Uleiul, la fel ca zahărul și făina albă?
Sigur, pentru cei care sar ca arși de uleiul de turte folosit la prăjit, fac din start precizarea: excepția este o cantitate mică de ulei de măsline extravirgin sau unt alt ulei de calitate, folosit la salate sau mâncare. În rest putem privi uleiurile fix cum privim diversele tipuri de zahăr sau de făină. Adică, în practică, doar calorii goale. Doar că aici sunt acizi grași, nu glucoză. Teoretic mai “scapă” și alți nutrienți dar, raportat la calorii, este insignifiant.
În foarte multe produse procesate (sosuri, maioneze, mâncare gata preparată), fast-food și chiar mâncare de restaurant se “strecoară” cantități mari de uleiuri de proastă calitate. Dacă americanii au fost mințiți că uleiul de rapiță/porumb/soia/floarea soarelui este sănătos, nu suntem obligați să credem și noi.
Cum rămâne cu “presate la rece” și “nerafinate”?
Chiar și în uleiurile “presate la rece” sau “nerafinate”, cantiățile de vitamine, minerale, fitonutrienți sunt infime. Plus că nu mai sunt bune la prăjit. Am explicat asta în diverse articole, printre care cel despre “Cei 5 NU” și cel despre densitatea nutritivă a alimentelor. Cu mulți ani înainte ca influencerul tău preferat să ia aceste informații de pe chat gpt și să ți le citească pe tik-tok.
Da, le putem folosi la salate sau în mâncare, însă în cantități mici și preferabil să nu fie expuse la temperaturi mari (de peste 120-140 de grade).
Rezistența la prăjire
S-a tot bătut apa în piuă cu “punctul de fumegare” al uleiurilor, fără să se facă următorul pas în raționament: alimentul prăjit rezistă la acele temperaturi? Evident că nu. Chiar dacă obținem gust, rezultă și nenumărate substanțe dăunătoare, de la acrilamidă la acroleină și de la produși de glicare avansată la dioxine. Plus efectul pro-inflamator și efectele nocive constatate în diverse studii științifice atunci când soriceii bolnavi (sau chiar sănătoși) primesc aceste uleiuri drept hrană.
Vrei grăsimi sănătoase?
Da, vrem grăsimi sănătoase în dieta noastră. Dar este bine să le luăm direct din sursă. Cum se vede și în imagine: susan, semințe de cânepă, de dovleac, de floarea soarelui. Și toate celelalte. De preferat neprăjite. Vin cu fibre, proteine, vitamine, minerale, fitonutrienți. Și atunci merită caloriile. De ce vorbim despre calorii? Pentru că restricția calorică în condiții de nutriție optimă este printre puținele metode dovedite pentru prelungirea vieții și prevenirea bolilor “omului modern”. Iar in “blue zones” nu e doar uleiul de măsline, ci vorbim despre un întreg stil de viață, din care noi putem imita doar anumite componente. Printre altele, acel stil de viață include și somnul de la prânz. Mult succes cu asta în condiții de oraș mare și job stresant.
Cine a mai umblat pe lângă Marea Mediterană a constatat că uleiul de măsline de pe acolo e diferit de ce ajunge pe rafturile magazinelor. Nu mai discutăm că o imensă parte sunt falsificate.
Salată cu semințe
E simplu să le includem ca gustări, dar ceva mai complicat să controlăm cantitățile. Așa că le includem în rețete cu volum mare, care ne satură mai bine și reprezintă o nutriție mai complexă.
Eu le asociez cu oțetul ca sursă de acid, dar puteți folosi ce vreți sau deloc. Da, ideal este să fie rehidratate, pentru reducerea cantităților de antinutrienți dar și uscate sunt mai bine decât uleiurile.