↓
 

Cristian Margarit

Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport

Cristian Margarit
Citeste in primul rand aici! Cine este Cristi Margarit? Cristian Margarit Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport
Antet Mobil
 
 
  • Cine este Cristi Margarit?
  • Consultanta
  • 7Minutes
  • Amintiri
  • Biz
  • Ce mancam?
  • Citadin
  • Dieta
  • GetFIT Challenge
  • GetFIT Radio Show
  • GetFIT Video
  • Good Food
  • Jurnalul meu
  • Parerea mea despre…
  • Prezentari
  • Prieteni
  • Recomandari
    • AGH
  • Sanatate
  • Sex
  • Sport
  • Steroizi si doping
  • Suplimente
  • Tips&Tricks
  • Turism culinar
  • Unde mancam?
RSS-icon
Acasa » food

Arhiva etichetelor: food

Navigare articole

1 2 >>

Mâncarea de urgență

Cristian Margarit Publicat în 14 februarie, 2023 de CristiM10 martie, 2023

Mâncarea de urgență

urgență

Ultimele evenimente (pandemia, războiul, cutremurul) ne îndreaptă cu gândul la un stoc de rezervă pentru alimente care să fie folosite în astfel de situații de criză. Pe lângă haine groase, lanterne, baterii, scule multifuncționale, bandă adezivă, “super glue”, medicamente, trusă de prim-ajutor consider că ar fi bine să acordăm împortanță și alimentelor. Chiar și un blocaj de câteva zile al sistemului bancar poate să ne dea probleme serioase dacă nu am fost prevăzători.

Avem două categorii: alimentele pentru stocul de rezervă (termen mediu și lung) și alimentele pentru situații de urgență (termen scurt). Stocul pe termen lung consider că ar trebui să asigure minimul necesar (caloric și proteic) pentru familie, timp de 2-3 luni. Poate să pară excesiv însă există și utilitate privind protecția față de creșterile de prețuri, de exemplu. Mâncarea pentru urgențe ar trebui să ne ajuncă câteva zile, până situația de criză se ameliorează și avem acces la mâncare.

Stocul de mâncare pe termen mediu și lung

Acest stoc de mâncare poate fi inspirat din ce țineau în mod tradițional peste an strămoșii nostri: alimente dense nutritiv, uscate sau conservate, nu neapărat gata de a fi mâncate. De preferat să nu necesite refrigerare sau congelare. Evident, aici conservele vor fi pe primul loc dar pot fi completate cu alte categorii de alimente.

Conservele de carne/pește vor furniza proteine de calitate, ușor de mâncat (sunt gata preparate termic), în caz de întrerupere a alimentării cu energie electrică. Tradițional aici avem și “carnea la garniță“, cârnații uscați/afumați. Există și tipuri de brânză maturată, în saramură, care nu necesită păstrarea în frigider. Observăm că majoritatea conțin și grăsime, lucru util în acest caz, pentru că ea reprezintă cea mai densă sursă de energie. Chiar și conservele de pește (de exemplu ton) ar fi bine să fie în ulei, de măsline, dacă este posibil.

conserve

Conservele de leguminoase și legume. Leguminoasele sunt acele “boabe” care au un aport mare de proteine, carbohidrați complecși, fibre. Fibrele sunt importante, vor susține sănătatea tubului digestiv și imunitatea. Fasolea, mazărea, lintea, năutul sunt cele mai la îndemână.

Orezul este de preferat dintre cereale, se găsește și la pungi de câteva kilograme, sigilate. Putem folosi și pungile vidate dacă vrem să porționăm mai exact. Față de făină și mălai are avantajul că se păstrează mult mai ușor. Civilizații întregi au supraviețuit și multe războaie au fost câștigate datorită orezului. O altă variantă sunt pastele (inclusiv tăițeii “instant”), dar ele ocupă un volum mai mare.

Nucile și semințele sunt surse de grăsimi sănătoase, proteine, fibre, vitamine, minerale. Totuși, ele sunt ceva mai perisabile. Trebuie păstrate, pe cât posibil, în coajă, în vid. Uleiurile se păsterază bine dacă sunt în sticle sau bidoane bine închise.

Deși zahărul sau sursele concentrate de zaharuri (miere, gem, dulceață, halva, ciocolată) sunt și ele o rezervă de energie, faptul că reduc imunitatea și nu furnizează alți nutrienți mă face să nu le includ pe listă ca neapărat necesare.

Aceste stocuri nu trebuie neapărat să fie făcute “de mâine”, putem acumula, în timp, cantități mai mari când ne comandăm de mâncare sau mergem la cumpărături. Reducând risipa putem pune deoparte mâncare în loc de bani. În situații de criză nu putem mânca bani. Mai ales dacă sunt pe card.

Cum facem să nu expire?

Când le vom folosi le alegem întâi pe cele mai vechi, păstrând un stoc cât mai “proaspăt”. Aici însă tehnologiile moderne vin în sprijinul nostru și produsele țin, în general, mult mai mult chiar și decât “termenul” de pe etichetă. Întotdeauna înainte să le consumăm le vom evalua după aspect, miros, gust.

Pe termen scurt (câteva zile)

Aici calitățile trebuie să fie ușor diferite. Mâncarea de urgență trebuie să fie gata preparată, gata de a fi mâncată în orice condiții (fără tacâmuri), să fie greu alterabilă și să furnizeze nutrienți “de urgență” pentru câteva zile: energie, electroliți (sare), sațietate (gust). În același timp trebuie să susțină imunitatea și să fie porționată, pe cât posibil. Va fi depozitată în rucsacul de urgență, al cărui conținut poate fi diferit, în funcție de zona unde locuim, pe unde umblăm și la ce tipuri de riscuri suntem mai expuși.

Apa plată sau băuturile de tip izotonic trebuie să fie pe primul loc. Hidratarea este extrem de importantă și consider că minim 1l de persoan pe zi ar fi necesar. Suplimentar poate fi adăugat un filtru de tip “tub”, care poate fi pus pe gura unei sticle atunci când nu avem acces la apă curată.

În mod tradițional ciocolata ar fi fost inclusă, nu renunțăm complet la idee dar batoanele proteice/energizante sau batoanele din nuci/semințe (bine uscate/coapte) mi se par mai bogate nutritiv și mai utile. La fel mixurile de nuci/semințe și fructe uscate, eventual puse în vid sau în ambalaje cu atmosferă controlată.

Variantele de piure-uri de fructe, unt de arahide sau geluri energizante la plicuri “monodoză” (inclusiv miere) dau energie rapid, pe termen scurt, este bine să avem câteva la îndemână.

Pasta de pește la tub este și ea ușor de mâncat și bogată în proteine, omega 3, sare. Da, sarea este importantă, mai ales dacă trebuie să facem și efort fizic. Dar trebuie să avem mai multă grijă la hidratare.

Biscuiții uscați (de preferat multicereale) sunt și ei o sursă destul de compactă de energie, aș include un pachet-două.

Vom avea vreodată nevoie de ele?

Eu țin permanent și în mașină un astfel de rucsac (mă rog, două), nu doar în casă. Nu se știe niciodată. “Better safe than sorry”, vorba chinezului. Și chiar s-a întâmplat să am nevoie de ele, inclusiv de mâncare, atunci când aveam de ales între junk-food și un baton proteic.

Publicat în Tips&Tricks | Etichete bag, food, mancare, out, urgență

Ce se mananca in SUA?

Cristian Margarit Publicat în 6 martie, 2017 de CristiM12 martie, 2017

În primul rând vreau sa mulțumesc românilor din SUA, de la care am primit ospitalitate și căldură așa cum nu m-am așteptat vreodată. Acolo românii sunt respectați și respectabili. Vă mulțumesc din suflet dragi prieteni și frați români!

usa

După câteva vizite în SUA pot spune că am văzut cea mai mare diversitate de alimente. Atât sănătoase cât și nesănătoase. Și cei mai mulți oameni “fit”. Să învătăm de la ei.

Mâncare rapidă

În SUA timpul se scurge mai repede. Oamenii pot deveni milionari pornind de la zero, dar asta cere dedicație. Se muncește non-stop. Așa ca poate să devină un lux cumpărarea, prepararea și chiar mâncatul alimentelor sănătoase.

Și salatele pot fi rapide, dar, la ei, “rapid” înseamnă, de cele mai multe ori prăjit, aditivat până la refuz, ieftin, disponibil oriunde și oricând. De la celebrele restaurante de tip “fast-food” (era să scriu “fat-food”) și până la diverse gustări și aperitive, găsim calorii goale, un adevărat pericol pentru sănătate. Dar putem mânca și legume/fructe gata curățate și tăiate, mâncare sănătoasă “de cantină” (găsită inclusiv în cadrul supermarketurilor) sau ceva dintre nenumăratele tipuri de batoane proteice și nutritive.

Mult zahăr și multă sare

La cât zahăr (sirop de fructoză-glucoză) și sare găsim adăugate în mai toate alimentele, nici nu mai este nevoie de potențiatori de aromă. Chiar dacă în supermarketuri e plin și de legume sau fructe proaspete foarte diverse, sau chiar de alimente procesate, dar fără adaosuri dăunatoare, este foarte greu să faci alegerea corectă. În mod cert, va trebui să studiezi în prealabil produsele și mărcile, mergând la cumpărături cu o listă foarte clară.

Alte calorii ascunse

În general sosurile sau micile antreuri, gustări și garnituri pot însuma un număr mai mare de calorii decât alimentele principale. Cafeaua poate să fie și ea bine “încărcată”. Deci, mare grijă! Evităm orice nu vedem clar din ce este făcut. Chiar dacă mâncăm un hamburger, lăsăm la o parte cartofii prăjiți, sosurile și “băutura răcoritoare” oferite, de multe ori, “gratuit” (adică incluse în preț).

Etichete “stufoase”

Mai mult decât oriunde, este important să studiem etichetele. Deci nu doar să le “citim”. Trebuie să fim foarte atenți la tot ce scrie pe ele, de la denumirea produsului și pana la lista de ingrediente sau alte informații oferite. Pentru că da, se oferă multe informații pe etichetă, firmele încercând să se diferentieze în acest fel și să câștige cumpărătorii. Etichetele pot fi găsite ușor și online, iar majoritatea firmelor ofera o “linie verde”, un număr de telefon unde poți cere informații suplimentare.

Porțiile uriașe

Ca și cum zahărul adăugat în orice nu ar fi fost de ajuns, porțiile sunt mari. Mari. Ca pentru mineri sau sportivi de performanță. Maximizarea consumului și satisfacției sunt elemente esențiale ale economiei americane. Deci chiar nu trebuie să mănânci tot, pentru că nu treci de micul dejun fără să depășești caloriile alocate pentru o zi întreagă. Exista si multe restaurante de tip “all-you-can-eat”, unde e greu sa ramai la alimente sanatoase (desi ele exista si acolo).

Diversitatea enormă

Fiind o națiune de imigranți, au fost aduse pe acest continent și ingrediente, rețete, obiceiuri culinare de pe tot globul. Poți găsi practic orice, de la mâncare italiană, mexicană și japoneză chiar la românească sau libaneză (da, poți găsi “șaorma cu de toate” dacă iți era dor de ea). Totul e să alegi inteligent din meniuri ceea ce ți se potrivește. Există mâncare “de plastic” dar și mâncare naturală sau organică (bio).

Risipa pe măsură

În competiția pentru vânzări din ce în ce mai mari, producătorii de alimente parcă îndeamnă și la risipă, nu doar la exces. Cantitățile de alimente din anumite oferte (“buy one, get one free”, de exemplu) sunt clar din start imposibil de mâncat. Și vor ajunge la gunoi. Dar cifra de afaceri, profiturile și satisfacția de moment a clientului sunt tot ceea ce contează. Costurile ascunse nu sunt luate în seamă. Dar poți lua “la pachet” ce rămâne de la masă.

What you pay is what you get

Primești ceea ce plătești. În general, calitatea alimentelor este reflectată în prețuri. Mâncarea curată poate să coste ceva mai mult (dacă ne raportăm strict la calorii sau nutrienți) dar merită. Oricum nu este mai scumpă decât în “Europa”, mai ales dacă vânezi ofertele. Calitatea este calitate, în special pentru carnea de vită, zona unde noi suntem deficitari. Există nenumărate restaurante și servicii de catering cu mâncare sănătoasă. Bacșișurile, în schimb, sunt și ele, “sănătoase”. Chiar și 30% este considerat un “tip” normal.

Apă cu vitamine

Apele cu vitamine, dar și alte alimente funcționale, sunt peste tot. Foarte mulți dintre cei preocupați de sănătate le folosesc. Chiar și băuturile pentru sportivi (de rehidratare, cu minerale, în special) au formule mai complexe și mai puternice decât pe partea asta a oceanului.

Suplimentele nutritive

Acolo sunt ceva absolut normal și natural în programul nutrițional obișnuit, nu doar în al acelora care fac sport. Vitaminele și mineralele sau suplimentele cu omega 3 sunt omniprezente. Diversitatea este foarte mare și putem găsi cele mai noi apariții, de cele mai multe ori acoperite cu studii științifice de ultimă oră. Piața reglează oferta, nu neapărat reglementările stricte. Dacă ceva funcționează, este acolo.

Cuburi de gheață la orice

La orice băutură (în special apă sau “sucuri”), paharul este umplut întâi cu gheață și apoi cu băutura respectivă. Ceea ce poate fi deranjant pentru noi, care nu suntem obisnuiți. Trebuie să precizezi din start “with no ice”, altfel riști să pescuiești cuburile cu furculița, cum am făcut eu.

Automobilul, un mod de viață în SUA

Distanțele sunt enorme și benzina ieftină. Deci au făcut și masinile mari, confortabile, mulți oameni petrecând în trafic câteva ore pe zi. Una din cinci mese este mâncată în mașină. Și greu de crezut că își iau toți “pachețel” de acasă ori alimentele sunt procurate de la restaurante cu mâncare sănătoasă.

Trebuie să faci sport

Având în vedere mărimea porțiilor și cantitățile enorme de zahăr ascunse peste tot, sportul este practic obligatoriu. Chiar dacă americanii au foarte multi obezi, în același timp au și foarte mulți oameni care fac sport. Toate tipurile de sport. Atat la nivel amator cât și profesionist.

Informația disponibilă

Fiind o economie de consum, informația este tot o marfă. Deși există în cantități mari, este greu să discerni care îți este utilă. Studii, cărți, specialiști, metode… se produc pe bandă rulantă. Rămâne să își găsească fiecare formula câștigătoare. Ceva trebuie să ți se potrivească. Timp să ai, să le încerci pe toate.

În concluzie, aceeași lume și acolo, aceleași provocări ca și aici, aceeași soluție: un stil de viată sănătos, cu grijă la alimentație, sport și odihnă.

Publicat în Ce mancam? | Etichete food, mancare, sua, usa

Taxa pe fast food revine

Cristian Margarit Publicat în 18 mai, 2012 de CristiM22 mai, 2012  

Fara a gandi foarte bine diferenta dintre fast food si junk food se relanseaza pe piata aberatia numita taxa pe fast food, despre care am scris la vremea portivita. Taxa pe fast food duce la cresterea consumului de mancare proasta, exact inversul efectelor pretinse de promotorii acesteia.

In conditiile in care cele mai multe alimente bio sunt tot junk, solutia ramane procurarea de alimente pe cai ascunse, ferite de taxare, chimizare si, mai ales, de propaganda corporatista. In Romania nutritionistii cu staif sunt ocupati cu promovarea si vanzarea de amfetamine, lactate ultrapasteurizate, paine prajita, magiun, margarina si, mai nou… bere. In dieta copiilor si in meniurile de gradinita apar cele mai toxice alimente. Ba mai mult, un cunoscut tovaras ne atrage atentia asupra suplimentarii cu mai mult de 60mg de vitamina C pe zi. La ce ne putem astepta de la aceste personaje corupte pana in maduva oaselor? La recomandari sanatoase? Doar daca ne lipseste cel putin jumatate de creier. Consider ca este necesar sa ii informam si sa ii ajutam pe cei din jurul nostru, om cu om.

Poate o idee mai buna ar fi reducerea taxelor pentru alimentele sanatoase nu pentru “alimentele de baza“? Stimularea productiei interne de alimente curate? Programe de educatie pentru agricultori?

Publicat în Citadin | Etichete fast, food, junk, mancare, sanatoasa, taxa | Lasă un răspuns

Protejat: Restaurant Nord See

Cristian Margarit Publicat în 2 octombrie, 2011 de CristiM24 ianuarie, 2020

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.

Continuarea →
Publicat în Unde mancam? | Etichete fast, food, mancare, meniu, nord, peste, restaurant, see | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Junk Food

Cristian Margarit Publicat în 20 septembrie, 2011 de CristiM8 aprilie, 2017 2

Junk food, hai sa aflam ce inseamna aceasta sintagma aflata pe buzele tuturor: mancarea-gunoi. Sau gunoiul-mancare. Oricare ar fi topica, observam o antiteza. Mancarea ar trebui sa fie lucrul care ne hraneste si ne da viata, in timp ce gunoiul ar trebui sa fie aruncat. Propriile noastre slabiciuni (umane, de altfel), combinate cu posibilitatea unora de a le exploata (prin activitati de productie si comerciale) ne aduc in situatia de a ne indeparta de celebrele vorbe ale parintelui medicinei.

Solutia este sa ne informam si sa alocam resurse (timp, bani) pentru a manca sanatos si pentru a-i ajuta pe cei din jur sa faca acelasi lucru. Masuri de tipul “taxa pe fast food” mi se pare contrare scopului declarat. Si nu trebuie sa confundam “fast food” cu “junk food”.

Mancare

Hrana este constituita de acele lucruri, provenite in mare parte din animale si plante care contribuie la buna functionare a corpului nostru: energie, regenerare, stare de bine, sanatate. In mod natural, alimentele vin si cu o serie de otravuri (Vezi articolul Otravuri vegetale). Totusi, traditia gastronomica (a prepararii hranei) ne aduce metode prin care se pun in valoare nutrientii si se diminueaza balastul sau toxinele, de multe ori transformandu-le in componente utile.

Junk food

Gunoiul este un lucru inutil, ba chiar daunator, pe care il indepartam de existenta noastra. Poate fi de mai multe tipuri si este un produs al modernitatii, pentru ca natura, pana la aparitia omului “stapanitor al naturii”, putea recicla tot ce se producea, intr-un circuit al vietii (circle of life) care continua de miliarde de ani. Omul a facut posibila si o alta caracteristica a gunoiului: omniprezenta. Gunoiul este peste tot, iar gunoiul alimentar nu doar ca este la indemana, fiind usor de procurat si mancat, ba chiar esti indemnat sa il mananci.

In definirea junk-ului suntem ajutati foarte mult de cei trei NU. Alimente rafinate, ajunse in dieta noastra din cauza nevoii unora de a stapani natura, lumea, semenii, comertul cu sclavi, un anumit segment de piata, teritorii, averi, industrii etc. Oameni care desi au tot ce le trebuie (si chiar foarte mult peste) sunt mancati din interior de pacatul avaritiei. Ultima capcana este junk-ul bio si produsele procesate vandute drept alimente sanatoase (fainurile arse).

Cei trei NU

“Cei trei NU”: zahar, uleiuri, cereale procesate. Se observa ca sunt alimentele ultra-procesate, rafinate, care pierd pe drum cam tot ce inseamna nutrienti, cu exceptia sursei de energie (grasimi oxidate sau carbohidrati simpli). Daca avem proteine, ele sunt de cea mai proasta calitate, denaturate, incomplete, contaminate. Evident, includem si alimentele care contin cantitati semnificative din aceste gunoaie.

Din pacate, consumul acestor gunoaie nu mai lasa loc alimentelor sanatoase, hranitoare, pline de grasimi esentiale, proteine de calitate, vitamine, minerale si alti nutrienti esentiali.

Sucuri cu zahar

Fie ca sunt cu zahar sau fara reprezinta junk-ul suprem: practic nu contin nutrienti, doar calorii “goale”, sub forma de carbohidrati cu indice glicemic mare (glucoza, fructoza) care devasteaza metabolismul si afecteaza grav funtionarea ficatului si pancreasului. Indulcitorii artificiali sunt poate si mai daunatori pe termen lung (unii fiind suspeci ca ar creste riscul de cancer). Contin diversi coloranti, arome, acizi care sa iti faca setea si pofta mai mare. Unele contin si alt drog (pe langa zahar): cofeina. Sucurile pasteurizate, indiferent ce scrie pe eticheta sunt practic moarte din punct de vedere nutritiv si nesemnificativ mai hranitoare decat “bauturile racoritoare” clasice, cu zahar.

Daca vrei sa bei “suc”, fa-ti suc: Despre sucurile de fructe si legume.

Cele mai multe sunt concepute sa creeze o senzatie de sete si mai mare, practic fiind imposibila hidratarea cu ajutorul lor.

Sunt produse cu valoare adaugata mare, in cazul carora materia prima are costuri nesemnificative. Au, in schimb, bugete de publicitate monstruoase si sunt prezente peste tot, lucruri care le fac un pericol pentru sanatatea noastra. Citeste mai mult despre bauturiile racoritoare.

Da, exista si alternative sanatoase la sucurile chimice.

Dulciuri

Au un continut asemanator, fiind bazate pe zahar, insa aici in loc de apa, celelalte ingrediente sunt din zona grasimilor denaturate (margarina, uleiuri arse) si cerealelor ultra-procesate (faina de grau). Multe contin si un alt pseudo-aliment: cacao, sub forma de unt sau pudra. Includem aici si halvaua (un mix de zahar si resturi de seminte prajite de floarea soarelui, ramase de la extragerea uleiului), prajiturile, bomboanele, ciocolata, batoanele “nutritive” ieftine (dar nu neaparat) care au invadat piata. De multe ori aceste dulciuri sunt vandute drept “produse de dieta”
inclusiv halvaua (zahar+ resturi de seminte).

Dulciurile vin cu multe calorii intr-un volum mic, facand posibil consumul unei cantitati mai mari de energie decat ai cu adevarat nevoie. Apoi, dulciurile creeaza o senzatie de foame accentuata, facand necesar consumul altor alimente (de obicei tot dulciuri), intrandu-se intrun cerc vicios.

Cateva cuvinte despre dependenta de dulciuri si cateva sfaturi despre cum sa renunti la dulciuri.

Fainoase si derivate

Toate produsele care contin ca ingredient principal faina: cereale, biscuiti, pizza, paste, chipsuri, sticksuri, gogosi, covrigi si alte pungi cu faina arsa, cu sare si ulei.

Includem aici produsele care au ca ingrediente de baza faina (de grau, porumb, cartofi), grasimile arse (citeste si despre Grasimile sanatoase), sare. Cateodata ele contin si zahar, dar de fiecare data vor contine aditivi, arome. Pe masura ce consumatorii au devenit mai constienti ca aceste “gustari” dauneaza sanatatii, producatorii incep sa adauge cantitati nesemnificative din ingrediente pretins sanatoase (tarate, omega 3) sau chiar soia si le trambiteaza fraierilor drept mancare sanatoasa, biscuiti cu asimilare lenta, pizza care slabeste etc.

Spre deosebire de dulciuri, unde combinatia de fructoza si glucoza duce la un mediu ideal ingrasarii, aici, combinatia de glucoza (provenita din digestia amidonului) si grasimi oxidate duce mai rapid la boli degenerative.

Daca ti se pare ca o sa iti moara creierul fara faina in dieta, iata surse sanatoase alternative de carbohidrati.

Prajeli si gratare

Indiferent ce prajesti si cum prajesti, prajirea in sine este un proces generator de toxine. Atat uleiul ars, cat si componentele din subiectul prajirii (fie ca vorbim de carne, cartofi sau altceva) devin toxice. Incarcarea calorica este si ea crescuta, din cauza uleiului absorbit, in special de cartofi si coca arsa de la “pane”. Ca materii prime sunt alese cele mai ieftine si de proasta calitate alimente, tocmai pentru ca prajirea va ascunde orice miros, textura sau gust dubios.

Multe alimente sanatoase pot fi stricate de metoda gresita de preparare, cum ar fi cazul legumelor la gratar. Legumele pot fi mancate crude, maxim fierte sau trase la tigaie cu apa, doar cateva secunde. Iata si cateva cuvinte despre modul sanatos de preparare al alimentelor (Cum gatim?).

Soia

Produsele din soia de pe piata au la baza un deseu ramas de la productia de ulei de soia, folosit in special in scop industrial si la fabricarea junk-urilor descrise mai sus. Chiar si ca furaj industrial, soia este folosita in cantitati mici, pentru ca afecteaza in principal fertilitatea animalelor, tulburand grav sistemul hormonal. Trecand peste gunoaiele de tip “snitele de soia”, acest ingredient (pentru ca nu mai poate fi numit aliment) este regasit in mai toate alimentele procesate, de la paine la cascaval si de la carnati la batoanele pentru slabit.

Ce putem gasi la noi in tara nu are nicio legatura cu produsele traditionale din soia, care oricum ar trebui mancate de catre cei care le-au inventat, la ei acasa. Mai pe larg, despre soia. Postul alimentar de inspiratie religioasa presupune curatarea corpului si crearea unui mediu intern propice rugaciunii si comunicarii cu Divinitatea, nu otravirea lui cu deseuri industriale. Laptele de soia nu e lapte si branza de soia nu e branza.

Atentie: a nu se pune pe aceeasi lista si lecitina de soia, care este unul dintre componentele benefice ale acestei leguminoase asiatice.

Carnea procesata: mezeluri, hamburgeri, shaorma

Mezelurile traditionale erau concepute pentru a imbunatati gustul si chiar valoarea nutritiva a produselor din carne, de multe ori completandu-se reciproc. Un exemplu clasic este parizerul, a carui reteta continea carne de vita de cea mai buna calitate si grasime de porc. Cand s-a inventat reteta, grasimea de porc putea fi considerata chiar sanatoasa, avand in vedere cum erau crescuti porcii. Acum parizerul este o pasta amorfa, cu un continut de carne extrem de redus (in cele mai multe cazuri in jur de 10%), dar cu un continut de sare, aditivi si chimicale urias. Sigur, putem gasi in magazine si mezeluri de calitate, cu o proportie mare de carne si cu putini aditivi sau deloc.

Hamburgerii si shaorma, desi nu intra in categoria “mezeluri”, sunt tot carne procesata, cu diferenta ca prepararea termica este mult mai daunatoare, pentru ca temperaturile sunt mult mai mari, aparand denaturari ale substantelor continute (inclusiv a celor naturale), cu rezultatul bine stiut: cresterea riscului de boli degenerative si cancer.

Totusi, ce mancam?

Parcurgand aceasta lista multi ajung sa constate ca mananca aproape exclusiv junk food. As mai putea adauga si alte alimente, insa ele apar mai rar, in cantitati mai mici si pot avea anumite beneficii. Vine intrebarea de baraj: pai daca nu mai pot manca gunoi, atunci ce sa mananc?
E o intrebare la care fiecare dintre noi raspunde pe cont propriu, pornind de la lista de alimente sanatose, modul optim de preparare, preferintele personale, posibilitatile materiale. Exemple sunt nenumarate pe acest site, precum si pe forumul getfit.ro (unde avem experienta a mii de oameni de vreo zece ani). As evita cartile scrise de persoane care una scriu si la alta fac reclama la televizor.

Bineinteles ca e greu, cere informare, timp, cheltuieli initiale mai mari… dar daca era usor si alimentele sanatoase erau pe toate drumurile, nu mai scriam acest articol, nu?

Publicat în Dieta, Sanatate | Etichete ce, Dieta, dulciuri, este, food, iarna, junk, mancam, mezeluri, soia, sucuri, toamna, vara | 2 Răspunsuri

Dieta: restrictii sau optiuni sanatoase?

Cristian Margarit Publicat în 28 martie, 2011 de CristiM28 martie, 2011 2

Dieta inteligenta inseamna in primul rand ce alimente te ajuta sa iti atingi scopurile, nu ceea ce iti este interzis. Pentru multi “dieta” inseamna o alimentatie restrictiva, drept pentru care se grabesc sa puna comentarii de tip “dar mai relaxeaza-te”,  “aveti grija sa nu faceti o obsesie pentru calcule nutritionale” sau “nu e obositor sa ai tot timpul grja la alimentatie”?

Eu vad intr-o dieta lista cu oportunitati de nutritie sanatoasa, lista care se transforma in ingrediente, feluri de mancare, mese si nutritie, pe ansamblu. Faptul ca aflam despre continutul real al alimentelor despre beneficiile si riscurile consumarii unui anumit aliment este un motiv de bucurie, pentru ca astfel avem pe ce sa ne bazam deciziile de cumparare.

Calcule nutritionale pot fi utile in anumite perioade, insa pentru cei care duc un mod de viata sanatos ele nu mai sunt necesare, alegerea alimentelor, modul de preparare si reglarea cantitatilor facandu-se automat. Acest lucru se aplica si celor care urmeaza diete “prefabricate”, cu un set strict de reguli, care pot fi si utile in unele situatii.  Chiar daca intr-o zi mananci mai mult sau alimente nepotrivite, la urmatoarele mese faci ajustarea si compensarea. Dupa o perioada evaluezi “din ochi” suficient de precis incat sa nu fie nevoie de cantar, tabele, calculatoare.

Efortul de vointa perceput de cei care inca nu au o dieta sanatoasa ori sunt abia la inceput este inlocuit de planificare atenta si organizare, alocarea de timp pentru acest domeniu atat de important. Nu este nevoie sa te abtii de la nimic, pentru ca incepi sa mananci intuitiv si instinctiv, dupa reeducarea apetitului prin eliminarea alimentelor procesate, cu densitate micronutritionala scazuta.  Prepararea de acasa a unui “pachetel” sanatos reduce la zero sansa unei decizii gresite in timpul zilei, cum se poate intampla in cazul celor care se bazeaza pe catering, fast food sau magazine alimentare. Iar daca mananci produse carora li se face reclama in media incearca sa iti imaginezi cat din banii tai se duc pe calitatea ingredientelor si cat in buzunarele “vedetelor” care iti spun ca e sanatos sa mananci plastic.

Preocuparea permanenta de la inceput devine mod de viata, unde efectul de acumulare a cunostintelor, experientei si deprinderilor ia locul resurselor necesare: timp, energie, bani. Multi cauta solutia simpla, rapida si ieftina. Ea se poate obtine, insa e nevoie de putina atentie.

Publicat în Dieta | Etichete alimente, cost, Dieta, fast, food, ingrediente, liste, restrictii, Sanatate | 2 Răspunsuri

Fast Food

Cristian Margarit Publicat în 5 octombrie, 2010 de CristiM8 aprilie, 2017 6

fastfood

Ce inseamna fast food?

Mancare rapida: rapid de produs, preparat, cumparat, mancat, murit. Totul se intampla rapid. Cine mananca fast food? Cam toata lumea, la un moment dat. Desi au aparut din ce in ce mai multe restaurante care iti dau si mancare sanatoasa “rapida”, “fast food” se refera de cele mai multe ori la “junk food“:  mancarea de proasta calitate, saraca in nutrienti esentiali (vitamine, minerale), moarta, plina de radicali liberi, cu efect inflamator, grasimi denaturate, zahar, sare in exces, plina de aditivi si contaminanti. Deci nu trebuie sa confundam “fast food” cu “junk food”.

Calitatea ingredientelor este minima

Fast food-ul clasic este prin excelenta o mancare ieftina, dar cu o valoare adaugata mare, 500-1000% sau chiar mai mult. Costurile auxiliare (altele decat cele cu materia prima) sunt mari: localurile se afla in locuri circulate, scumpe, marile lanturi de fast food “baga” sume colosale in publicitate iar cele mici in spagi.

Fata de ingredientele naturale, bine alese, urmate de mancatul acasa (sau pachetel), fast food-ul este, bineinteles, mai scump. Dar fata de mancarea pe care o poti gasi “in oras” este mai ieftin. O masa la un restaurant decent poate sa coste si de 10 ori mai mult decat junk-ul cu care iti umfli burta la colt de strada. Vestea buna este ca pana si restaurantele de tip “fast food” includ in meniuri si variante rapide dar sanatoase, au si preparate de calitate, din ingrediente bine alese si corect gatite.

In junk food, ingredientele de baza sunt bogate in calorii dar sarace in proteine de calitate, grasimi sanatoase, vitamine, minerale, enzime, oligoelemente, fitonutrienti. Grosul acestor calorii vine din  uleiuri ieftine, zahar, faina, soia. Calorii goale. Lipsa de nutrienti esentiali este compensata prin acest exces de energie.

Avand ingrediente ieftine, industriale si in acelasi timp cu o rotatie mare (fast food-ul se aprovizioneaza si vinde cantitati mari zilnic) este greu de controlat fiecare lot… “strecurandu-se” si unele contaminate, expirate, alterate, respinse de alti comercianti.

Prepararea alimentelor

Metodele de preparare (prajirea, frigerea, tocarea exagerata a carnii) duc la pierderi masive de nutrienti si la generarea de substante toxice. Pentru ca sunt procesate cantitati mari de materii prime ele sunt sterilizate prin diferite metode (inclusiv gatire), reducandu-se riscul de toxiinfectii alimentare. Aceleasi metode reduc vitaminele, enzimele si chiar mineralele la substante inerte, inutile. Ba mai mult, se genereaza si o cantitate uriasa de radicali liberi si substante cu potential toxic, in special prin prajire si frigere (gratar). Multe dintre aceste alimente vor veni congelate sau deja aditivate. Acest lucru trebuie sa fie specificat la locul de vanzare (etichete, anunturi).

Problemele de sanatate

Inflamatia este un proces natural, insa uleiurile, faina, zaharul si produsii rezultati din prajire induc o inflamatie cronica, afectand sistemul imunitar, articulatiile, vasele de sange, inima, ficatul, sistemul nervos.

Desi exista si grasimi sanatoase, in fast food se folosesc la prajire uleiuri vegetale (cateodata chiar hidrogenate),  arse iar si iar (cine ii controleaza sa schimbe uleiul?). Zaharul este folosit pe scara larga in paine, aluaturi, salate, sosuri, supe etc. Sarea (aport excesiv de sodiu) este si ea omniprezenta, in cantitati mult mai mari decat cele necesare organismului.

Aditivii sunt la ei acasa: conservanti, coloranti, arome, potentiatori de gust, emulgatori etc. Evident, cei mai ieftini, in cantitati (cumulate) greu de masurat. In combinatie cu modul de preparare (prajire, frigere) rezulta chiar si substante dovedite a fi cancerigene. Pe langa zahar si sare, acesti aditivi sunt cei care duc la dependenta psihologica de junk food si de mancare procesata, in general.

Dependenta de fast food

Pe langa dependenta indusa de zahar si chimicale, pretul scazut duce la o dependenta financiara: cu cat aloci mai multi bani catre fast food, cu atat iti raman mai putini pentru alimente de calitate. Taxa pe fast food face sa creasca cererea totala, nu sa scada, asa cum gresit presupun cei care nu cunosc suficient fenomenul. De asemenea, omul pierde capacitatea de a-si cumpara si prepara alimente pe cont propriu, ramanand la mana altora.

Cine ajunge sa manance fast food?

Omul lipsit de organizare, prada unei senzatii de foame incontrolabile (pana la urma poti rezista fara mancare cateva saptamani, nu doar cateva ore). Fast food-ul se consuma in oras (oare de ce nu mananci mai bine acasa si de ce nu ai ceva, orice, de mancare cu tine?), in graba (ca sa iti distrugi si aparatul digestiv).

Deci arunci in tine zahar, grasime arsa, chimicale si o perioada merge. Apoi te miri ca ai zeci de kilograme in plus, celulita, boli “de stomac”, constipatie, acnee, insomnii, caderi de glicemie si “calciu”? Astea nu sunt nimic: mai tarziu vei afla ca ti-ai distrus si vasele de sange, sistemul nervos, imunitatea, inima, ficatul.

Dar pot exista si alimente accesibile, sanatoase, gatite rapid si ieftine?

Se poate, dar e nevoie de know-how, utilaje speciale si economie de scara (cu cat cer/cumpara mai multi oameni un produs pretul sau scade pana la un punct). Salatele, sucurile de legume si fructe, nucile si semintele, iaurtul, supele si ciorbele, mancarea gatita corect din ingrediente de calitate pot fi fast food fara sa fie junk food.

Cererea de mancare sanatoasa inseamna educatie. Daca vrei sa mananci mai bine pe viitor, inclusiv in oras si la fast food, educa-i pe cei din jur sa manance sanatos. Cumpara alimentele cele mai apropiate de ce stii ca iti face bine, chiar daca sunt mai scumpe.

Publicat în Dieta | Etichete fast, food, nutritie, Sanatate | 6 Răspunsuri

Taxa pe fast food

Cristian Margarit Publicat în 6 ianuarie, 2010 de CristiM20 martie, 2014

Junk Food

Aud pe la Realitatea FM, ca se va pune o taxa pe fast food. Justificarea este “cresterea incidentei obezitatii”. Am inteles. Spre 1 miliard de euro la buget. De unde? Din banii cui? Cine defineste ce este fast food? De ce nu se merge pe campanii de educare daca tot mor politicienii de grija sanatatii noastre? De ce nu este ajutat producatorul intern de mancare sanatoasa? De ce supermarketurile sunt sprijinite de stat sa sufoce producatorii locali? De ce acesti producatori locali au fost intotdeauna sabotati?

E simplu. In loc sa se mearga pe cresterea colectarii taxelor (de la evazionistii, de exemplu, din domeniul alimentar), se jupoaie si mai rau sarmanul. Pentru ca un consumator de fast food sau de junk food este, in general, un om cu venituri reduse si nivel de educatie scazut. Deci mancarea saracilor este asemuita cu un viciu. Si producatorii interni de mancare sanatoasa trebuie adusi in sapa de lemn. De ce? Pentru ca daca aceste grupuri de oameni ar lucra impreuna si banii, chiar si asa putini, ar ajunge la producatori am deveni cu totii mai bogati, mai puternici, mai sanatosi.

Evident, bauturile cu zahar sunt periculoase. Alimentele procesate sunt si ele periculoase cand ajung sa constituie “grosul” unei diete. Totusi, nu avem cum sa ignoram faptul ca societatea merge spre un control cat mai strict al statului si corporatiilor asupra oamenilor.  Eu lupt si am luptat impotriva mancarii proaste. Dar asta nu inseamna sa ne lasam prostiti cu astfel de gogosi.

Publicat în Citadin, Dieta | Etichete fast, food, impozit

Cumpara, prepara, transporta si mananca.

Cristian Margarit Publicat în 30 noiembrie, 2009 de CristiM29 noiembrie, 2009

Pentru a avea succes, indiferent de obiective, alimentatia trebuie sa fie una dintre preocuparile tale de baza. Invata sa cumperi, prepari, tranporti si sa mananci. Nu iti permiti sa lasi un lucru atat de important la mana altora, al caror scop este profitul, nu sanatatea si aspectul tau fizic.

Emisiunile culinare, pelticii, umflatii de la tv si retetele de pe internet pot face ca lucrurile sa para dificile, in realitate ele fiind simple. Stii ce alimente ai nevoie,  cele mai multe necesita o preparare simpla si sumara, tocmai asta e cheia unei diete sanatoase, nu ore si ore de munca pentru a rezulta niste junk bun de dat la porci.

In final, conteaza mai putin cum arata si chiar daca nu ti-a iesit perfect gustul de cimbru amestecat cu piciorul porcului fiert 12 ore in lapte si ca vinul rosu nu avea temperatura optima cand a fost aruncat in tigaie. In timp vei putea regla si aceste lucruri, este chiar bine pentru o dieta sa pornesti cu feluri de mancare cat mai simple, daca se poate un singur aliment consumat la fiecare masa.

Cel putin doua mese pe zi trebuie sa le ai cu tine, in cutii(cele de plastic sunt foarte usor de folosit), pentru a le putea manca oriunde si oricand. Poti prepara cantitati mai mari de cateva ori pe saptamana sau poti avea pregatite de seara aceste “pachetele”. Se poate, trebuie doar sa aloci putin timp si putina energie.

Nu te intereseaza daca altii se uita cuidat la tine pentru ca ai mancare de calitate in geanta si mananci atunci cand corpul are nevoie. Daca ei sunt mancatori de laturi de la fastfood sau supermarket, e problema lor. Daca nu sunt in stare sa-ti respecte macar dreptul de a fi sanatos, atunci nu merita, nici respectul nici atentia ta.

Publicat în Dieta, Tips&Tricks | Etichete ce, fast, food, mananci, oras

Good Food Decembrie

Cristian Margarit Publicat în 6 decembrie, 2008 de CristiM6 decembrie, 2008 3

Revista e un pericol public… numai pozele pot strica orice dieta… si un articol despre post, grasimi, conserve, alimentatia de sarbatori semnat de mine. Enojoy… Good Food, Decembrie 2008.

A fost o colaborare extraordinara(fetele foarte intelegatoare cu intarzierile mele in predarea articolelor) si sunt onorat ca articolele mele au aparut intr-o astfel de revista.
Sper ca am reusit sa transmit destule lucruri despre o dieta sanatoasa cititorilor revistei. Am pus accent pe lucrurile pozitive, care ne aduc beneficii; atacand mai putin pe cele negative.

Mi se pare foarte interesant articolul despre copiii in bucatarie… un copil are sansa sa invete sa manance curat si sa gateasca de la o varsta frageda, cred ca sunt activitati mult mai utile decat petrecerile la mec sau jocul pe calculator.

Publicat în Good Food | Etichete decembrie, food, good | 3 Răspunsuri

Navigare articole

1 2 >>

Eisberg, salate

psiholog, psihoterapeut, cabinet

Cristian Margarit
Supliment, articulatii, dureroase

Categorii

  • 7Minutes (7)
  • Amintiri (14)
  • Biz (204)
  • Ce mancam? (332)
  • Citadin (166)
  • Dieta (445)
  • GetFIT Challenge (2)
  • GetFIT Radio Show (119)
  • GetFIT Video (49)
  • Good Food (16)
  • Jurnalul meu (142)
  • Parerea mea despre… (184)
  • Prezentari (69)
  • Prieteni (49)
  • Recomandari (102)
    • AGH (8)
  • Sanatate (210)
  • Sex (35)
  • Sport (101)
  • Steroizi si doping (10)
  • Suplimente (130)
  • Tips&Tricks (106)
  • Turism culinar (5)
  • Umami (8)
  • Unde mancam? (20)

Arhive

Visit GetFIT ro's profile on Pinterest.

Etichete

alimente (115) bine (31) bucuresti (32) calorii (46) cancer (31) carne (52) cereale (25) copii (27) cristian (114) culturism (38) Dieta (265) eisberg (62) face (29) fasole (34) fit (38) fitness (64) fructe (57) get (34) grasimi (27) iaurt (26) iceberg (32) ingrasa (30) lapte (30) legume (57) mancare (83) margarit (161) miscarea (29) nutritie (101) nutritive (49) paine (27) peste (28) post (36) proteine (32) reteta (63) retete (70) romania (27) salata (149) Sanatate (52) seminar (58) slabire (143) sport (112) suplimente (141) ulei (25) vara (28) zahar (25)
Suplimente Online, GetFIT, shop, GetfitShop
 
GetFit, sport, mișcare, fitness
©2025 - Cristian Margarit
↑