventual cu câteva ouă ochiuri lângă.

Mămăligă

E bine să avem în casă un stoc de ingrediente uscate și conserve, care se păstrează bine în timp, iar dacă am găsit mălaiul la reducere, am profitat. Porumbul are, pe lângă carbohidrați complecși, ceva proteine și chiar antioxidanți (zeaxantina, pigmentul galben). Ne scoate oricând din încurcătură, pentru că o mămăligă se face rapid și ține bine de foame. Dacă vrem să îi reducem indicele glicemic atunci mai adăugăm o sursă de grăsime (eu am pus puțin parmezan) și turmeric (reduce sensibilitatea la insulină și este și el antioxidant).

Brânză

Am decis să o includ în mămăligă, să fie o surpriză pentru cine mănâncă, să o găsească ascunsă acolo. Pentru că mozzarella folosită de mine are mai multă apă (zer), am mers pe proporția de 2:1 (apă și mălai, în volum). Am adăugat biluțele la final, cât să se topească, dar nu complet.

Legume

Roșiile erau bine coapte, deci foarte aromate, dar asimilarea maximă a licopenului apare când sunt preparate termic și însoțite de o sursă de grăsime (aici, uleiul de măsline). Am început cu varza kale, am curățat și spălat frunzele, le-am tăiat, apoi le-am frecat cu sare și zeamă de lămâie. Le-am lăsat deoparte cât am tăiat usturoiul și am spălat roșiile. Începem cu usturoiul, în puțin ulei de măsline, apoi adăugăm apă și roșiile, care astfel se vor fierbe/coace în tigaia cu capac. Am adăugat și frunzele, apoi le-am lăsat până s-au frăgezit suficient. Ies absolut delicioase așa.

Varza kale are beneficii deosebite pentru sănătate, pe lângă fibre, sulforafan și vitamina K. Poate fi înlocuită cu varză normală, dacă nu avem. Sau putem folosi orice alt frunze verzi, cum am avut și eu ca variantă valeriana bio, de la Eisberg, luată tot la reducere.

Alte condimente

Putem folosi orice condimente ne plac: ceapă în loc de usturoi, piper, boia dulce/iute sau alte plante aromatice. Aici și parmezanul are rol de condiment, fiind bogat în gustul savuros, umami.

Salată cu roquefort

Cristian Margarit Publicat în de

roquefort

Salată cu brânză roquefort

Am găsit brânză roquefort originală și mi-am adus aminte de Franța, așa că am combinat cu pofta de semințe de cânepă pe care o aveam și a ieșit o rețetă foarte bună.
Ingredientele sunt simple: salată “Din Grădină”, de la Eisberg (romaine, praz, ridichi). Am completat cu niște roșii cherry, singurele care par mai coapte și mai gustoase în această perioadă.

Cum am făcut salata?

Simplu și rapid. Primul ingredient: salata de la Eisberg este gata spălată și tăiată, “din pungă direct în farfurie”. Apoi am pus la încălzit brânza într-un vas pentru sos, am tăiat roșiile felii, am turnat brânza topită peste salată. Apoi am presărat o lingură de semințe de cânepă.

Este și o rețetă “keto”, pentru cei preocupați de subiect. Dar, în primul rând este o rețetă care m-a uns pe suflet, caldă, gustoasă.

Brânza “roquefort”

Este o varietate de brânză maturată, cu mucegai, pentru care mai multe zone își dispută originea. Înclin totuși să cred că este chiar locul din sudul Franței pe care l-am vizitat. Acolo erau grotele pentru brânză și care se numește “Roquefort” (se citește “rocfor”- “piatră mare”). Acolo nu am găsit brânză de vânzare, dar am mâncat cel mai bun ecler.

Era de la “tatăl lui” nu de la “mama lui” pentru că brutarul era un tip cam cu un cap mai înalt deât mine și cu palmele cât niște lopeți. De unde am știut că el le-a făcut? Nici unul dintre eclere nu era la fel sau simetric. Iar pe mâinile de urs erau crăpături în care se vedeau făină și chiar aluat.

Salată cu brânză de capră și semințe de dovleac

Cristian Margarit Publicat în de

Salată cu brânză de capră și semințe de dovleac

salata cu branza si seminte de dovleac

E octombrie, deci aceasta ar fi cam ultima salată “de vară” cu brânză de capră și roșii. Încă se mai găsesc roșii decente, coapte la soare, dar sunt cam ultimele.

Frunzele (salata) cresc și în perioadele reci, nu este nevoie să se “coacă”, precum fructele sau legumele. Am folosit o salată “Fantezie” de la Eisberg (din Kaufland), gata spălată și tăiată, pentru economie de timp.

Eisberg

Ingrediente

Roșiile “cherry” par mai bune chiar și în sezonul rece, mai coapte, mai gustoase, mai puțină zeamă. Mai putem adăuga ardei, castravete sau orice legumă cu puține calorii.

Brânza de capră este de preferat în fața celei de vacă datorită grăsimilor speciale pe care le conține: trigliceride cu lanț mediu și CLA. Da, CLA care ajută la slăbire și la menținerea masei musculare, printre altele. Acizii grași cu lanț mediu (ca în nuca de cocos, că doar de asta se numesc “capric”, “caprilic” și “caproic”) se asimilează rapid și sunt arși pentru energie.

Pentru o variantă de post (vegană) înlocuim brânza de capră, nu cu tofu ci cu năut, linte sau fasole (albă sau roșie).

Vedeta acestei rețete sunt semințele de dovleac, de sezon și ele. Le-am ținut la hidratat în apă cu diverse condimente și apoi le-am uscat în cuptor, pentru a fi crocante și aromate. Sunt bogate în grăsimi sănătoase, proteine, fibre, zinc, magneziu. Minunate.

O putem stropi cu câteva picături de ulei de măsline și oțet balsamic. Nu are nevoie de sare, pentru că brânza este deja sărată.

Această salată cu brânză de capră merge perfect la cină. Cantitățile ingredientelor le reglăm în funcție de necesarul nostru nutrițional. Este o salată “low-carb”, se duce bine spre “keto” (atenție la aportul de proteine) și poate fi inclusă într-un regim de slăbire, pentru că este foarte sățioasă.

Vinete coapte, cu feta, roșii și usturoi

Cristian Margarit Publicat în de

Vinete coapte

Vinete coapte

Vinetele le-am cunoscut cu toții în copilărie, în special sub formă de salată de vinete cu mult ulei. De floarea soarelui. Altfel, vinetele nu au calorii într-o cantitate semnificatvă, dar au fibre și antioxidanți.

Rețeta de vinete coapte, cu feta, roșii și usturoi poate fi o rețetă de seară. Are proteine cu asimilare lentă, puțini carbohidrați. Cantitatea de grăsime (deci “grosul” caloriilor) poate fi reglată prin tipul de brânză folosită și din cantitatea de ulei de măsline.

Ingrediente

Vinetele trebuie să fie bine coapte, pentru a fi bogate în antioxidanți și a reduce efectul pro-inflamator.
Brânza poate fi feta sau o brânză mai slabă. Dacă nu ne interesează cantitatea de proteine (folosim această rețetă ca garnitură lângă carne, de exemplu), atunci poate fi doar puțin parmezan sau pecorino.
Roșiile cherry sunt mai mic, dar aromate și, la fel, trebuie să fie bine coapte. Avantajul lor este că se găsesc la o calitate decentă și în extrasezon.

Condimentele: usturoiul, busuiocul și uleiul de măsline. Sau orice altceva consideri că merge sau îți place. Personal prefer să strivesc usturoiul (ca și cum aș face mujdei).

Rețeta e simplă: tăiem ingredientele la dimensiunile potrivite și le coacem la temperatură scăzută (aș recomanda răbdare si 120-140 de grade).

Secretul gustului este că atât vinetele cât și roșiile conțin glutamat în mod natural, el acționează ca un stimulator al satisfacției, inducând senzația de gust savuros. La fel și brânzeturile maturate (dacă punem parmezan în loc de feta, de exemplu).