Medicina ne spune ca este o boala genetica. Un asa-zis defect in exprimarea UGT1A1 care duce la sinteza scazuta a unei enzime responsabila cu detoxifierea bilirubinei, un produs rezultat din moartea globulelor rosii. Intre 3 si 10% din populatia umana sufera aceasta deficienta. Rezultatul este ca ficatul are o activitate de conjugare a bilirubinei scazuta cu 30%. Factorii agravanti sunt stressul, efortul fizic, reducerea brusca a aportului caloric (post negru), infectii.

Manifestari: in primul rand la analize se constata un nivel usor crescut, cronic, al bilirubinei in sange (1-6mg/dl). In general nu exista simptome vizibile (cu exceptia unor cazuri rare de icter- ingalbenirea tegumentelor). Insa marea majoritatea a celor suferinzi se confrunta cu: somnolenta, slabiciune musculara, ameteli, stari de rau sau confuzie, depresie, anxietate, iritabilitate, crampe, dureri abdominale, intoleranta la diferite medicamente, palpitatii, senzatie de rau permanenta, usoara distensie abdominala, constipatie, pofta de dulciuri urmata de apatie. Se pare ca exista legaturi si cu hipotiroidia, oboseala cronica si candidozele.

Un aspect foarte interesant este dificultatea detoxifierii unor compusi cancerigeni (in special hidrocarburi aromatice policiclice), rezultati din prepararea termica la temperaturi inalte a carnii (frigere, prajire). La persoanele cu sindrom Gilbert, consumul acestor alimente arse creste semnificativ riscul de cancer.

Bilirubina este excretata prin bila, acelasi lichid care este implicat si in digestia grasimilor. Iata de ce o dieta cu continut mediu sau mare de grasimi poate ajuta in aceasta situatie. Mai multa bila secretata duce si la o detoxifiere mai buna a bilirubinei. De asemenea, evitati chimicalele, atat pe cele din mancare (aditivi) cat si medicamentele luate fara rost, alcoolul, drogurile, fumatul.