Arhiva etichetelor: ecologie

Nutritia si mediul

Cristian Margarit Publicat în de  

Azi, de la 20.00 la Activ FM discutam despre relatia dintre nutritie si mediu cu Magor Csibi, de la WWF Romania, care tocmai a publicat un raport referitor la modul in care marile lanturi de supermarketuri isi desfasoara activitatea, Retailer Scorecard.

Iata si citatul meu in acest raport, alaturi de profesionisti din domeniu:

cristianmargarit

Puteti suna cu ideile si intrebarile voastre la 0734 22 02 02 sau da mesaje pe Yahoo! Messenger la getfit.radio

Articole anterioare pe aceasta tema:

Buni de sapa si lopata

Alimente de la tara

Dieta locala si sezonala

Eco-nutritia

Mancare traditionala 

Care considerati ca sunt cele mai daunatoare alimente/obiceiuri alimentare pentru mediu si cum pot fi contracarate? Care sunt obiceiurile sanatoase pentru noi si pentru mediu?

Am avut si eu placerea sa imi spun parerea despre legatura dintre nutritie si mediu in cadrul unei discutii moderate de Adrian Dohotaru, la Zilele Castelului Banffy, de la Bontida (jud. Cluj). Mi-a placut ca participantii, desi din alta zona a tarii decat cea cu care am avut eu contact aveau aceleasi intrebari si dileme privind modalitatea in care “conducatorii” tarii au gasit de cuviinta sa trateze situatia.

Iata cateva dintre ideile prezentate:

1. Mediul este oricum in continua schimbare, cu prezenta noastra sau fara

Specii au aparut si au disparut, au existat dintotdeauna boli, cataclisme, inundatii, cutremure, furtuni solare, alunecari de teren, schimbari climatice si toate celelalte. Noi traim, de fapt, intr-o fotografie, schimbarile pe car ele percepem fiind foarte mici in comparatie cu se se intampla la scara vietii planetei. Totusi, inteligenta umana prost directionata a reusit a aduce daune considerabile mediului, daune care se rasfrand atat asupra vietii noastre cat si a ecosistemului planetar. Asa mici cum suntem, am reusit sa ne inmultim suficient si sa producem destule reziduuri, deseuri si gunoaie incat sa avem o implicare (negativa, din pacate) in disparitia unor specii sau chiar a modificarii climei globale.

2. Omul, de-a lungul istoriei sale s-a hranit in diverse moduri, asigurate de nisele ecologice pe care le exploata

Antropologii constata ca si inainte de inceperea cresterii animalelor si agriculturii, oamenii “primitivi” s-au hranit cu ce au gasit in zona in care locuiau, existand populatii predominant vegetariene sau predominand carnivore, atat de la o zona la alta cat si de la o etapa istorica la alta. Cele mai multe dintre aceste moduri de viata s-au pastrat pentru perioade limitate de timp, deci nu exista un mod de viata sau o “dieta umana” ideala, ci trebuie sa adaptam modul de producere a hranei nevoilor individuale si posibilitatilor concrete de a le sustine pe termen lung.

3. Natura nu exista “pentru noi” ci noi am aparut in acest cadru gata format, in cele mai multe cazuri epuizand rapid resursele disponibile si migrand catre alt teritoriu

Perspectiva antropica a pus omul pe primul plan, “stapan” al naturii, nu doar indreptatit si chiar dator sa o transforme in concordanta cu propriile scopuri si interese. Acestea fiind pe termen scurt si foarte scurt, a avut ca rezultat desertificari, vanatoare pana la exterminarea unor specii, poluarea apelor intr-o masura greu de imaginat. Exista mai multe dovezi arheologice privind civilizatii umane disparute din cauza epuizarii unor resurse: animale salbatice, paduri, pamant agricol, ape. In momentul de fata statisticile spun ca se arunca aproape jumatate din alimentele pe care le producem. Ne permitem oare acest lux?

4. Alegerile noastre pot influenta modalitatea de producere a hranei, viitorul planetei si chiar comportamentul corporatiilor

Chiar daca influenteaza puternic atat legislatia cat si comportamentul consumatorilor, prducatorii de alimente pun pe piata ce se cere si ce se cumpara. Deci, prin sustinerea producatorilor “curati” putem modifica si comportamentul jucatorilor decisivi de pe piata. Pentru asta este necesara alegerea educata, cunoasterea modului de producere a unui aliment si implicatiile sale ecologice, inclusiv costurile ascunse. Biodiversitatea este sustinuta prin diversificarea alimentatiei si indepartarea de cele cateva produse (cereale, soia, pui, porc) care aduc cele mai mari daune. Chiar daca ne costa mai mult, alegerile noastre trebuie sa se indrepte intr-o masura cat mai mare catre producatorii mici, individuali, locali.

5. Putem face si curatenie sau reparatii cu eforturi minime

Exista o problema serioasa cu ambalajele alimentare aruncate in mediu, pungile de plastic, bidoanele de apa si toate celelalte, devenite in ultimii ani atat de ieftine incat sunt considerate o cantitate neglijabila. Neglijabila pentru cel care le lasa unde nu le este locul (in natura) in loc sa le recicleze sau macar sa le stranga laolalta cu altele asemenatoare (colectarea selectiva a deseurilor menajere). Din cand in cand exista si actiuni de curatenie generala, insuficiente fata de cantitatile enorme puse in permanenta pe piata de catre producatori. Nu avem asteptari prea mari de la semenii nostri mai putin educati, dar putem impune reguli celor care produc ambalajele si ne pun in situatia cvasi-obligatorie de a le folosi si apoi arunca.

Poate pentru multe generatii planeta a parut un spatiu nelimitat, gata sa fie jefuit si consumat dupa bunul plac. Ultimii ani arata insa ca, in mai multe domenii s-a ajuns la fundul sacului si ne-am inmultit suficient de mult incat sa fim la limita autodistrugerii, daca nu chiar dincolo de ea.

Eco-nutritia

Cristian Margarit Publicat în de 1

Sanatatea noastra depinde in mare masura de sanatatea locului in care traim, respectiv planeta pe care o denumim “Pamant”. In algerile noastre alimentare tinem cont si de implicatiile asupra mediului, astfel incat el sa ramana curat si poate chiar sa-i imbunatatim starea. Adica sa lasam in urma un Pamant mai curat si mai bogat decat l-am gasit. Asta chiar ar fi o idee buna!

Dieta locala

Transportul alimentelor induce si poluare, pe langa costuri de transport (regasite in pretul final). Pe langa poluarea directa (gaze de esapament) avem si tot complexul industrial care produce automobilele si avioanele. De aceea ne propunem sa avem in dieta cat mai multe alimente crescute in zona in care traim. Totusi, romanesc poate fi si nesanatos: cazul Initium- experimentul care se face pe pielea noastra. Citeste si Alimente de la tara. Pentru a evita costurile cu irigatii si alte lucrari ar trebui sa mancam alimente care cresc in mod natural in zona in care traim.

Dieta sezoniera

Alimentele cumparate si mancate in sezon sunt mai ieftine si surplusul va putea fi conservat in mod traditional. Asta presupune economie de energie (congelarea este energofaga) si de combustibili dar si un nivel mai ridicat de nutrienti (ex. fructele culese dupa ce s-au copt la soare).

Citeste si Dieta locala si sezoniera si Mancare naturala, traditionala, sanatoasa, sustenabila.

Dieta “curata”

Daca alegem alimente produse fara chimicale, ingrasaminte vom scuti si pamantul de acesti poluanti, pentru ca in mediu sunt deversate cantitati mult mai mari decat cele ramase in alimente si care ne ingrijoreaza pe noi. Si nu, alimentele “bio” nu garanteaza ca avem alimente curate si ca mediul este protejat. Nu garanteaza nici macar ca sunt sanatoase, pentru ca la no pe piata gasim in mare parte junk bio.

GMO- modificarile genetice

Pornind de la pretexte nobile, modificarea genetica a unor plante aduce mai multe pesticide in sol si distruge ecosisteme intregi, pentru ca plantele si animalele “noi” au avantaje fata de cele deja existente si le vor ocupa locul. Astfel exista pericolul sa nu mai avem anumite specii de plante si animale (pesti-somon) peste niste ani, pentru ca vor fi “cucerite” de variantele GMO. Citeste si pesticide vs. GMO.

Reciclarea, ambalajele si colectarea selectiva

Dincolo de efectele nocive ale ambalajelor din plastic si aluminiu asupra sanatatii noastre avem si dezastre ecologice: atat la extractia petrolului si minereurilor, la prelucrarea acestora si la imprastierea lor in mediu. Deci ar trebui sa mancam alimente neambalate (le cumparam “vrac”) sau macar sa reciclam pe cat posibil si sa ducem fiecare tip de gunoi la locul sau.

Reciclarea materiei organice vine in completare: uleiurile pot fi folosite ca sursa de energie (inclusiv pentru motoarele cu ardere interna), cojile de oua vor intra in hrana gainilor, compostul poate fi folosit la ingrasarea pamantului (eventual pentru plantele ornamentale).

Produsele de origine animala au cel mai mare impact asupra mediului, dar exista si culturi vegetale (atat cele folosite ca furaje cat si cele pentru consumul uman) care au facut ravagii.

Carnea si lactatele

Ierbivorele sunt facute sa pasca iarba. De aceea consumam doar carne si lactate de la ierbivore crescute pe pajiste, nu inchise si hranite cu porumb, soia si alte plante distrugatoare. “Colaborarea” dintre iarba si ierbivore duce chiar la cresterea stratului de humus (topsoil), spre deosebire de agricultura facuta cu plugul (intoarcerea brazdelor) care duce la pierderi de materie organica din sol si creeaza necesitatea folosirii ingrasamintelor chimice.

Aceasta carne este foarte pretioasa, deci nu ne permitem sa mancam fripturi in fiecare zi ci cantiati relativ reduse fata de standardul actual, acest lucru fiind benefic si pentru sanatate, mai ales daca vorbim de frigere, prajire sau carne procesata. Antibioticele folosite la producerea carnii industriale influenteaza si restul mediului, asa cum o fac nenumarate alte chimicale implicate in cresterea animalelor. Teoria cu “4 kilograme de grau pentru 1 kilogram de carne- deci hai sa mancam grau” pica din start pentru ca ierbivorele nu ar trebui crescute cu cereale si soia ci cu iarba, in zone unde oricum nu cresc alte plante (pasuni alpine si sub-alpine).

Pestele

Il preferam pe cel oceanic si salbatic pentru continutul de omega 3, vitamina D, vitamina B12, iod etc. Totusi pescuitul intensiv a dus la disparitia populatiilor pisccole din zone imense ale oceanelor lumii. Din moment ce pestele de crescatorie nu este o solutie, putem manca pestele oceanic in cantitati mai mici, dar in mod regulat, astfel incat sa optimizam asimilarea si folosirea nutrientilor.

Cerealele (in special graul si porumbul), soia, zaharul, uleiurile

Sunt culturi care au distrus si distrug ecosistemele, polueaza solul cu nenumarate chimicale, reduc si continutul de materie organica, au eliminat diverse specii de plante si animale pentru a face loc monoculturilor.  In acelasi timp ele sunt periculoase si pentru sanatate, fiind sursa de calorii goale, alergeni, substante care afecteaza negativ echilibrul hormonal si chiar psihologic (gliadinmorfinele din gluten proteina din grau). Da, stiu ca cerealele sunt prmovate peste tot, de asta ar fi bine sa citesti si Ce am cu cerealele. Da, stiu ca exista unii oameni obsedati irecuperabil de soia, dar pentru cei care gandesc am scris si despre soia.

Sunt si alimente care nu se incadreaza in categoria “locale si sezoniere”, dar pe care eu le consider foarte utile pentru sanatate si, folosite in cantitati mici, pot fi incluse si in dieta unui om preocupat si de sanatatea planetei: nuca de cocos, uleiul de masline, pestele oceanic, suplimentele nutritive, plantele medicinale, super-alimentele (densitate micronutritiva mare dar greutate si volum reduse).

Articolul astepta de multa vreme sa apara, insa ocazia a fost oferita de Magor Csibi si WWF Romania, care au realizat un studiu foarte interesant in supermarketuri.

Hai sa salvam planeta!

Cristian Margarit Publicat în de 10

Imi imaginez problema ecologistilor ca un Titanic pe cale sa se scufunde in timp ce o mana de indivizi intoxicati cu lac de unghii  incearca sa scoata apa cu linguritele de ceai.

Cum ar veni treaba, dupa ce Occidentul a facut revolutia industriala si si-a relocat sursele majore de poluare spre alte zari(inclusiv pe la noi), acum ne pune sa platim taxe pe poluarea pe care ne obliga practic sa o facem. Deci noi suntem ruda mai amarata care trebuie sa se imprumute de bani pentru a se duce la o cumetrie cu cei din vest. Numai ca la cumetria asta tot pe scaunelul mai mic dintr-un  fund al cortului suntem asezati.

Apoi, o mana de indivizi ametiti de sentimentul ecologist ne explica faptul ca salvarea planetei consta in plantarea de copaci si vanzarea de pungi ecologice.

Eu stau si ma intreb de ce nu sunt pusi sa curete cei care murdaresc(prin alte tari amenzile sunt usturatoare pentru aruncatul gunoiului aiurea) sau sa planteze copaci barosanii care au facut bani pentru 10 generatii din exportul de lemn.

Nu ar trebui cumva taiat raul de la sursa si abia apoi facuta curatenia/replantarea de catre cei care au produs daunele?
recycle

Pana una-alta, au aparut aceste chestii in Bucuresti. O idee buna, nu prin faptul ca ar colecta gunoi sortat ci prin faptul ca pot functiona ca niste atentionari pe care sa le vedem zilnic.