↓
 

Cristian Margarit

Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport

Cristian Margarit
Citeste in primul rand aici! Cine este Cristi Margarit? Cristian Margarit Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport
Antet Mobil
 
 
  • Cine este Cristi Margarit?
  • Consultanta
  • 7Minutes
  • Amintiri
  • Biz
  • Ce mancam?
  • Citadin
  • Dieta
  • GetFIT Challenge
  • GetFIT Radio Show
  • GetFIT Video
  • Good Food
  • Jurnalul meu
  • Parerea mea despre…
  • Prezentari
  • Prieteni
  • Recomandari
    • AGH
  • Sanatate
  • Sex
  • Sport
  • Steroizi si doping
  • Suplimente
  • Tips&Tricks
  • Turism culinar
  • Unde mancam?
RSS-icon
Acasa » digestie

Arhiva etichetelor: digestie

Navigare articole

1 2 >>

Salată pentru digestie

Cristian Margarit Publicat în 22 ianuarie, 2024 de CristiM22 ianuarie, 2024

salată pentru digestie

Salată pentru digestie

Ideal ar fi fost să facem această salată pentru digestie cu rucola în loc de iceberg dar cred că restul ingredientelor au destulă “forță” încât să fie cel puțin la fel de bună la gust și eficientă pentru ce ne propunem. Pentru că ne propunem câteva lucruri comune pentru fiecare dintre noi: să se facă ușor, să fie sănătoasă, să se potrivească drept garnitură la mai multe tipuri de surse de proteine. Și să aibă efecte benefice pentru digestie, controlul apetitului, flora intestinală.

Ingrediente

Am mers pe iceberg de la Eisberg (salate gata spălate și tăiate), andive (sunt de sezon). Apoi parmezan, pentru gust. Oțet balsamic pentru flora intestinală. Semințe de pin pentru stimularea secreției de bilă (aici ajută și andivele), controlul apetitului.

Cum o combinăm?

Deși recomand ca, în general, să mâncăm sursa de proteine la început, această salată poate fi mâncată simultan cu carnea, de exemplu. O friptură serioasă, de exemplu. Oțetul, fibrele, grăsimile sănătoase și proteinele vor ajuta la reducerea impactului glicemic dacă ulterior mâncăm și o garnitură bogată în carbohidrați (orez, cartofi).

Putem include din start și o sursă de proteine vegetale (clasicul năut) și niște carbohdirați (quinoa, porumb) pentru o masă completă. Folosesc produse deja preparate (d’aucy, conserve fără BPA), pentru rapiditate.

Cum alegem semințele de pin?

Dacă efectele lor sunt cunoscute (controlul apetitului și stimularea secreției de bilă), rămâne foarte important să le alegem corect. Adică să fie proaspete, fără miros sau gust de rânced. Sunt foarte sensibile și la căldură, deci dacă vrem să le coacem puțin trebuie să fim foarte atenți să nu le ardem.

Rezumat: digestie mai bună, protecție împotriva substanțelor toxice din friptură și cauzate de excesul de carne, stimularea bilei, sațietate, gust. Totul cu multe fibre, ceva proteine, grăsimi sănătoase.

 

Publicat în Tips&Tricks | Etichete detoxifiere, digestie, salata

Digestie ușoară

Cristian Margarit Publicat în 19 ianuarie, 2024 de CristiM19 ianuarie, 2024

Digestie ușoară

digestie ușoară

Foarte mulți oameni își doresc o digestie ușoară. Pentru că inclusiv stresul poate cauza probleme digestive: balonare după masă, constipație, arsuri gastrice, disbioză (dezechilibrarea coloniilor bacteriene din corp), mai jos vei găsi câteva metode simple pentru a îmbunătăți digestia și tranzitul intestinal.

Ideal ar fi să folosim o listă de cumpărături care să includă alimentele care ne fac bine și să excludă alimentele care ne dăunează. Eu am o astfel de listă deja inclusă în aplicația Freshful by eMAG (primul supermarket 100% online cu livrare în București și împrejurimi – inclusiv Ploiești). Este lista mea de alimente preferate, pe care le comand cel mai des. E mai simplu așa, pentru că la supermarketul „fizic” există riscul să ni se lipească de mână și să apară în coș tot felul de „neprevăzute”. Poate din poftă, poate din neatenție. Poate că mergem pe stomacul gol.

Un element important când comandăm online este că avem timp suficient pentru a studia etichetele, nu ne suflă nimeni în ceafă la raft. Desigur, eu consider important să scutesc și timpul pierdut cu drumurile, plimbatul printre rafturi și statul la cozi.

De ce avem balonări și probleme de digestie?

Sunt două elemente foarte importante: capacitatea corpului nostru de a procesa alimentele (în special sistemele enzimatice din stomac și pancreas, plus vezica biliară) și microbiomul. Microbiomul (flora intestinală) cuprinde câteva sute de specii de microorganisme (în special bacterii) care interacționează atât cu alimentele, cât și cu organismul nostru. Studiile arată că structura și diversitatea microbiomului pot fi influențate prin alimentele pe care le ingerăm.

Primul pas

Primul pas este să ținem un jurnal alimentar zilnic, unde să observăm efectul pe care îl au alimentele asupra digestiei noastre. E chiar mai simplu și mai eficient decât să facem un test pentru „intoleranțe alimentare”. Corpul nostru ne va spune ce îi face bine și ce nu. Dacă ținem acest jurnal într-o aplicație (cum este myfitnesspal.com) atunci putem determina și câte calorii mâncăm, care este împărțirea pe macronutrienți și chiar aportul de micronutrienți).

Ce evităm?

Cele mai multe probleme sunt date chiar de alimentele comune: grâu, lactate, anumite legume care conțin componente greu digerabile. Apoi consumul de alcool și îndulcitori artificiali pot să afecteze și ele microbiomul.

Vom elimina sau ține la minim: zahăr (inclusiv sucuri, dulciuri), uleiuri rafinate (deci fără prăjeli), pâine și derivate din grâu, lapte dulce, crucifere (varză, broccoli), leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut). În timp ce zahărul este de evitat pe termen lung (în limita a 30-50g pe zi), celelalte vor putea fi reintroduse treptat, pe măsură ce ne simțim mai bine.

Lista de cumpărături

Carnea și peștele sunt, în general, foarte bine tolerate, de preferat sub formă de supă (care eliberează mai bine colagenul). Evităm totuși mezelurile ultraprocesate și produsele semi-preparate, care au și ingrediente cărora nu le cunoaștem impactul.

Lactatele preferate vor fi iaurtul, smântâna fermentată, brânzeturile maturate. Merg foarte bine în combinație cu nuci, semințe, alune. Sau chiar cu legume și ca dressing la salate. Atenție: laptele pus în cafea poate ascunde și el suficientă lactoză încât să ne facă probleme. Putem alege o variantă de „băutură vegetală, cunoscută și sub denumirea de „lapte vegetal”.

Ouăle sunt un aliment aproape complet și dacă le gătim corect, vor fi și sănătoase. Noi preferăm ouă „free range” (cu cifra 1) sau bio (cu cifra 0). Le putem testa și pe bucăți, separat: albuș și gălbenuș. Sunt persoane sensibile doar la una dintre ele.

Nucile și semințele pot fi gustările noastre. Semințele de pin stimulează secreția de bilă și ajută digestia. Pentru migdale, caju, semințe de in, semințe de chia se recomandă hidratarea câteva ore. Dacă facem această hidratare în apă cu diverse condimente (și sare), apoi le putem usca în cuptor și rezultă o gustare delicioasă. Avem grijă la cantități, pentru că dau dependență.

Uleiul de măsline extravirgin, de calitate (cu conținut mare de polifenoli) poate fi folosit în continuare.

Dintre fructe sunt de preferat ananasul, papaya, kiwi (au enzime proteolitice). Le mâncăm separat de celelalte alimente, nu imediat înainte sau după masă.

Legumele se testează pe rând, în toată diversitatea lor. Notăm ce efecte au asupra digestiei noastre. În principiu ele vor ajuta tranzitul intestinal. Dacă nu le tolerăm crude, atunci le includem în supe, le facem la aburi sau le opărim. Opărirea urmată de aruncarea apei respective poate reduce nivelul unor substanțe cu potențial alergenic sau perturbator. Studiile au arătat că cine mănâncă mai multe frunze are un microbiom mai sănătos, cu mai puține bacterii dăunătoare. Mai ales atunci când salatele sunt însoțite de oțet balsamic de calitate.

Fulgii de ovăz conțin beta-glucani, un tip de fibre care ajută nu doar tranzitul intestinal, ci și imunitatea. Îi putem folosi în loc de „cereale” pentru diverse combinații, cum ar fi biscuiți de casă sau porridge.

Condimentele vor fi ținute la minim într-o primă fază, apoi reintroduse pe rând. Atenție: piperul mărește permeabilitatea intestinală, deci poate reușim să îl eliminăm pentru o perioadă mai lungă de timp. În schimb ghimbirul, chimenul, turmericul, cardamomul, semințele de fenicul și coriandru ajută digestia. La combinațiile dulci putem adăuga și scorțișoară. Dar trebuie să fim generoși cu ele.

Usturoiul se pare că ajută la refacerea microbiomului: omoară bacteriile rele și le ajută pe cele bune. Am găsit la Freshful și usturoi românesc, adevărat.

Dieta disociată

Este, probabil, cea mai eficientă cale de a afla ce ne face bine și ce nu. Presupune să mâncăm un singur aliment pe zi. Sau măcar la o masă.

Din păcate este extrem de nepractică și greu de urmat. Însă măcar în cadrul mesei putem împărți astfel: întâi mâncăm carnea, peștele sau sursa de proteine. Apoi vom mânca salata sau legumele. Doar la final vom avea sursa de carbohidrați (dacă este cazul): orez, cartofi copți, paste fără gluten.

Postul intermitent

Pauza alimentară mai lungă (36-48 de ore) este o metodă foarte bună de a „curăța” tubul digestiv. Poate fi însoțită și de un laxativ ușor (ceai). Apoi se poate relua alimentația normală, din lista de alimente „permise”. Totuși, nici postul intermitent nu se potrivește oricui, fiind necesar acordul medicului înainte să aplicăm o astfel de metodă.

Suplimentele alimentare

Într-o primă fază eu aș alege doar un complex de enzime cu spectru larg și poate un protector hepatic. Pentru cine are și „bilă leneșă”, există variante care conțin și bilă. La fel pentru cei cu deficit de acid gastric. Probioticele pot fi și ele utile, însă ulterior. Am observat că este mai eficient să facem o „cură” cu ele (cantitate mai mare câteva zile) decât să luăm o doză mică, pentru un timp mai îndelungat. Toate se folosesc doar după consultarea unui specialist.

Publicat în Tips&Tricks | Etichete balonare, constipatie, digestie, ușoară

Baton cu prune, tarate de ovaz si migdale de la Pirifan

Cristian Margarit Publicat în 1 octombrie, 2014 de CristiM1 octombrie, 2014  

Am avut la Miscarea Face Bine by Dolce Sport batoane de la Pirifan, pe care le-am dat ca premii si pe care participantii le-au folosit drept o gustare sanatoasa si satioasa in timpul evenimentului.
Iata si mai multe informatii despre aceste batoane pe care le mananc si eu atunci cand simt nevoia de “ceva dulce”. Am si incredere sa-i dau copilului.

baton_prune_ovaz_pirifan

Au o textura buna, fiind “mancabile” (nici prea moi, nici prea tari), ies usor din ambalaj (nu se lipesc), consider ca sunt un produs reusit (printre putinele de pe piata in acest domeniu).

Prunele au calitati antioxidante si fibre solubile, fiind folosite in mod traditional ca un remediu pentru constipatie. Regleaza tranzitul intestinal, fara insa a agresa tubul digestiv, asa cum o fac taratele de grau.

Taratele de ovaz sunt preferatele mele, au fibre speciale (beta-glucani) care ajuta la mentinerea nivelului normal de colesterol in sange. Cu putina indulgenta putem pune taratele de ovaz in categoria super-alimentelor, datorita beneficiilor pentru sanatate pe care le aduc. Sunt studii care arata beneficii in imunitate (inclusiv raceli) si chiar in combaterea tumorilor. Un alt avantaj major al taratelor de ovaz este indicele de satietate foarte mare, adica vor tine foarte bine de foame.

Batonul mai contine smochine si curmale (foarte bune la gust), arahide crude (si ele cu un indice de satietate mare), migdale, miere de salcam, fibre de cicoare (efect prebiotic), scortisoara (antioxidant si potentiator al efectelor insulinei), ghimbir, ulei de catina.

Un baton de 40 de grame, daca este mancat lent si savurat, satisface pofta de dulce si tine de foame, cu o componenta nutritionala inclinata spre carbohidrati (asimilare lenta datorita continutului mare de fibre): glucide 21.5g, proteine 2.4g, grasimi 3.8g si doar 136 de calorii (deci se pot manca si doua, ca o gustare, echivalenta cu 50g de nuci/seminte).

Dupa ce mi-au atras atentia cu aceste batoane am observat in supermarketuri si magazinele naturiste si alte produse interesante de la Pirifan, fulgi de orez (fara gluten), taratele de ovaz, alte produse cu hrisca sau ingrediente pe care le cautam de multa vreme.

Publicat în Recomandari | Etichete baton, digestie, dulce, nutritiv, pirifan, slabire | Lasă un răspuns

Dar ce este pentru adultii altor specii?

Cristian Margarit Publicat în 31 mai, 2014 de CristiM31 mai, 2014 7

Laptele nu este un aliment potrivit pentru adultii altor specii. Un argument destul de subtire, argument pe care am fost tentat sa-l aduc si eu in trecut. La prima vedere foarte solid, insa foarte subred la o simpla analiza critica. Inca astept sa vad si niste dovezi solide privind efectele daunatoare ale laptelui (si ale carnii). Deci nu propaganda vegetariana de tip “studiul china”,  “a zis cutare” sau “se stie”, “mucus”, “putrezeste” etc. ci niste dovezi concrete. Nu, Studiul China nu este un studiu si nici nu demonstreaza ca lactatele ori carnea in sine ar fi daunatoare. Caseina la rozatoare otravite nu cred ca este un argument. Si cautati putin incidenta cancerului si osteroporozei in zonele pe care le dati ca exemplu.

Si eu caut aceste dovezi solide, concrete, irefutabile. Nu le-am gasit. Nu exista o dovada ca daca mananci carne, oua, lactate, grau, soia ori altceva o sa mori de la ele. A, putem discuta de modul de productie, cantitati, combinatii (da, cred ca sunt importante, cu argumente tot din cursul de fiziologie), mod de preparare (te pun eu sa toci sa sau arzi carnea?), aditivi, predispozitii genetice (daca te stii cu diabet in familie poate ca da, ar fi mai inteligent sa tii cerealele si lactatele la minim), alti factori de risc (fumat, sedentarism etc.). Chiar despre implicatiile etice (nici mie nu imi place ca animalele sunt chinuite, nu imi place nici ca oamenii sunt chinuiti). Sau cele ecologice. Foarte valabile. Si nobile. Alegerea personala. Punctul terminus al oricarei dezbateri. Dar cele stiintifice nu exista. Deci vom recurge la filosofie.

Am vazut filmele, am citit cartile. Totusi eu nu traiesc in SUA si incerc sa mananc la minim din industrie ci incerc sa ajut familia sa produca sau sa folosesc surse alternative. Am sustinut si sustin productia locala, organica, permacultura, traditiile dovedite sustenabile. Concret, cumparand de la ei si indemand si pe altii sa cumpere. Totusi, la un moment dat avem nevoie si de un standard de calitate. Viitorul se construieste, nu se cauta in istorie sau antropologie.

Nu imi place carnea, am fost “fortat” sa mananc in copilarie, deci povestea cu “esti dependent” sau “iti place gustul” pica. Nu cumpar carne pentru mine decat foarte rar, de mancat mananc daca e o sursa ok sau daca mi se ofera intr-un cadru in care consider ca e mai importanta apropierea de oameni decat mofturile si fobiile mele. Pot trai fara ea linistit. Nu am nevoie de “sarmale vegetariene”, “lapte de canepa” sau “snitele de soia” pentru a ma minti singur. Daca vreau sa mananc un aliment (fie el si soia sau grau) il mananc pentru ceea ce este, nu pentru ceea ce as vrea sa fie.

Revenind la intrebare: daca laptele a fost facut pentru vitei, de ce sa il manance oamenii, mai ales adultii? In afara de faptul ca putem si, la fel ca alte surse de hrana, a asigurat supravietuirea rasei albe, cel putin.

Ce aliment a fost facut pentru oameni? In afara de laptele matern? Facut de Natura, in perfectiunea ei? Pentru ca noi am reusit sa modificam plantele si animalele astfel incat sa ne fie drept hrana mai multa si mai buna decat am fi putut gasi de-a gata. Da, imensa majoritate a plantelor si animalelor pe care le consumam, de la morcov la mere si de la grau la fasole sunt facute de om. Chiar si pestii de acvacultura. Ele nu existau in natura inainte ca noi sa le selectam, sa le incrucisam si sa le inducem diferite mutatii care sa le faca mai usor de cultivat, mai productive, mai digerabile, mai convenabile, mai ieftine, mai gustoase.

Semintele sunt pe lume pentru ca plantele sa se inmulteasca. Ouale sunt premisa unor alte pasari. Radacina e un depozit de energie pentru planta. Carnea este muschiul animalului. Omul a aparut dupa ele si le mananca pentru ca poate. Nu pentru ca au fost facute “pentru” el. Ne-am inmultit pentru ca am putut manca aproape orice. Inclusiv alti oameni. Desigur, creationistii ar trebui tratati cu un articol separat.

Laptele, in schimb, este singurul aliment (poate cu exceptia unor fructe) facut de natura pentru a fi mancat. De catre puii fiecareia in parte, evident. Si totusi, singurul facut special pentru a servi drept hrana. Da, pentru crestere (ceea ce ar putea sa nu fie neaparat util la varsta adulta). Da, nu poate fi digerat optim de toata lumea (doar o mica parte din oameni prezinta persistenta lactazei).

Mi s-a terminat lactaza pe la 19 ani. Pe traseu mi s-au cam terminat si alte enzime. “Persistenul” se uita la noi si rade cu mustata de lapte dupa ce a baut un litru, fara vreun efect negativ. Ba pentru iaurt chiar s-a cercetat efectul asupra longevitatii unor populatii. Dar poate ca “intoleranta” e data si de un microbiom degenerat. Poate ca daca as avea in dieta probioticele si prebioticele optime problema s-ar rezolva de la sine. Asa cum se propune acum ca s-ar rezolva si obezitatea, colonul iritabil, bolile autoimune si chiar cardiovasculare.

Plantele pot fi digerate optim? Poate doar carnea poate fi digerata mai bine (desi veganii iti vor spune ca iti va putrezi in intestine). Da, pasteurizarea nu e naturala (dar e sanatoasa). Da, omogenizarea nu e naturala (dar e utila pentru ca altfel ar trebui sa ti le faci singur acasa). Da, laptele de vaca (la fel si cel de capra, contrar miturilor) e diferit de cel uman. Da, contine hormoni sau substante cu impact hormonal, asa cum contine orice aliment. Da, stiai ca soia contine “hormoni”? La fel si cerealele? Sau varza? Sau semintele de in?

Cu toate astea, daca punem mana pe un curs de fiziologie aflam cam ce se intampla cu un aliment (oricare ar fi el) cand este mancat. Ce transformari sufera si ce ajunge sa se asimileze din el. Si atunci iti pica fisa. Tubul nostru digestiv este al unui omnivor capabil sa digere si sa scoata nutrienti din cam orice e comestibil pe planeta. Stiu, unora le place sa sustina ca suntem ierbivori. Pofta buna la lucerna, eu nu ma supar.

Si totusi noi procesam alimentele. Mai toate plantele au o serie de toxine puse acolo de Natura. Bobul de grau nu este comestibil in stare naturala, cum nu este nici cel de soia, cum nu sunt multe plante. Bobul de soia il incoltesti, il fierbi, il fermentezi. Dar iaurtul nu e natural? Graul il treieri, il macini, il dospesti, il coci, dar branza e daunatoare? Asimilezi 3% din betacarotenul morcovului crud si de zece ori mai mult din cel fiert? Mananci zeci de alimente diferite in incercarea de a-ti asigura toti nutrientii intr-o dieta vegana cand ai putea manca doar tesuturi animale ani de zile fara efecte negative? Desigur, nu mezeluri sau arsuri. Parca miroase a iluzie?

Intr-adevar, modul modern de producere a alimentelor este daunator ecosistemelor si chiar sanatatii noastre. Dar asta e valabil pentru toate alimentele, nu cred ca ne mai putem intoarce la vanatori si culegatori (mai ales ca si atunci omul a epuizat mai toate nisele ecologice in care a intrat). Da, si eu consider ca ar trebui sa ne producem hrana fara suferinta, fara distrugere, fara chimicale toxice. Toti cred ca ne dorim asta. Unii incearca sa gaseasca/aplice si solutii, bravo lor. Insa nu prea vad rezultatele. Nici cu algele de tip spirulina sau clorela nu a functionat, cautati putin istoria lor.

Deci, ce facem? Negam natura umana si transformam fobiile in filosofie de viata?

PS: acest subiect a fost abordat pentru prima data pe forumul getfit.ro in 2002. De atunci am studiat permanent si cred ca atitudinea noastra fata de mancare trebuie sa fie mai moderata. E tentant sa intri in zona criticilor si protestelor fara substanta, dar ne intereseaza mai mult solutiile concrete si viata reala.

Publicat în Parerea mea despre... | Etichete aliment, digestie, lapte, natural | 7 Răspunsuri

Performante intelectuale, grau, omega 3, iod, inflamatie

Cristian Margarit Publicat în 22 ianuarie, 2014 de CristiM8 noiembrie, 2017  

Astazi, de la 20.00 la Activ FM (97.2 in Bucuresti si www.activefem.ro pe tot globul) discutam despre marirea performantelor intelectuale, grau si paine, sursele de omega 3, aportul de iod si inteligenta, combaterea inflamatiei cronice.

Ce intelegem prin performante intelectuale?
Ce mod de viata (nutritie, sport, odihna si relaxare) este util pentru maximizarea performantelor intelectuale?
Ce suplimente putem folosi pentru memorie, atentie, concentrare, odihna?
Ce trebuie sa evitam pentru a ne metine creierul in forma?
Sub ce forme putem manca cereale si grau? Care sunt diferentele dintre painea alba si painea neagra?
Care sunt sursele de omega 3 in dieta si la ce folosesc aceste grasimi?
Ce legatura este intre aportul de iod si inteligenta?
Cum combatem inflamatia cronica?

http://www.mdpi.com/2072-6643/9/11/1205

Puteti pune intrebari la 0734 22 0202, prin telefon sau SMS si voi raspunde in emisiune. Propunerile de teme, experientele personale si sponsorizarile sunt binevenite 🙂

Publicat în GetFIT Radio Show | Etichete concentrare, digestie, inflamatie, iod, memorie, omega, suplimente | Lasă un răspuns

Dreptate pentru sorici!

Cristian Margarit Publicat în 21 decembrie, 2013 de CristiM19 decembrie, 2023 2

sorici

Circula cateva mituri raspandite chiar de (pseudo)nutritionisti. Greseli elementare care ne arata lipsa de documentare si de competenta, prea raspandite in acest domeniu.
Fac aceste precizari din postura omului care iubeste adevarul, nu a mancatorului de sorici (personal nu consum acest produs ci prefer alte forme de colagen).

Mit: Soriciul are multa grasime

Realitate: grasimea este sub stratul de piele care constituie soriciul. Deci soriciul este aproape proteina pura (in substanta uscata), cu foarte putina grasime (15%). Slanina are grasime, jumarile pot avea grasime, carnea poate avea grasime dar soriciul in sine este pielea jupuita de pe porc. Are foarte putina grasime, este tesut conjunctiv, mai ales daca este si fiert/parlit/curatat.

Mit: Soriciul se digera greu

Realitatea: pentru a digera acest tesut conjunctiv este, intr-adevar, nevoie de un aparat digestiv puternic. Asta inseamna dinti puternici, aciditate mare in stomac si apoi enzime proteolitice produse de pancreas. Deci la o persoana care mesteca bine, mananca sorici pe burta goala si are un pancreas normal, digestia soriciului va fi buna. Pentru ceilalti exista enzimele digestive.

Mit: Soriciul are proteina de proasta calitate

Realitatea: Colagenul constituie jumatate din tesuturile corpului nostru, in sorici el fiind 28% din totalul de 58% proteine. Faptul ca nu are acelasi profil de aminoacizi cu proteina musculara (sau alte proteine “complete”) nu inseamna ca este o proteina de slaba calitate, asa cum a fost catalogat in mod gresit pana acum. Din contra, dintr-un animal este probabil singurul tesut care merita mancat, pe langa anumite organe grase (creier, maduva, ficat). Daca nu iti plac soriciul, zgarciurile sau piftia atunci poti folosi un supliment nutritiv care sa contina colagen (hidrolizat).

Mit: Soriciul are toxine

Realitatea: Spre deosebire de proteinele musculare (carne), soriciul este mult mai curat, nu contine atat de multe enzime, hormoni, contaminanti, peptide bioactive, factori de crestere sau inflamatori etc. Realitatea este si ca daca mananci multa carne in aceasta perioada (in special tocata) ti-ar folosi un produs pentru detoxifiere. Recomand BioGreens de la Zenyth.

Intr-adevar, informatia de calitate se digera greu, mai ales de catre cei cu mult balast intelectual.

Publicat în Ce mancam? | Etichete calorii, colagen, digestie, ingrasa, sorici | 2 Răspunsuri

Digestia si bolile

Cristian Margarit Publicat în 1 iulie, 2009 de CristiM1 iulie, 2009 4

Organismul nostru este imbinarea dintre informatia genetica si mediu. Mediul este reprezentat in primul rand de nutrienti. Inca din viata intrauterina, codul nostru genetic dicteaza rearanjarea materiei(a substantelor chimice provenite din alimente) sub forma numita “corpul meu fizic”. Deci orice zona a corpului tau, celula, tesut, fir de par, os a fost la un moment dat la tine in farfurie, cu foarte putine exceptii.

Substantele din alimente, fie ca sunt hranitoare fie ca sunt poluanti(de la conservanti la pesticide si de la metale grele la trasimi trans) ajung in fiecare celula a corpului tau. De cele mai multe ori ajung in contact cu ADN-ul tau(direct sau indirect), determinand o reactie din partea acestuia. Reactia poate fi pozitiva, atunci cand se produc substante benefice sanatatii, sau negativa, atunci cand ADN-ul este degenerat sau produce substante toxice sau denaturate.

digestivehealth

Nutritia este un lucru care se intampla zilnic, pe toata durata vietii. Cu toate ca anumite specializari medicale incearca sa minimalizeze importanta nutritiei, adevarul este ca de nutritie depinde totul: de la calitatea pielii la gradul tau de optimism si de la speranta de viata la aspectul fizic. De nutritia mamei depinde pana si inteligenta unui copil inca nenascut.

Sistemul digestiv este un filtru… actioneaza ca o bariera pentru substantele nocive, dar lasa sa treaca substantele hranitoare. De multe ori, din cauza asaltului substantelor toxice acest filtru se defecteaza, lasand sa treaca in sange substante toxice si oprind chiar pe cele benefice.

Am inceput sa citesc o carte foarte interesanta pe aceasta tema, un foarte bun punct de pornire pentru cei care vor sa aiba o viata lunga si sanatoasa dar si pentru cei care se confrunta cu boli rare, ciudate, diagnostice gresite, tratamente esuate.

Publicat în Sanatate | Etichete boli, digestie, digestive, enzime | 4 Răspunsuri

Carne, gratar, proteine, digestie

Cristian Margarit Publicat în 8 ianuarie, 2009 de CristiM18 noiembrie, 2011 8

Cate proteine are carnea cruda? Cate proteine are carnea facuta la gratar sau la cuptor? Intrebari care revin iar si iar si iar. In primul rand ca diferenta in rezultatele tale nu o vor face cateva grame de proteina pe zi. Asa cum scriam in urma cu cateva zile, retii in corp atat de putin in raport cu cat mananci incat progresele tale sunt mai degraba garantate de nutritia per ansamblu, antrenamentul inteligent si odihna suficienta.

Gatirea carnii (frigere, prajire, afumare, coacere, fierbere) imbunatateste gustul si textura, distruge agenti patogeni (bacterii, paraziti, ciuperci, diverse toxine), creste digestibilitatea proteinelor (intr-o masura variabila). Evident, continutul de apa scade si deci concentratia de proteine in bucata pe care tocmai o gatesti creste. Totusi, nu apar sau dispar cantitati semnificative de proteine, cantitatea fiind practic identica (cu conditia sa nu fie “arsa”). In legatura cu digestibilitatea proteinelor din carnea gatita, parerile sunt impartiite, unii spui ca ar creste, altii ca scade.

Procentele din tabelele cu continutul alimentelor se refera la 100 de grame de produs, nu la bucata pe care o ai tu in fata. Deci, daca ai o bucata de carne de 100g pe care o pui pe gratar, acea bucata va avea aceleasi (sa zicem) 22g de proteina dupa ce o frigi. Evident, daca s-a pierdut apa si acum bucata cantareste 50 de grame vei avea 44% proteina. Daca te depasesc aceste calcule ar trebui sa reiei aritmetica din ciclul primar si “regula de 3 simpla”.

In acelasi timp, temperaturile mari (in special la frigere- la gratar si prajire) duc la denaturari ale unor substante din carne, cu un rezultat foarte toxic: compusi cancerigeni. Evident, daca uiti carnea pe gratar sau in cuptor poti ajunge si in situatia cand ai ars pur si simplu proteina din ea, caz in care ar trebui sa o arunci, nu sa o mananci.

Deci grija majora nu trebuie sa fie cate proteine au mai ramas in bucata de carne dupa ce ai pus-o pe gratar ci cate substante cancerigene ai produs prin aceasta metoda de gatire.

Publicat în Dieta | Etichete carne, digestie, gatire, gratar, proteine | 8 Răspunsuri

Digestia incepe in gura

Cristian Margarit Publicat în 13 decembrie, 2008 de CristiM18 ianuarie, 2014 4

Mancatul in graba este o problema cu care ne confruntam cu totii. Tin minte ca in liceu ma trezeam special cu 1 ora inainte pentru a reusi sa mananc cele doua oua fierte, 500ml lapte/iaurt si doua felii de paine care “intrau” dimineata. La restaurant sunt de multe ori ultimul care termina masa. Imi place sa simt gustul mancarii, sa mestec pana ajunge ca un lichid, usurand astfel munca stomacului, intestinului, ficatului, pancreasului si chiar inimii.
Eu unul miros mancarea inainte sa o bag in gura. Pentru multi asta pare un gest necivilizat, dar pentru mine este atat o masura de control a calitatii cat si aperitivul ideal.

Am ajuns sa mancam in cele mai ciudate locuri. Aproape ca putem evalua dieta cuiva dupa resturile ramase in tastatura. Am ajuns sa mancam in timp ce conducem, discutam, lucram, ne plimbam. Rupem astfel conexiunea dintre creier si corp, lucru care duce la nenumarate tulburari si, in final, la bolile omului modern.
Faptul ca alimentele sunt procesate reduce nevoia de a fi mestecate, insa transformarea lor in paste si creme nu rezolva decat partea mecanica a mestecarii. Cea enzimatica si amestecul cu saliva, efectele complexe asupra psihicului si corpului nu sunt facute in fabrica de biscuiti cu crema de ciocolata.

Avantajele mestecarii pe indelete a alimentelor:

1. Digestia imbunatatita si prevenirea unor probleme cum ar fi balonarea, constipatia, arsurile gastrice, sindromul de colon iritabil si chiar cancerul.
2. Timpul necesar permite pregatirea aparatului divestiv si apoi aparitia senzatiei de satietate inainte de a manca prea multe calorii. Deci daca vrei sa slabesti, nu trebuie sa iti faci griji in legatura cu faptul ca se vor absorbi mai multi nutrienti.
3. Se reduc sansele toxinfectiilor alimentare pentru ca enzimele din saliva pot distruge bacteriile sau inactiva anumite toxine. De asemenea, aceste enzime pot distruge hormonii si antibioticele inainte de a avea sansa sa ajunga in sangele tau.
4. Poate fi folosita ca metoda de reducere a stress-ului (fara guma de mestecat, care este practic compusa numai din chimicale).
5. Mentine sanatatea dintilor si gingiilor pe termen lung.

Atentie: alimentele bogate in carbohidrati (in special amidon: fainoase, cartofi, orez) dau o reactie insulinica mai mare si ridica mai mult glicemia dupa masa. Insa daca nu le mestecati bine exista sansa sa fermenteze in burta. Rezultatul: burta de bere, cu berea livrata direct in ficat.

Publicat în Sanatate | Etichete alimentelor, digestie, graba, mancat, mestecarea | 4 Răspunsuri

Carne cu legume

Cristian Margarit Publicat în 26 noiembrie, 2008 de CristiM26 noiembrie, 2008 10

Am mancat zilele trecute o excelenta friptura de vita, dupa o reteta mai speciala(secreta).
Ca garnitura, clasicul spanac, de data asta cu gorgonzolla. Se pare ca ii adaugasera si niste smantana dulce, pentru ca intoleranta mea la lactoza s-a facut simtita in urmatoarele ore.

Exista o teorie(cu baze reale serioase) conform careia carnea are nevoie de un pH acid pentru a se digera cum trebuie. Daca amestecam alimente cu pH alcalin(cum e spanacul) nu facem decat sa afectam procesul de digestie, carnea putrezeste in noi, produce toxine, care, pe termen lung, ne imbolnavesc.
Asa ca de ceva vreme mananc intai carnea si apoi legumele. Nu ma costa nimic sa fac asta. Oricum imi place sa simt gustul fiecarui aliment in mod separat.

Oricum ar fi, balanta pH-ului este foarte importanta, mai ales intr-un program de slabire, de aceea sunt foarte importante legumele si alunele.

Publicat în Dieta | Etichete carne, digestie, legume | 10 Răspunsuri

Navigare articole

1 2 >>

Eisberg, salate

psiholog, psihoterapeut, cabinet

Cristian Margarit
Supliment, articulatii, dureroase

Categorii

  • 7Minutes (7)
  • Amintiri (14)
  • Biz (204)
  • Ce mancam? (332)
  • Citadin (166)
  • Dieta (445)
  • GetFIT Challenge (2)
  • GetFIT Radio Show (119)
  • GetFIT Video (49)
  • Good Food (16)
  • Jurnalul meu (142)
  • Parerea mea despre… (184)
  • Prezentari (69)
  • Prieteni (49)
  • Recomandari (101)
    • AGH (8)
  • Sanatate (210)
  • Sex (35)
  • Sport (101)
  • Steroizi si doping (10)
  • Suplimente (130)
  • Tips&Tricks (105)
  • Turism culinar (5)
  • Umami (8)
  • Unde mancam? (20)

Arhive

Visit GetFIT ro's profile on Pinterest.

Etichete

alimente (115) bine (31) bucuresti (32) calorii (46) cancer (31) carne (52) cereale (25) copii (27) cristian (114) culturism (38) Dieta (265) eisberg (62) face (29) fasole (34) fit (38) fitness (64) fructe (57) get (34) grasimi (27) iaurt (26) iceberg (32) ingrasa (30) lapte (30) legume (57) mancare (83) margarit (161) miscarea (29) nutritie (101) nutritive (49) paine (27) peste (28) post (36) proteine (32) reteta (63) retete (70) romania (27) salata (149) Sanatate (51) seminar (58) slabire (143) sport (112) suplimente (140) ulei (25) vara (28) zahar (25)
Suplimente Online, GetFIT, shop, GetfitShop
 
GetFit, sport, mișcare, fitness
©2025 - Cristian Margarit
↑