Arhiva etichetelor: frunze

5 avantaje ale consumului de fibre

Cristian Margarit Publicat în de

5 avantaje ale consumului de fibre din salate

fibre

Salatele sunt cele mai bune surse de fibre.

De unde trebuie să vină fibre în dieta noastră?

Fibrele alimentare sunt prezente în mai toate alimentele de origine vegetală, nefiind prezente în cele de origine animală. Dar nu toate sursele de fibre sunt egale: pe lângă fibre, alimentele vin și cu un aport variabil de carbohidrați și grăsimi, deci calorii. Iar fibrele din grâu (nu și din ovăz) au un efect iritant asupra tubului digestiv.

Ne interesează să avem în dietă alimente cu conținut mare de fibre, dar calorii puține. Asta atât pentru slăbire sau menținerea greutății cât și pentru efectele anti-aging. Acestea sunt, fără îndoială, frunzele. Salatele de funze au cel mai bun raport între aportul de fibre și cel de calorii. Adică multe fibre și calorii puține.

Pentru economie de timp dar și pentru siguranță eu mănânc, în general, salate de la Eisberg. Există trasabilitate până la semințe, salatele sunt testate iar firma este auditată internațional.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3257631/

Sănătatea tubului digestiv și a florei intestinale

Fibrele au efect prebiotic, adică hrănesc “bacteriile prietenoase” din tubul nostru digestiv. Asta înseamnă o digestie mai bună, tranzit intestinal îmbunătățit (combaterea constipației). Există un impact semnificativ chiar și asupra stării psihice. Din fibre rezultă și acizi grași cu catenă scurtă, care hrănesc celulele colonului și previn boli grave (cancerul de colon).

Imunitatea generală este legată de sănătatea tubului digestiv și de flora intestinală, un aspect foarte important în această perioadă.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4056765/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31087475/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31305907/

Prevenirea diabetului

Pe termen lung încărcarea glicemică și indicele glicemic al alimentelor sunt determinante în apariția diabetului zaharat de tip 2. Frunzele au o încărcătură glicemică și un indice glicemic foarte mici, fiind una dintre cele mai bune soluții în prevenție, alături de leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut). Pentru mine cea mai simplă soluție pentru includerea lor în dietă este să folosesc diverse conserve de calitate, de la d’aucy, fără BPA, deci sigure pentru sănătate.

conserve

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18287346/

Prevenirea bolilor cardiovasculare

Prin aportul de antioxidanți și efectul antiinflamator, salatele ajută la reducerea riscului de boli cardiovasculare. Ne referim, desigur, la salatele făcute cu frunze, nu la salata de “beof”, care este “salată” doar cu numele, în realitate fiind o bombă calorică.

Controlul apetitului și slăbire

Prin efectul de volum, caloriile puține și prin îmbunătățirea sănătății digestive, salatele ajută în programele de slăbire, fiind un predictor foarte important pentru succesul acestora. Adică cei care mănâncă salate au șanse mult mai mari să slăbească. Volumul salatelor poate fi mărit și prin includerea altor legume cu densitate calorică foarte scăzută, cum ar fi castraveții, de exemplu.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11396693/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31174214/

Detoxifiere

Deși este un termen controversat, îl vom folosi ca “umbrelă” pentru blocarea asimilării unor substanțe toxice prezente în alimente, pentru prevenirea formării altora în tubul digestiv dar și pentru eliminarea mai bună, în special a celor excretate prin bilă.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6041804/

Dacă fibrele sunt prebioticele (hrana probioticelor) este important să populăm tubul digestiv și cu “bacteriile prietenoase”. Am constatat că varianta asta pentru copii funcționează bine și la adulți (în special pentru combaterea balonărilor și constipației). Click pe imagine pentru detalii. Pot fi comandate diverse tipuri de probiotice și prebiotice (inulină, FOS) la www.suplimente.ro

probiotice

Dieta bazata pe fibre

Cristian Margarit Publicat în de  

Un nonsens. O aberatie produsa de promovarea agresiva a unor produse vecine cu junk-food-ul.

Fibrele, desi necesare in dieta, nu pot constitui “baza” unei diete pentru ca ele nu sunt un nutrient. Nu aduc nici energie, nici material de constructie. O dieta sanatoasa contine si o anumita cantitate de fibre alimentare, dar nu poate fi “bazata pe fibre”. Fibrele au anumite roluri in procesul de digestie insa nu ofera nici energie si nici material de constructie. Sunt un balast necesar in dieta.

Fibrele vin automat cu alimentele intr-o dieta diversa si neprocesata, in alimentele de origine vegetala, insotind ceilalti nutrienti. Fibrele au cateva avantaje: regleaza tranzitul intestinal, blocheaza asimilarea unor toxine (inclusiv metale grele), produc prin fermentatie acizi grasi esentiali, asmilabili direct din intestin.

Avantajul major al fibrelor intr-o dieta obisnuita este incetinirea asimilarii carbohidratilor, cu reducerea indicelui glicemic al mesei respective. Pe acest fapt se bazeaza reclamele la produse “cu fibre”. Totusi, incarcarea glicemica (cantitatea totala de glucoza/carbohidrati) ramane aceeasi, deci aceste alimente pot avea chiar mai multe calorii decat cantitati mai mici din faina alba, de exemplu. Crezand ca “e bun”, omul mananca mai mult decat daca ar fi stiut ce contine cu adevarat acel aliment, adica, in mare masura “calorii goale”, cu toate eforturile zadarnice ale producatorilor de a “fortifica” produsele de panificatie cu vitamine, minerale, proteine.

Dezavantajele fibrelor din cereale (in special grau) sunt alergenii, acidul fitic (care blocheaza asimilarea mineralelor), glutenul (responsabil nu doar pentru boala celiaca ci si pentru multe alte tulburari), opioizii (de unde si proverbul “painea prosteste”). Chiar si soiurile de grau considerate “mai bune” (spelta) sunt practic identice, urmand ca prin procesare (coacerea painii) toxicitatea sa creasca substantial.

Tranzitul intestinal (toba pe care o bat vanzatorii de faina arsa) este avantajat si de aportul de grasimi sanatoase si probiotice, nu doar de fibre, existand oameni care mananca foarte putine fibre si au un tranzit intestinal normal, sanatos.

Excesul de fibre (in special cele din cereale) este la fel de nociv ca si lipsa totala a fibrelor din alimentatie. Printre dezavantajele unui consum exagerat de fibre se numara blocarea asimilarii unor minerale (in special calciul din laptele cu cereale dat copiilor), iritarea colonului (in special cu produse pretins de detoxifiere care contin tarate de grau). Fibrele pot interfera cu digestia altor alimente (in special cand se mananca mai multe alimente asociate la aceeasi masa) si pot induce fermentatia si indigestiile.

Acneea persistenta poate chiar sa dispara la cateva saptamani dupa incetarea folosirii cerealelor ca aliment. Faina arsa sustine procesele inflamatorii si genereaza procese autoimune implicate si in afectiunile tenului.

Deci, data viitoare cand cineva iti spune ca tine “o dieta bazata pe fibre” sau cand unui produs din faina i se face reclama de tip “contine fibre”, trece-l pe lista neagra. Prezenta unei cantitati semnificative de faina de cereale in dieta noastra (chiar si integrala) tine doar de motive economice (ieftin de produs si procesat), nu medicale (in realitate este daunatoare sanatatii).

PS: da, fainoasele sunt bune la gust, iti umfla burta si iti adorm creierul, imi plac si mie, dar ele reprezinta o proportie cat mai mica din alimentatia mea, pentru ca stiu sa-mi iau nutrientii din alte surse si nu ma las pacalit de reclamele vanzatorilor de junk, indiferent pe cine ar plati sau convinge sa le laude produsele.