Arhiva etichetelor: bursa

Popular takeover

Cristian Margarit Publicat în de 10

Ma intrebam acum vreun an cum ar fi ca un grup mare de oameni(consumatori), sa se organizeze, sa se abtina de la a cumpara un anumit produs (acum e moda cu benzina), sa aduca o corporatie in pragul falimentului sau macar al blocajului financiar si apoi, cu economiile facute, sa o cumpere de pe bursa.

Pana acum informatia era stapanita de catre cei care aveau mijloace tehnice, bani, oameni. Acum informatia este mult mai ieftina, un grup organizat care sa comunice prin Internet fiind mult mai usor de construit.

Scenariu:

1. Se organizeaza grupul si se infiinteaza o Fundatie sau chiar  o societate pe actiuni. Membrii organizatiei detin cote corespunzatoare contributiei, care le dau dreptul sa voteze (acum a vota si in fiecare zi este foarte usor, nu trebuie intrunita o AGA sau vreun “board” o data pe an, se pot dezolta platforme online foarte eficiente, accesibile chiar si de pe mobil).

2.  Se alege o tinta (corporatie, furnizor de bunuri sau servicii) care este mai usor de boicotat. Membrii organizatiei pot sa fie chiar angajati in forma-tinta sau specialisti in diverse domenii (bancar, legal, economic etc.) si pot sustine actiunea activ sau tacit, nu doar prin boicotul produselor ci si prin alte moduri de interactiune (din interior sau exterior).

3. Banii pe care i-am fi dat pe benzina, de exemplu, merg in contul organizatiei. Se poate rezista fara un anumit produs sau se poate diminua drastic consumul pe un termen oarecare. Va fi ca razboiul de transee: cine clipeste primul, moare. Bineinteles, CSR-ul ne va bate obrazul, ca doar a sadit pomi pentru viitorul nostru si fara banii de la ei mureau orfanii de foame… liderii de opinie si vedetele de carton vor incasa bani grei sa ranjeasca fasolea pe la TV.

4. Actiunile scad odata cu incasarile si concretizarea riscului de colaps. Pe masura ce noi membri capata incredere si se alatura actiunii, cei vechi pot sa mai elibereze din tensiune si se pot reaproviziona (de preferinta de la alti furnizori). De asemenea, se poate rezista pe baza unor stocuri/rezerve facute din timp.

5. Firma-tinta este cumparata (pachetul de control) cu banii economisiti. Membrii organizatiei primesc acum bunurile si serviciile la pretul de cost, fara a mai plati profituri si alte costuri ascunse, fara vile pentru presedinti si avioane particulare pentru deplasari, fara vacante in statiuni exotice de lux si fara terenuri de golf. Deciziile se iau de catre grup, prin vot, fiecare membru votand in situatiile in care este implicat si de care este influentat. Pentru simplificare se poate transfera si puterea de vot, intr-un sistem fluid (nu cu mandate de 5 ani ci cu mandate precise, directionate).

6. Actiunile se repeta recrutand mai multi oameni si alegand noi tinte, pana cand se alege praful de tot. Da, stiu ca suna ca o noua forma de comunism, dar este doar un corporatism popular. In loc sa ai puterea concentrata in cateva maini, o ai impartita la membrii organizatiei, care au drept de vot in legatura cu contributia. Votul fiind liber si deschis si vietile tuturor publice abuzurile si manevrele de culise vor fi mult diminuate fata de situatiile de pana acum. Puterea este preluata cu ajutorul inteligentei si informatiei, nu cu ajutorul secerei si ciocanului, ca acum 100 de ani.

Daca stie cineva vreo actiune asemanatoare, de succes, abia astept sa ne punem in comun cunostintele, vointa, inteligenta si chiar sa trecem la treaba.

NU NU NU

Cristian Margarit Publicat în de  

Cica e o companie listata la bursa si cica mi se propune sa vin la o prezentare. Asta se intampla acum vreun an, cand mi-a mirosit de la o posta a timp pierdut. Mi-am vazut de treaba. In final am ajuns si la doua astfel de prezentari, una particulara si una mareatza, in sala de conferinte a unui cunoscut hotel din Bucuresti, unde ti se arata cum sa ajungi milionar peste noapte escrocandu-ti apropiatii.

Nu cred ca mai are rost sa definesc ce inseamna sarlatanie sau sa spun cine a fost Charles Ponzi. E ciudat cum dupa niste sute de ani astfel de “minuni ale tehnologiei” inca mai aduna adepti. E ciudat cum unii, ametiti de dorinta de castiguri usoare se implica in asa ceva. Evident, exista si o categorie (foarte restransa numeric) de oameni care fac bani din aceasta “afacere”. Dar ei nu sunt, in nici un caz, cei care sunt recrutati acum.

Iata ca si acum inca mai primesc telefoane nesolicitate de la persoane care au sau fac rost de numarul meu, incercand sa ma atraga in aceasta “afacere”. Pana la urma faptul ca ti se arunca in fatza elemente cum ar fi “bursa din New York”, “Premiul Nobel”, “antioxidanti” si alte notiuni care ar trebui sa ofere greutate argumentelor e de inteles, dar pe mine ma deranjeaza un lucru: faptul ca diverse persoane ma agreseaza cu aceasta schema. Faptul ca primesc pana si telefoane de la persoane pe care nu le cunosc. Faptul ca numarul meu de telefon este tranzactionat intre acesti indivizi care incearca sa te combine fara sa isi puna problema ca nu dai doi bani pe acele aparate si creme.

Eu nu am nici o problema daca tu alegi sa crezi ca o lumina in palma iti spune ce ai mancat de dimineata sau sa iti seci prietenii, colegii, rudele etc. incercand sa le vinzi cu 1000 de euro un pachet de maxim 50 de dolari (la pret de productie). Totusi, lasa-ma pe mine in pace!

PS: nu am zis nimic pana acum pentru ca nu am vrut sa intru in conflict cu acele persoane mai jos sau mai sus puse care se vor zbate precum varcolacii cand vor auzi ca le pun in pericol sursa de fraieri.

PPS: chiar si din punct de vedere economic, aceasta “afacere” este un esec: costuri de intrare prea mari pentru noii membri, produse absolut banale, lichiditatile reduse de pe piata, gradul de informare din ce in ce mai mare al potentialelor victime.