Pentru unii o portie de “fructe si legume” inseamna un pahar de “suc”. Evident, pentru vanzatorii de apa colorata, cu zahar. Dar pentru cati consumatori “suc” inseamna produsul proaspat obtinut din fructe sau legume? Cati fac diferenta intre un aliment viu si unul pasteurizat, mort? Cati fac diferenta intre un suc natural proaspat si un produs “din suc concentrat” sau “cu suc de fructe” sau pur si simplu un lichid oarecare, colorat si dulce?

In Romania aceste diferente sunt cunoscute de foarte putini oameni, pentru ca exista interesul sa fim prosti, ignoranti, inculti, bolnavi, saraci, usor de manipulat. Si pentru ca cei care ar fi trebuit sa faca educatia (platiti inclusiv din banii statului ori prezentati in media drept experti in nutritie) fac tocmai opusul: reclama la produse despre care si ei stiu ca sunt nesanatoase. Pentru cei mai multi romani “suc” inseamna un bidon de plastic continand apa colorata, cu zahar (sau mai rau, indulcitori de sinteza). Zahar nu inseamna neaparat sucroza (zaharul alb, de masa) ci si fructoza(zaharul din fructe) sau siropul de fructoza-glucoza, care a patruns si la noi in multe alimente, responsabil ca factor important pentru epidemia de obezitate, diabet si boli cardiovasculare de peste Ocean. Fructoza concentrata (inclusiv in sucuri “naturale” pasteurizate) este la fel de daunatoare ca zaharul, doar ca face rau prin alte cai.

Citeste articolul despre sucuri de fructe si legume.
Acum exista multe etichete care isi propun sa induca in eroare cumparatorul: se scrie “fara conservanti” desi in produs nu ai ce sa conservi, el fiind inert din punct de vedere biologic (adica oricum nu ar avea ce sa conserve, pentru ca acele chimicale oricum nu se altereaza), fara coloranti artificiali (desi colorantul natural e pus doar ca sa iti dea impresia unui produs hranitor, in rest nu contine decat zahar si poate niste arome).

Da, e foarte bine sa mancam fructe si legume ca parte a unei diete sanatoase, dar sucul este cu totul altceva. Chiar si sucurile naturale, proaspat obtinute au aplicatii restranse, nu sunt bune si utile pentru toata lumea, oricand si oricum. Iar cele pasteurizate ar trebui evitate cu totul. In zona temperata, iarna nu cresc legume si nici fructe. Asa ca trebuie sa avem mare grija la alimentele importate, produse prin metode necunoscute, care implica prezenta unei cantitati mari de chimicale dar a uneia minime de substante nutritive. Iata ca aceasta campanie incepe iarna, pentru a stimula vanzarile pentru produsele de import, nicidecum pentru cele locale, sanatoase, crescute in pamant de catre conationalii nostri.

Din ce bani se fac aceste campanii? Din banii nostri, ai oamenilor nevoiti sa manance aceste alimente. Pentru ca producatorii au bani tot de la cumparatori, iar Romania este un contributor net la aceste bugete, absorbind mult mai putine fonduri decat cele pe care le trimite a UE. Cine face aceste campanii? Niste publicitari care stiu foarte bine efectul pervers urmarit de vanzatorii de apa cu zahar. Cine sustine aceste campanii? Media care traieste din aceeasi publicitate. Cine gireaza aceste campanii? Profesionistii din domeniul alimentar si medical care ar trebui sa ne pazeasca si sa educe populatia spre o dieta sanatoasa. Daca publicitarii si vanzatorii au dreptul sa spuna/vanda ce vor (pentru ca este cel putin la limita legii), oficialii statului sunt corupti si in conflict de interese. Pentru ca ei iau bani de la entitati externe pentru a ne pacali sa bem “suc” in loc sa mancam fructe si legume naturale, proaspete (sau conservate traditional), sanatoase, locale, in sezon.

Iata ca dupa ce apa nu mai hidrateaza si noi trebuie sa bem “lichide” (bere? motorina? cola? ulei?) acum nici fructele si legumele nu mai sunt de ajuns si e in regula sa bem si apa colorata, cu zahar. Deci da, putem afirma ca producatorii de apa indulcita si colorata si-au bagat coada intr-o noua campanie care putea fi ceva benefic pentru sanatatea noastra. Este datoria fiecaruia dintre noi, cei care putem intelege situatia de ansamblu, sa explicam si celorlalti aceste lucruri, sa-i ajutam sa vada si dincolo de perdeaua de fum.