Arhiva etichetelor: cereale

Cereale pentru copii

Cristian Margarit Publicat în de

Cereale pentru copii

cereale pentru copii

Părinții caută cereale pentru copii care să fie bune la gust și cât se poate de sănătoase. Sunt multe îngrijorări în legătură cu aceste produse ultraprocesate, mai ales atunci când ele sunt consumate în cantități mari și conțin mult zahăr și diverși aditivi alimentari cu potențial periculos. Rămânem fideli principiilor noastre și citim cu atenție etichetele înainte să cumpărăm, există pe piață variante mai bune și variante de evitat.

Aflăm din articol:

  • valoarea nutrițională a cerealelor
  • cum le alegem
  • cum le integrăm într-un meniu sănătos

Valoarea nutrițională

Cerealele sunt, în principal, o sursă de carbohidrați complecși (adică amidon), cu o cantitate relativ redusă de proteine, grăsimi sănătoase și fibre. Pentru copii există o dilemă: cerealele integrale conțin mai mult acid fitic, deci pot interfera cu asimilarea mineralelor. Pe de cealaltă parte, cerealele din făină albă pierd fibre și proteine. În cazul copiilor, acest aport de carbohidrați nu este de evitat, ei au nevoie de energie. Mai ales cei care fac sport. Pentru cei care au deja obezitatea declanșată și manifestă, trebuie să fim însă mai precauți și mai atenți la cantități.

Există și variante de cereale pentru copii fără gluten, bio sau care au adăugate vitamine, minerale, fibre, proteine și alte componente utile. Revin: trebuie să citim etichetele, nu toate produsele sunt la fel.

Cum le alegem?

Alegem pe cât posibil fără gluten, bio, cu cât mai puțin zahăr și fără coloranți sau arome artificiale. Există acum foarte multe variante cu mai multe fibre, chiar fără zahăr, iar coloranții periculoși au fost eliminați (la cele din imagine se folosesc, de exemplu spirulina, șofrănel, ridichi, cartof dulce, fructe de pădure etc.

De ce fără gluten? Chiar dacă cei mai mulți dintre noi nu avem probleme de la consumul de gluten, prezența anumitor substanțe (de exemplu gliadinmorfina, un opioid) este, din punctul meu de vedere, un motiv să îl evităm. Mă refer în speci al la grâu, pentru că există și cereale din ovăz, porumb, orez, hrișcă, quinoa etc.

Din păcate, multe cereale de mic dejun din comerț sunt, în realitate, la categoria “dulciuri”. Zahăr mult, uleiuri de calitate slabă, coloranți artificiali, arome sintetice. Și prea puțini nutrienți utili.

Cum integrăm cerealele în meniu?

Micul dejun este momentul în care putem influența decisiv sănătatea copilului. Cei mici au nevoie de energie pentru concentrare, creștere și joacă, dar și de nutrienți esențiali, nu doar de calorii goale. Alt moment în care cerealele sunt permise, chiar necesare, este după antrenament, la copii care fac sport.

Cantitatea este la fel de importantă: vom da copiilor atât cât știm că are nevoie corpul lor, nu “la liber”. Nu toți copii au în bună funcționare mecanismele de disciplină alimentară și de reglare a apetitului. Ne uităm la dietă în ansamblu, putem compensa anumite lipsuri ale cerealelor asociind alte ingrediente sau asigurându-le la celelalte mese.

Vrem să creștem aportul de proteine: iaurt grecesc, lapte cu mai multe proteine, chiar pudre proteice.

Vrem mai multe grăsimi sănătoase: nuci, semințe (inclusiv unt de migdale sau arahide). Ele aduc și mai multe proteine, fibre, vitamine, minerale.

Vrem mai multe fibre și antioxidanți: fructe de pădure, mai ales cele sălbatice, bine coapte, în sezon. Pentru copiii foarte activi pot fi chiar gemuri și dulcețuri de calitate.

Desigur, pe lângă micul bol de cereale, copilul poate avea orice altceva considerăm util pentru masa respectivă: ouă, carne, pește, brânză, fructe, legume.

Dacă este să comparăm cu pâine cu unt și gem, croissant, gogoși, covrigi, clătite sau altele asemenea, ieșim mult mai bine din punct de vedere al aportului nutritiv. Ne uităm la ingrediente și valori nutritive, nu contează forma de prezentare.

Concluzii

Nu toate cerealele sunt rele. Dar cele bune trebuie alese cu grijă. Branduri precum Turtle (din imaginile de mai sus, se găsesc și pe Freshful by eMAG) oferă părinților variante curate, fără zahăr excesiv, fără aditivi chimici. Adăugăm câteva ingrediente dense nutritiv și avem un mic dejun sau o gustare care chiar contribuie la sănătatea și dezvoltarea copilului.

 

Dieta fără zahăr

Cristian Margarit Publicat în de

fără zahăr

Dieta fără zahăr

Vedem oameni în jurul nostru care prezintă câteva zile de dietă fără zahăr ca pe o mare realizare. Dintr-un anumit punct de vedere chiar este. Dar dieta naturală a omului a fost, sute de mii de ani, fără zahăr, doar zaharuri naturale. Chiar și astăzi, vânătorii și culegătorii (puțini, câți a mai lăsat „lumea civilizată” în viață) apreciază în mod deosebit mierea, de exemplu.

Facem diferențierea dintre zahăr (sucroză = glucoză + fructoză) și zaharuri atunci când citim etichetele. Încercăm să găsim dacă produsul are zahăr adăugat și în ce cantitate. Pentru că până la 20-30g pe zi, la o persoană activă nu este o problemă. Iar majoritatea alimentelor pe care le găsim în magazine (ingrediente de bază) nu au zahăr adăugat. Mă refer aici desigur la alimente precum legume, fructe, nuci, semințe, carne, ouă ori lactate.

Acum este mai ușor să verificăm asta pentru că majoritatea etichetelor se găsesc deja pe site-urile hypermarket-urilor online. Eu când comand de pe Freshful by eMAG îmi iau câteva minute în plus și mă informez.

Este mai dificil să facem asta în magazine, când alți cumpărători ne suflă în ceafă sau când trebuie să alergăm printre rafturi pentru a găsi ce avem nevoie. Pe site sau în aplicație au chiar o categorie specială de Produse fără zahăr (click pentru mai multe detalii).

Mai ales pentru persoanele cu diete speciale (diabet, keto, low-carb) este mult mai ușor de găsit și câte un „înlocuitor” atunci când avem poftă de ceva dulce, dar vrem să ținem zahărul la minim.

De ce se pune zahăr în anumite produse?

Zahărul a apărut ca o nevoie, în primul rând pentru plăcerea celor care și-l permiteau. Apoi pentru că este o sursă de energie foarte concentrată și ușor de transportat, în timpul epocii coloniale.

Are un gust inegalabil și dă rețetelor o textură și o savoare cu totul deosebită, aceasta este calitatea lui. Putem găsi variante de îndulcitori calorici sau non calorici însă ele sunt un compromis. Și pot fi un compromis bun, pentru că excesul de zahăr din alimentație este una dintre problemele majore ale umanității. Și una dintre cauzele bolilor „omului modern”, de la diabet și obezitate, la cancer și de la cariile dentare, la bolile cardiovasculare.

Zahăr adăugat

Când evaluăm un produs și încercăm să aflăm dacă are zahăr adăugat, nu ne ferim de zaharurile prezente în mod natural în alimente. Pentru că inclusiv în iaurt avem lactoza din lapte (galactoză și glucoză) care apare pe etichetă drept „zaharuri”. Dacă un iaurt cu fructe are zahăr adăugat, acesta apare în plus față de sursele naturale (laptele și fructele).

La fel se poate întâmpla și pentru porumbul dulce la conservă, de exemplu. Unele conserve pot avea și zahăr adăugat, însă acesta este într-o cantitate prea mică pentru a ne afecta sănătatea.

Putem avea diverse combinații de glucoză și fructoză în alimentele procesate, trebuie să fim atenți inclusiv la siropuri (siropul de porumb, de exemplu). Iar siropul de agave, de arțar sau mierea au o compoziție foarte asemănătoare și practic nimic benefic în plus. Teoretic au, mai ales față de zahărul alb, însă diferențele sunt infime, iar la cantitățile pe care ne permitem să le consumăm, acestea nu prea contează.

Ce alegem?

Dacă avem de ales, alegem fără zahăr, iată câteva exemple:

Ciocolata fără zahăr poate avea o cantitate mai mare de cacao (până la 90%) sau poate să fie îndulcită cu înlocuitori de zahăr. Nu are neapărat mai puține calorii, dar indicele glicemic și impactul asupra glicemiei și insulinei vor fi minime. Astfel nu se întrerupe un proces de ardere a grăsimilor. Desigur, trebuie să fim atenți la cantitate, ca pentru orice aliment.

Au apărut și game de iaurturi fără zahăr adăugat (cum este Activia) sau chiar variante de budincă proteică, cu îndulcitori.

Gemuri și dulcețuri fără zahăr putem găsi inclusiv de la mici producători români. Aici avem, sub formă concentrată, cantitatea de zaharuri din fructe (în principal fructoza, dar nu numai). Avantajul pentru fruct este că mai conține și o oarecare cantitate de vitamine, minerale, fibre, antioxidanți, fitonutrienți.

Fulgii de porumb fără zahăr sunt cei pe care îi prefer și eu, aș vrea chiar să fie sărați, pentru că îi mănânc cu iaurt. Dar și fulgii de ovăz sunt buni, pot fi incluși în combinații cu lapte, cacao, fructe, nuci, pentru o variantă mai sănătoasă a „cerealelor de dimineață”.

Îndulcitori

Din punctul meu de vedere, este mai sigur pentru sănătate să avem zahăr în aliment decât îndulcitori artificiali. Poate suna ciudat, dar prefer să dau organismului ceva ce poate recunoaște și folosi decât substanțe de sinteză despre care aflăm peste câțiva ani că erau dăunătoare. Cu condiția să suplimentăm efortul fizic, sportul, munca.

Totuși, consumul ocazional de îndulcitori artificiali poate să ne ajute la menținerea dietei, la satisfacerea unei pofte, fără riscuri reale. Avem aici două variante de batoane, foarte utile ca gustare sau mâncare de urgență, inclusiv după antrenament.

Din fericire există și îndulcitori naturali, non-calorici sau cu puține calorii, cum sunt eritritolul, xilitolul, stevia, care sunt siguri și nu au contraindicații. Îi găsim incluși în diverse „dulciuri fără zahăr”, pentru cei mai pofticioși dintre noi.

Cereale: ce și cum?

Cristian Margarit Publicat în de

Ce înseamnă “cereale”?

Înseamnă semințele unor plante (sau plantele în sine), din familia Graminee. Deși se poate presupune că au fost mâncate de către om în cantități mici dintotdeauna, revoluția agrară a făcut disponibile cantități mult mai mari și aproape în orice anotimp. Astfel ele au început să ocupe un rol foarte important atât în alimentația omului cât și în dezvoltarea socială, politică și chiar religioasă. Locuri fruntașe ocupă grâul (cu diverse variante), orezul, porumbul. Mai puțin folosite sunt ovăzul, secara, orzul.

Varianta de grâu considerată cea mai sănătoasă este spelta.

Ovăzul are cele mai multe beneficii iar secara se pretează la a fi procesată în crackers și pâine, care înlocuiește pâinea de grâu.

După inventarea procesării cerealelor în “fulgi” și popularizarea lor în SUA, termenul a ajuns să fie sinonim cu “produse procesate din cereale” (fulgii de cereale pentru micul dejun).

O categorie aparte sunt “pseudocerealele”, semințe alte altor plante (quinoa, mei, amarant, hrișcă, teff etc.). În mod cert sunt mai hrănitoare decât cerealele.

Nutriția

Semințele plantelor nu sunt făcute să fie mâncate (digerate), din contră. Ele se apără de digestie prin mai multe straturi de înveliș, dar și prin prezenta unor antinutrienți și inhibitori enzimatici. Semințele sunt făcute de plantă pentru ca planta să se reproducă.

Ca grupă alimentară, sunt sursă principală de carbohidrați, cu o cantitate redusă de proteine și neglijabilă de grăsimi sănătoase.

Glutenul este o discuție în sine (poți găsi aici pe blog o serie de articole) dar problema se rezolvă simplu: dacă suspectezi că ai o intoleranță la gluten atunci îl scoți câteva săptămâni și observi efectele. La cei mai mulți oameni cu probleme de sănătate se petrece un miracol. O variantă este să facem pâine în casă, cu ingredienele pe care le considerăm utile.

aparat de facut paine

Fibrele sunt altă discuție, cele din grâu fiind dăunătoare pentru intestinele noastre, cele din ovăz fiind, în schimb, benefice. În mod evident, cerealele integrale vor conține mai multe fibre, dar tipul lor este la fel de important.

Apoi sunt cantități variabile de vitamine și minerale, dar asimilarea lor este discutabilă. Citește și articolul despre Cereale integrale.

Cine și cât?

Din punctul meu de vedere, cerealele sunt utile doar pentru persoanele care au activitate fizică intensă, sportivi, oameni cu munci grele, copii în creștere etc. Nu pentru sedentari. Pentru un sedentar cerealele (și alimentele derivate din ele) au, pur și simplu, prea multe calorii goale.

Obiceiul de a mânca cereale cu lapte la micul dejun este, pentru mine, doar un truc de marketing, nu ceva util pentru oameni. În nici un caz ele nu reprezintă o alegere mai sănătoasă ci poate doar una mai puțin dăunătoare față de gogoși, covrigi, merdenele sau altele asemenea.

Tipuri de “cereale”

Dintre alimentele procesate din cereale, fulgii ocupă un rol important, atât prin comoditate cât și prin reclama agresivă care li se face. Deși costul unui kilogram de procesate poate fi și de zece ori mai mare decât al materiei prime. Evident că o parte din diferență merge spre finanțarea “studiilor”, “medicilor”, “influențărilor” și altor metode prin care consumatorul ajunge să creadă că ar fi o alegere bună.

Ce putem alege?

Utile

Fulgii de ovăz, fulgii de porumb, amestecurile de cereale (musli) fără zahăr adăugat pot face parte dintr-o dietă sănătoasă, atât ca atare cât și în diverse rețete. Atenție la prezența “extractului de malț” în fulgii de porumb, este acolo drept potențiator de aromă și poate induce un consum exagerat.

ingrediente

De evitat

Orice aliment procesat cu zahăr adăugat, aditivi (arome etc.). Pe lângă caloriile goale (care predispun la îngrășare) aceste cereale procesate prezintă și un risc suplimentar cauzat de prezența unor substanțe toxice produse în timpul producției.

Fulgi de orez Rommac

Cristian Margarit Publicat în de  

Am primit spre testare si fulgi de orez de la Rommac (click pentru lista completa de produse), un produs nou si interesant, care mai diversifica sursele de carbohidrati usor de “administrat” (clasicii fulgi de porumb sau taratele de ovaz, atat de utile). Am incercat doua variante: simpli si cu fructe.

La 100g contin (cei simpli):
3g de fibre
8g de proteine
83g carbohidrati (80g amidon si doar 3g zaharuri)
doar 0.5g de sare

Fara gluten, usor de asimilat, gustosi, pot fi amestecati cu iaurt, fructe (chiar si uscate), alte tipuri de fulgi (sursa de fibre), nuci, seminte. In loc de lapte merg bine “bauturile” din migdale, alune de padure, canepa, nuca de cocos, denumite in mod comun “lapte”. Nu vreau sa ma gandesc la o reteta cu miere sau fructe confiate. Momentele propice sunt dimineata si dupa antrenament, atunci cand corpul poate folosi si are nevoie de o sursa de carbohidrati cu asimilare lenta.

Adaugand fibre si/sau grasimi reducem indicele glicemic, permitand amidonului sa livreze glucoza intr-un ritm care sa permita arderea ei (de catre creier sau muschi) pana la urmatoarea masa. Asta se poate face intr-un bol si mancate pe loc sau puse intr-o tava si transformate in “batoane” nutritive, prin uscare, la temperatura scazuta. Altfel, ar trebui sa mancun pilaf (orez fiert), mamaliga, sau cartofi, deci “fulgii” te ajuta sa economisesti timp, dar furnizand practic aceeasi valoare nutritiva.

Recunosc, i-am mancat direct din punga, cu mana. Dar, daca aveti timp si placere, puteti include fulgii de orez in combinatii ca cele de mai sus.

fulgi-de-orez

Din cate stiti, eu evit glutenul (cel putin pe cel provenit din grau) si mananc, in general, low-carb (evit sursele dense de carbohidrati). Exista totusi momente cand am chef sa rontai ceva sau pur si simplu nu am timp sa astept un orez sa se fiarba. Asa ca tin in casa si variante de fulgi, pana acum doar de porumb si ovaz, de acum si de orez.

Daca i-ati incercat sau aveti o reteta cu ei, aveti mai jos o zona de comentarii unde m-as bucura sa gasesc idei sanatoase pe care sa le folosim cu totii.

De la 20.00, in direct despre paine si produse de panificatie

Cristian Margarit Publicat în de  

Astazi discutam despre paine.
Activ FM- 92.7 MHz in Bucuresti si www.activefem.ro

si

Transmisie video in direct pe getfit.ro

Puteti pune intrebari in zona de comentarii din pagina video, pe facebook GetFIT, pe messenger la getfit.radio, prin SMS la 0734 22 02 02 Cea mai interesanta intrebare va fi rasplatita cu un voucher de 150 de lei la cumparaturi pe www.suplimente.ro

Subiectele abordate vor fi:
Istoria cerealelor si a painii
Confuzia cereale-carbohidrati-fibre
Ce diferente sunt intre tipurile de paine si produse de panificatie?
Ce aduce bun painea, ce aduce rau?
Ce efecte are asupra apetitului, greutatii, sanatatii fizice si mentale?
Si, raspunsuri la intrebarea eterna “cu ce inlocuim painea”?

Puteti rasfoi si alte articole despre paine (click si fiecare se va deschide in pagina noua, sa aveti de citit in seara asta):

20 motive pentru a renunta la paine si 5 motive pentru a renunta la paine

Alimente de baza, Calorii goale, Graul si verisorii sai

Painea ingrasa, paine speciala,  acrilamida, paine prajita, alte tipuri de faina

Pentru cei obsedati de grau avem si cateva articole interesante despre gluten aici. Deci discutam de studii si dovezi stiintifice, nu de ce a visat Margarit noaptea. Eu spun aceste lucruri si am promovat in media dieta low-carb si chiar ketogenica inca din 2004-2005. Rusine latraului care dupa atatia ani repeta ca papagalul cuvintele mele de atunci! Stiu gunoiule ca nici nu mai faci diferenta intre ce debiteaza capul tau defect si ce ai furat de la mine, stai linistit ca o fac cei care citesc si asculta. Cei inteligenti, care conteaza.

20 de motive sa renunti la paine

Cristian Margarit Publicat în de  

Un nou articol pe getfit.ro, care a facut furori pe facebook si a fost preluat de jurnalul.ro, de data asta scris de Andreea: 20 de motive sa renunti la paine. As completa cu “alte”. Alte 20 de motive sa renunti la paine.

Vine intrebarea “dar cu ce sa inlocuim painea?”. Am raspuns cu o alta intrebare: cu ce inlocuiesti alcoolul? Cola? Dulciurile? Heroina? Cu nimic. Pur si simplu consumi alte alimente, inclusiv surse sanatoase de carbohidrati.

Si pentru cei care au impresia ca “painea se mananca de cand lumea”: “lumea” (umana) are intre 2.000.000 si 200.000 de ani insa painea exista de vreo 5000, iar pentru unele populatii doar de cateva sute. Graul pitic, modificat genetic, plin de alergeni si chimicale, care a distrus ecosisteme intregi prin monocultura are o varsta si mai frageda: vreo 40 de anisori. Deci nu, “stramosii” nu mancau paine si nici “argumentul bunica” nu sta in picioare.

Pentru a evita si confuziile intre cereale, carbohidrati si fibre recomand recitirea seriei de articole despre cereale. Desigur ca unii oameni sunt mai rezistenti la diverse otravuri, acum ramane pentru fiecare alegerea: riscul de a dezvolta boli si a muri mai devreme in schimbul consumului de paine.

Despre cereale

Cristian Margarit Publicat în de  

Astazi despre cereale, carbohidrati si fibre, de la 20.00 la Activ FM , www.activefem.ro.
Intrebarile voastre sunt binevenite pe pagina de facebook, pe messenger getfit.radio si la 0734 22 02 02.
Incepand cu aceasta saptamana emitem in direct si prin webcast (sistem HD Vidyo oferit de GPSS)- fostul “videochat”. Ramane in continuare activa si zona de comentarii de pe getfit.ro unde puteti pune intrebari in legatura cu tema emisiunii.

Iata si cateva dintre articolele mele despre cereale:

Cereale

Einkorn, spelta, emmer, granoduro

Cereale fara gluten

Cat de integrale sunt cerealele integrale?

Ce am cu cerealele?

Despre faina si faina fara gluten

Fulgi de cereale

Lapte cu cereale

Paine facuta in casa

Paine prajita

Sedentarism, cereale, diabet

Si, pentru cei care sunt in confuzia “carbohidrati= cereale= fibre”

Sursele de carbohidrati

Despre fibre

Dieta bazata pe fibre

Sunt multe de spus, pentru asta astept intrebarile voastre, pentru a oferi idei si informatii cat mai aproape de viata noastra de zi cu zi.

Gaini hranite cu cereale

Cristian Margarit Publicat în de 3

Cele mai multe pasari (inrudite aproape cu gainile noastre domestice) sunt in principal insectivore si omnivore. Adica mananca insecte si larvele lor. Abia apoi intre sursele lor de nutrienti se numara iarba, pamantul, alte materiale vegetale. In natura, astfel de pasari ar gasi foarte rar graunte, cereale. Chiar daca ar manca seminte de plante salbatice, ele ar avea cu totul alta proportie de amidon/alti nutrienti (proteine, minerale, grasimi).

Corpul unui animal si produsele sale (oua, lapte, carne etc.) reflecta in mare masura continutul dietei sale. O parte din substantele din nutret vor fi regasite direct in alimentatia noastra. O alta parte vor fi transformate si vor ajunge tot la noi in farfurie. Daca pasarile vor manca cereale obisnuite, obtinute din agricultura intensiva (cu ingrasaminte si pesticide), toxinele se vor acumula si in concentratii de zeci sau sute de ori mai mari decat in situatia in care pasarile ar fi lasate pe pamant, sa manance o hrana naturala. De asemenea, grasimea din farfuria noastra difera semnificativ in functie de hrana pe care a avut-o animalul. De exemplu, slanina de la un porc mistret care a mancat ghinda si ciuperci este diferita de cea a unui porc mistret hranit cu porumb si tinut inchis in mocirla.

Totusi, pentru a creste gaini in mod optim este nevoie de o zona foarte mare si de masuri speciale pentru reechilibrarea solului afectat grav atat de comportamentul lor (scormonire dupa hrana) cat si de aciditatea gainatului. Cele mai multe gaini “de tara” sunt crescute in zone foarte restranse, tot cu cereale. Foarte rar am auzit ca cineva sa dea gainilor iarba, seminte de in sau alte tipuri de seminte care sa le imbunatateasca semnificativ nutritia. Si mai rar auzim de gaini crescute cu adevarat in libertate (“free-range” in engleza americana).

Deci gainile hranite cu cereale produc oua si carne de proasta calitate, cu un profil nutritional nepotrivit. As indrazni sa spun ca cele hraniete cu nutreturi speciale (mixuri de cereale, soia, vitamine, minerale etc.) ar fi de preferat, pentru ca astfel se asigura o gama mult mai larga de nutrienti decat daca ar manca o hrana oricum nenaturala. In magazine au aparut oua si produse din carne de pasare care au scris pe ambalaj “cereale”. Nu consider ca ar fi mai bune decat cele clasice.

Chiar daca avem gaini la tara si incercam sa le crestem cum trebuie, eu prefer carnea de ierbivore care stiu ca au pascut doar iarba (bovine, ovine, caprine).

PS: evident ca si alimentatia bazata pe cereale duce la probleme de sanatate si in cazul oamenilor, nu doar al animalelor.

Sedentarism+ cereale= diabet

Cristian Margarit Publicat în de  

Diabet, ce inseamna asta?

Diabet inseamna o dificultate (sau imposibilitate) a corpului de a folosi glucoza. Glucoza, o sursa de energie preferata a celulelor noastre, devine toxica atunci cand nivelul din sange (si corp) este prea mare. Desi exista multi factori in declansarea si evolutia diabetuliu, modul de viata al omului modern reprezinta cauza principala: sedentarism, grasimi denaturate, carbohidrati rafinati (cereale procesate, grau si derivate), lactatele consumate in exces la varsta adulta (in special laptele dulce, lactoza si proteinele de lapte folosite ca aditivi alimentari), stress.

Diabet (de tip II, asociat sindromului metabolic) inseamna o boala “tacuta”: poate evolua lent, de-a lungul anilor, fara sa dea semne exterioare. De aceea este foarte utila verificarea glicemiei (daca se poate si sumar de urina+ hemoglobina glicozilata).

Un lucru interesant este ca vitamina C previne glicarea. Simplu.

Sportul in diabet

Activitatea fizica ajuta in cel putin trei feluri in diabet: reducerea stress-ului, consumul direct al glucozei si scaderea rezistentei la insulina. Masa musculara mare ofera un tampon care preia glucoza in exces dupa mesele bogate in carbohidrati.

Dieta recomandata in abordarile moderne este una low-carb (in care se folosesc drept sursa de energie grasimile in detrimentul carbohidratilor). Asta presupune reducerea la minim a surselor concentrate de carbohidrati, cu indice glicemic si incarcare glicemica mari. Aceste recomandari pot parea contrare celor generale, intalnite mai ales la medicii slab documentati sau “cointeresati”, care nu doar permit ci si stimuleaza consumul de cereale, contravenind masurilor utile.

Suplimentele utile in diabet

Suplimente care ajuta la folosirea mai buna a insulinei si glucozei sunt acidul alfa lipoic, pycnogenolul, extractul de scortisoara. In acest domeniu ajuta si suplimentele care combat inflamatia, antioxidantii si chiar suplimentele cu proteine (ajuta la reducerea variatiilor de glicemie).

Fara a incerca sa ne substituim sfatului medicului specialist, trebuie sa tragem un semnal de alarma privind interesele care se ascund in spatele promovarii cerealelor. Cerealele sunt vazute ca “baza a piramidei alimentare” si a recomandarii lor in regimurile pentru diabetici. Exista si alte opinii (acoperite de studii stiintifice) conform carora tocmai cerealele ar fi una dintre cauzele importante ale diabetului. De ce as vrea sa mananc mai multa glucoza (amidonul este un polimer al glucozei) cand corpul meu nu o mai poate folos si am la indemana nenumarate alimente sanatoase cu care sa ma hranesc natural?

Cum sa recomandam consumul de paine integrala in loc de fasole (un exemplu) unui diabetic, justificand ca are indice glicemic redus? Orice om isi poate face un test al glicemiei cu un glucometru si poate observa ce se intampla daca mananca 100g de carbohidrati din paine sau din 100g de morcov sau fasole.

Iata si interventia mea in emisiunea Viata e frumoasa, de pe B1 TV, pe aceasta tema, ora 11.33  (minutul 1.18).

Grau, einkorn, emmer, spelta, granoduro

Cristian Margarit Publicat în de  

Este foarte greu de acceptat ca un aliment de baza, cum este graul, o cultura de importanta majora pentru economia  mondiala, reprezinta, de fapt, un element important in distrugerea multor ecosisteme, in boli cum ar fi diabetul sau in situatii sociale cum ar fi sclavagismul.

Cu toate ca multi specialisti (chiar si de la noi) recunosc faptul ca graul (in special prin glutenul continut) afecteaza negativ sanatatea multor oameni, din motive lesne de inteles informatiile sunt tinute departe de ochii publicului. In schimb, aceasta cereala are parte de promovare masiva, puternica, inteligenta. Deci daca “somitatile” umbla cu faina vopsita, ce pretentii putem avea de la consumatorii dependenti de opioizii din grau, cu burtile umflate de drojdie, pentru care painea este nelipsita de la fiecare masa?

Pe langa graul clasic, “imbunatatit” genetic pentru industrie, dar nu si pentru sanatatea noastra, exista si alte rude mai batrane si poate mai utile.

Einkorn

Este probabil cea mai veche varianta cultivata, incepand cu 10.000 de ani in urma in Orientul Mijlociu (zona Turcia/Siria de astazi). Este foarte rezistent la boli si conditii vitrege, dar productia este relativ scazuta, asadar in ziua de azi se cultiva pe suprafete foarte reduse. Fiind un “diploid” (doar 14 cromozomi) se pare ca si structura proteinelor este mai simpla si glutenul continut nu ar fi atat de nociv cum este cel din variantele moderne ale graului, tetraploide sau hexaploide (cu mai multa informatie genetica, de la mai multe plante care au contribuit la creearea sa). Poate fi consumat fiert, incoltit sau sub forma de produse de panificatie (contine suficient gluten incat sa poata rezulta paine din faina de einkorn). Este mult mai greu de procesat (treierare, macinare) decat graul obisnuit.

Emmer

Graul egiptenilor, tetraploid, cu productii mai mari dar si preferinta pentru temperaturi mai ridicate.

Durum (granoduro)

Este o varietate tetraploida al carui presupus beneficiu este indicele glicemic redus. Amidonul este digerat mai lent si elibereaza glucoza in sange fara “varful” specific fainii albe obisnuite. Desi este bogat in proteine (si folosit cu precadere la paste), contine mai putin gluten decat verisorii sai, fiind obtinut din emmer, prin selectie.

Spelta

A fost graul Imperiului Roman. La moda in ultima vreme si pe la noi, in realitate foarte asemanator cu graul comun, tot hexaploid, incarcat cu gluten, alergeni si opiozi. Desi este marketat ca o varianta mai buna a graului, diferentele sunt neglijabile. Este o combinatie de mai multe  tipuri de “ierburi”. Se preteaza mai mult ca ingredient pentru pastele fainoase.

Din cauza opioizilor si antinutrientilor continuti, chiar si cele mai “curate” variante de grau pot da tulburari psihice, dependenta si, prin consum abuziv, obezitate, diabet, boli cardiovasculare.  Un prim pas spre eliminarea graului din alimentatie este folosirea boabelor de ovaz si secara, intr-o forma cat mai naturala (exclusa procesarea prin extrudare).

Pseudocerealele (mei, hrisca, quinoa, amaranth, sorg) nu contin gluten, dar vin cu cantitati mai mari de proteine, minerale, vitamine, fibre, deci pot inlocui graul pentru cei care vor sa mentina in dieta preparate cu care sunt obisnuiti. Chiar si porumbul sau orezul integral sunt de preferat.

Graul (indiferent de soi) ar trebui sa fie o exceptie in dieta, o prezenta ocazionala, nicidecum o regula sau un aliment de baza. Exista multe alte alimente pe care le avem la dispozitie, mult mai hranitoare si bogate in fibre, vitamine, minerale, proteine de calitate, dar fara efectele negative ale graului.

Comparatie intre diversele tipuri de grau: https://link.springer.com/article/10.1007%2Fs002170100365

Prima dovada a “fabricarii” painii: http://www.pnas.org/content/early/2018/07/10/1801071115