Piata este plina de alimente ultra-procesate, vandute drept “mancare sanatoasa”. Tot felul de painici savuroase, pizze cu fibre, paste bio, detoxifiante din paie tocate, “lapte” de soia etc. Folosind elemente din stiinta nutritiei, interpretate rauvoitor si prezentate eronat, se pretinde, chiar de catre “specialisti” ca aceste junkuri sunt “sanatoase”. Da, probabil ca sunt mai sanatoase decat cartofii prajiti, gogosile facute in ulei de motor si prajiturile cu margarina, insa ele raman departe de o dieta care sa previna bolile si sa iti dea o viata buna pe termen lung.
Procesarea cerealelor si semintelor (inclusiv a leguminoaselor) provine din imposibilitatea ca ele sa fie consumate in cantitati utile in starea lor naturala, energia fiind mai usor obtinuta din aceste alimente daca sunt deja macinate, marind suprafata de contact cu fluidele digestive si reducand necesitatea masticatiei. Cele mai multe sunt greu digerabile, pline de toxine (otravuri, alergeni etc.), au un gust neplacut, fiind straine de modul nostru natural de alimentatie. Aceste plante sunt rezultatul agriculturii, un adaos mult prea recent in viata noastra (la scara istorica) pentru a fi sanatoase. Macinarea ajuta si la eliminarea partilor mai greu conservabile (care contin grasimi si proteine). Aceste componente (utile) se degradeaza usor, de aceea ar fi mai scump sa avem pe masa un aliment din cereale integrale.
Prepararea termica este deja un pas si mai important spre a transforma in otrava aceste alimente si asa prea putin utile pentru sanatate. Ma refer la sanatate, nu supravieturie sau hrana “de nevoie” a paturilor sarace si serbilor. Citeste si Copt, fript, prajit pentru a afla ce se intampla in mancare cand este gatita.
Faina de cereale: grau, secara, orez, ovaz
Chiar daca o cantiate mica de cereale poate fi acceptata in dieta noastra, consumul recomandat de “autoritati” sponsorizate de industria alimentara este dovedit ca daunator pentru sanatate. Painea si lipiile sunt produse ultra-procesate (sufera mai multe procese fizico-chimice de procesare), cel mai daunator fiind coacerea, adica expunerea la o temperatura inalta, cu riscul formarii de produsi de glicare avansata, extrem de toxici.
Faina alba (sau intermediara) si chiar faina integrala vin cu un aport mare de carbohidrati (amidon), usor asimilabili, care vor afecta puternic nivelul glucozei din sange, apoi al insulinei si altor hormoni, declansand o avalansa de evenimente care, in timp, pot duce la deteriorarea vaselor de sange (ateroscleroza), rezistenta la insulina, diabet, lipsa de energie, obezitate, boli degenerative, celulita.
Faina integrala, desi are mai multe fibre, proteine, viamine si minerale, vine si cu antinutrienti, substante daunatoare, atat fizicului cat si psihicului nostru. Exista un motiv bine intemeiat pentru care painea alba a fost apreciata din timpuri stravechi. Se pare ca acum unii vor sa uitam acel motiv. Glutenul, lectinele, subtantele iritante pentru colon, factorii generatori de boli autoimune sau diabet (prin mimetism molecular), opioizii naturali (gliadinomorfine). Exista multe alte surse de fibre care nu prezinta riscul fibrelor din cereale. Citeste si despre fibre.
Faina de seminte de canepa, chia sau in
Este de preferat ca semintele care contin grasimi in cantitati mari sa nu fie macinate, pentru ca prin macinare grasimile sanatoase, dar foarte sensibile, sunt expuse oxigenului si se degradeaza rapid. Prefer sa mananc semintele de canepa, decorticate, intregi. Semintele de canepa au un raport de omega 6 la omega 3 decent, de 3 la 1 insa mai slab decat semintele de in. Faina de seminte de in poate fi adaugata in sortimente de paine pretins “sanatoase, cu acizi grasi esentiali omega 3”. Ce omit insa reclamele sa spuna este ca acesti omega 3 sunt foarte sensibili la caldura, la fel cu multi alti fitonutrienti din aceste seminte. Deci aceste grasimi vor fi denaturate daca sunt expuse la temperaturi mari (prajire, coacere).
Faina de migdale si alte oleaginoase
Migdalele, chiar daca au proteine, minerale si fibre, prezinta un raport total dezavantajos de omega 6 la omega 3 fiind nepotrivite in dieta in cantitati mari. Ele se consuma intotdeauna crude, inmuiate in apa si apoi uscate, niciodata prajite sau macinate si coapte (faina de migdale inclusa in prajituri). Eventuala macinare trebuie urmata cat mai rapid de consum sau includerea intr-un preparat care sa fie gatit la o temperatura scazuta sau mancat proaspat.
Faina de leguminoase
Leguminoasele au in componenta proteine, dar si carbohidrati greu asimilabili, de unde si efectul binecunoscut de fermentatie si balonare. De asemenea, leguminoasele contin diverse substante nocive si ar trebui consumate cu masura. Soia este cea mai periculoasa, urmata de germeni, care contin l-canavanina, un aminoacid care poate deranja sistemul imunitar (declanseaza boli autoimune). Prajirea acestor pudre (ca in prepararea falafelului) este si ea foarte daunatoare, mai ales daca se face in ulei de floarea soarelui.
Si in dieta mea se gasesc diverse fainuri, incerc sa fie fara gluten si incerc sa le gatesc la temperaturi cat mai mici. Totusi, locul lor in dieta mea este unul marginal, cantitatiile totale fiind suficient de mici incat sa nu aiba un impact negativ semnificativ. Daca diversitatea dietei este mare, cantitatile din toxine si antinutrienti sunt mai reduse si corpul are capacitatea de a le contracara intr-o oarecare masura.
Procesatorii, fie ei industriali sau mai mici (brutarii, restaurante) au tot interesul sa isi vanda fainurile, deci sansele sa auzi adevarul din gura lor sunt nule. Ei iti vor spune intotdeauna jumatate de adevar, lasand partile negre ascunse. Unii isi permit chiar sa minta pur si simplu, bazandu-se pe faptul ca manjesc diversi nutritionsiti sau vedete care sa le sustina campaniile.
