Ce îneamnă “microbiom”?

Dupa “cartografierea” genomului uman s-a trecut la un lucru poate si mai interesant: inventarul genetic al vietatilor care traiesc in noi si pe noi. De cel putin 10 ori mai numeroase decat celulele corpului nostru, dar reprezentand doar 1-3% din masa (fiind mai mici), cateva mii de specii de bacterii, ciuperci si arhee.

Studii recente arata ca, in functie de cine si cum se dezvolta sanatatea noastra poate fi mai buna sau chiar pusa in pericol. Deosebit de interesanta este transformarea unor nutrienti deosebit de utili (carnitina, lecitina) in substante asociate cu diverse boli, chiar daca aceeasi substanta se gaseste in pestele si fructele de mare din celebra dieta mediteraneeana sau a populatiilor asiatice.

Unii se grabesc sa spuna ca, din moment ce carnitina si colina se gasesc in carne si oua, acum s-a descoperit mecanismul pentru bolile cardiovasculare. Totusi, cred ca o idee mai buna ar fi sa ne concentram pe restabilirea unei flore intestinale benefice, nu pe eliminarea de alimente, altfel foarte sanatoase si utile, inclusiv in protectia impotriva bolilor cardiovasculare.

Nici macar studiul China nu demonstreaza o incidenta mai scazuta la populatiile vegetariene. De asemenea, nu m-as grabi sa extrapolez datele de la rozatoare la oameni, mai ales dupa informarea ipotezei lipidelor si scoaterea colesterolului de sub urmarire. Oul, ca atare, a fost si el eliberat de acuzatii, dupa zeci de ani de studii si cercetari. Presupun ca daca exista o dovada concreta a cauzalitatii ni s-ar fi scos ochii cu ea de multa vreme si  nu s-ar fi contrazis singuri cu noua ipoteza.

Da, eu cred ca este o strategie globala (si nu e ascunsa) de a reduce consumul de alimente de origine animala prin propaganda vegetariana facuta prin orice mijloace. Unele motive pot fi benefice (mai ales in tari unde se consuma cantitati exagerate de carne/lapte), inclusiv pentru mediu, dar exista si altele, mai putin evidente, cum ar fi comportamentul oamenilor subnutriti sau economiile facute cu alimentele pentru a produce biocombustibili.

Nenumarate studii efectuate pana acum pe carnitina si lecitina au aratat efecte benefice, nicidecum daunatoare, deci conteaza contextul, nu o substanta in sine, luata izolat si apoi “condamnate” intregi grupe alimentare in sprijinul propagandei vegetariene (a nu se confunda termenul de “carnivor” cu cel de “omnivor”).

Un alt lucru interesant este ca TMAO nu este asociata cu bolile cardiovasculare decat la niveluri foarte crescute si doar la o parte din oameni. Apoi, din TMA produs in intestin, o parte mai mica sau mai mare este convertita in TMAO (diferente individuale). Deci nu orice bucatica de carne va da atac de cord (peste cateva zeci de ani) la oricine. Raman totusi la ideea ca, daca e sa mananci carne curata si preparata corect, cantitatile nu au cum sa fie mari. Traditional carne se manca doar la ocazii speciale (desi moluste se pare ca mancau mult mai des, ex. melci).

Bineinteles ca o dieta saraca in prebiotice si bogata in alimente ultra-procesate duce la probleme, dar asta o stiam deja. Faina alba, zaharul, uleiurile si toate celelalte sunt daunatoare. Totusi, antibioticele pot fi folosite inteligent, pentru curatarea tubului digestiv si apoi repopularea cu microorganismele benefice (pe la ambele capete).

De foarte multi ani am inteles importanta prebioticelor si probioticelor, motiv pentru care ele se regasesc zilnic in dieta mea, in acelasi timp cu selectia atenta a tipurilor de carne si oua (dar si a cantitatilor) pe care le mananc. Carnitina si lecitina vor face si ele in continuare parte din program, cel putin pana se va afla care dintre bacterii ar fi de vina si ce alimente le stimuleaza dezvoltarea.

Cu alte cuvinte: mancati-va salatele si protejati-va flora intestinala!

Sau tragem concluzia pripita ca doar veganismul ofera flora protectoare? Protectoare fata de ce, daca oricum nu mananci carne si oua? De consumul ocazional? Pai exact asta ne propunem, sa consumam si carne (eu mananc mai mult peste)/oua, ca parte a unei diete diverse si sanatoase.

TMA se gaseste in cantitati mari in peste si fructele de mare iar lecitina in soia… dar aceste alimente sunt listate ca “protectoare” pentru bolile cardiovasculare, deci inca o contradictie, pe langa interesul celor care au facut “studiul” in a-si promova testul pentru TMAO, pentru care ar incasa bani daca ar fi inlcus in testele curente de sange.

PS: articolul despre disbioza era deja in pregatire (am avut o experienta interesanta dupa ce am luat niste antibiotice), la fel despe colina si carnitina, dar am grabit publicarea dupa ce Dr. Virgiliu Stroescu m-a sunat ieri in legatura cu noile studii, lucru pentru care ii multumesc.

Personal mananc si carne rosie de vita/oaie (pui si porc foarte rar), dar atunci cand mi-o cere corpul, la intervale de 7-10 zile. Mananc peste aproape zilnic, incerc sa reduc lactatele si sa mananc vegetale diverse si sanatoase, preparate optim.

Este fascinanta cantitatea si calitatea detaliilor din aceste studii, initial cazusem in capcana si ma gandeam daca nu cumva chiar ar trebui sa tai de tot carnea si ouale (branza deja era pe lista neagra), chiar daca iau regulat prebiotice, probiotice si mananc binisor. La o analiza mai atenta descoperim insa ca e o alta poveste de media, care, culmea, contrazice mitul colesterolului.

Dieta fara gluten modifica structura microbiomului:

https://genomemedicine.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13073-016-0295-y

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2352939316000038