Din ce în ce mai mulți oameni intră în diete fără gluten sau doar în polemica publică privind oportunitatea eliminării glutenului din alimentație. Dincolo de cei cu boală celiacă, unde glutenul trebuie pur și simplu eliminat, restul oamenilor pot observa beneficii atunci când îl reduc sau exclud din alimentație. Despre și pentru această categorie de persoane este acest articol.
Acum putem găsi în magazine alimente certificate fără gluten (click pentru lista de produse), pentru ca și suferinzii de boală celiacă sau alte afecțiuni cauzate de gluten să se poată bucura de diverse rețete și preparate care l-ar fi putut conține. Există pâine fără gluten, diverse mixuri pentru produse de panificație, înlocuitorii ai făinii sau pastelor.
Ce este glutenul și unde se găsește?
Glutenul este o proteină prezentă în grâu, orz, secară și câteodată în ovăz. Este cel care dă textura specifică pâinii, fiind vâsco-elastic și lipicios. La rândul lui, este compus din mai multe tipuri de proteine, principalele fiind gliadina și glutenina. Semnificația prezenței glutenului în diversele alimente este dată de reacția unor oameni la acest complex de proteine, de la una imunologică severă (1-2% din populație) până la unele mai ușoare, aproximativ 10-13% din populație. Interesant este că aceste procente sunt prezente și la tipologiile genetice din zonele unde grâul a fost inițial cultivat, deci nu a apărut o “adaptare” generală pentru el.
Deci cam toate alimentele sunt “fără gluten”, cu excepția cerealelor menționate. În alimentele obișnuite poate fi găsit în orice combinație unde gâul și derivatele sale sunt prezente, ca ingredient intenționat sau accidental.
Pâinea
Pentru pâine se pare că intervin diferențe în funcție de tipul de grâu folosit. Grâul dur, spelta sau alte variante sunt mai bine tolerate. De asemenea, pâinea cu maia (click pentru detalii), dospită un timp mai îndelungat ar fi și ea mai bună decât cea “industrială”. Totuși, aceste diferențe încă nu au în spate o bază științifică serioasă ci, mai degrabă, experiențele personale. Dar ele sunt cele care contează, de fapt.
Noi folosim în casă diverse variante de pâine fără gluten și paste fără gluten pentru că unul dintre membrii familiei are o contraindicație medicală. Așa am observat că le este mai bine tuturor reducând glutenul. Ne este foarte ușor pentru că de unde comandăm noi (Freshful by eMAG) există o variatete mare de alimente fără gluten. Chiar și o pâine din semințe, foarte sățioasă.
Cum știm dacă este cazul să urmăm o dietă fără gluten?
Dincolo de analizele medicale și testările de laborator se poate face un test simplu. Dacă ai diverse probleme digestive (balonări, constipații, arsuri) sau chiar neurologice (“brain fog”, somnolență), dermatologice (eczeme, alergii), cu greutatea sau de altă natură și suspectezi glutenul îl elimini câteva săptămâni și observi efectele. Dacă simptomele dispar sau se reduc, atunci poate că este cazul să menții această restricție. Dacă ești la fel ca înainte atunci poate că poți reintroduce glutenul și te poți bucura de calitățile lui.
Poate să fie periculoasă o dietă fără gluten?
Evident că nu, cea mai mare parte a populației globului s-a hrănit fără gluten timp de sute de mii de ani. Legumele, fructele, leguminoasele, rădăcinoasele, frunzele, carnea, ouăle, lactatele, ciupercile, chiar și cerealele (porumb, orez) și pseudocereale (hrișcă, quinoa, mei) nu au gluten.
Povestea cu “dacă nu mănânci gluten atunci mănânci orez cu arsenic și e mai rău” mi se pare prea trasă de păr încât să merite o discuție. Indiferent dacă mănânci sau nu gluten, alegerile pot fi sănătoase și te poți bucura de savoarea alimentelor, chiar și a pâinii.
De ce ai vrea să mănânci pâine fără gluten? Pentru cei cu indicație medicală e clar. În mod direct pentru sănătate. Pentru ceilalți, diverse motive. Important e să știm că atât glutenul cât și drojdia sau alte componente ale pâinii din grâu pot avea efecte negative asupra calității vieții chiar și la persoane aparent sănătoase.
Aici am pornit de la o făină fără gluten, cu făină de migdale și semințe de in (surse de fibre și grăsimi sănătoase) iar ca sursă de amidon este tapioca. Putem “imita” diverse astfel de rețete folosind făina de orez în locul pudrei de tapioca, de exemplu.
Ingrediente și mod de preparare
Am pornit de la un mix gata făcut, la care se adaugă ulei de măsline, ouă, oțet, apă, sare. Apoi rozmarin. Se poate merge și către o rețetă dulce, adăugând zahar brun, de exemplu.
Trebuie să fie bine amestecate, am un “mixer planetar”, de fapt un robot de bucătărie de la Heinner (are și blender, chopper, mașină de tocat). E foarte util, combină mai multe aparate într-unul singur. Click pentru oferta de la emag.
Am făcut forme “de mână”, dar pot fi coapte și ca grisine sau ca “biscuiți șprițați”.
Eu evit arsura, deci le țin la temperatură mai mică, astfel încât să rămân cu beneficiile, fără să produc substanțe toxice. Am pus compoziția pe hârtie de copt și apoi în cuptor. În funcție de cuptor se poate coace mai repede sau mai greu, deci măcar la primele teste e bine sa o păzim.
Împart întotdeauna produsele cu cei din jur, am fost surprins să fie foarte bine apreciate. Merg ca gustare și luate la serviciu, școală, drumuri mai lungi.
Citim ceva interesant despre gluten, pe unele site-uri de “știri”, dar și la cei care traduc din ele. După ei, ar fi periculos să renunți la a mânca gluten. Dacă renunți la gluten e nasol. La carne poți renunța. La lactate. La toate produsele de origine animală. E ok. Ți se dau sfaturi despre cum să acoperi deficitele, despre ce suplimente să iei și tot așa. Doar la gluten să nu renunți, pentru că el e zeul lor. Și pentru că îl venerează atât, nu orice prost are dreptul să aleagă ce vrea să mănânce.
Sunt în stare băjeții de orice manipulare, doar să convingă marea masă de victime că e totul în regulă, ne putem lăsa pe mâna lor. Dar ignorantul dezorientat nici nu trebuie convins. E suficient să i se dea un pretext pentru a-și continua viciul, oricare ar fi acela. Oricum toata mâncarea e rea și o viață avem. Să ne “simtem” bine măcar.
Deși, altfel nenea doctorul, nu își asumă vreo responsabilitate, iar când se dovedește că a greșit, se ascunde după “acelea erau datele la momentul respectiv”. Mă doare undeva de datele voastre, nu vreau să-mi trăiesc viața așteptând să vă puneți voi la curent cu noutățile. Nu mai confundați statisticile cu realitatea. Îmi permit să studiez, să judec și să decid. Fac pariu că l-ați fi secondat cu succes pe Herr Mengele.
E și o demonstrație de forță pentru acești indivizi bolnavi de putere: ce nu vor ei să existe, nu există. Indiferent cum te simți tu când scapi de gluten. Sigur, poate că te vei simți la fel și atunci poate că nu avea rost sa îl scoți. Dar e gratis să faci un test. Și “riscurile” sunt doar inventate de ei.
Dar și studiul (prospectiv… pentru cine vrea să înțeleagă și cum a fost făcut, altfel mai bine să tacă):
http://www.bmj.com/content/357/bmj.j1892
În ce găsim gluten?
Glutenul este un complex de proteine care se găsește în principal în grâu, dar și în ovăz, secară, orz. Restul alimentelor nu au gluten. Nici măcar porumbul sau orezul. Nici alte “semințe” (pseudocereale). Nu e nici în legume, nici în fructe, nici în lactate, nici în ouă, nici în ciuperci… nicăieri altundeva. Deci cum am putea să vorbim despre o “industrie gluten-free” când mai toate alimentele sunt, în mod natural… “gluten-free”. În afară de iubitul lor grâu. Personal consider ovăzul, secara și orzul în altă categorie (au alt tip de gluten decât cel din grâu, dar astă e alta discuție, unii trebuie să se mai nască odată pentru a o putea purta).
Dacă ar trebui să-l găsim doar în produsele derivate din cerealele enumerate, totuși de ce apare și în alte alimente? În unele e pus intenționat, sub diverse forme și din diverse motive. Cea mai cunoscută capcană ar fi cu extractul de malț, pus acum inclusiv în fulgii de porumb, drept potențiator de aromă.
Pentru că există o categorie de oameni care suferă de o boala celiacă (o reacție a sistemului imunitar la gluten, cu efecte foarte grave asupra sănătații), multe alimente au scris acum pe ele “poate conține gluten”. Asta nu înseamnă că îl găsim acolo garantat. Înseamnă doar că în unitatea de procesare (fabrică, laborator, bucătărie) există și surse de gluten care ar putea ajunge accidental în fasolea ta bătută. De exemplu, trece cineva cu o găleată de făină pe lângă oala cu fasole pusă la fiert și o varsă înăuntru, accidental. Sau pe o țeavă rămân fulgi de grâu înainte să fie ambalați cei de porumb. Sau se folosește un aditiv obținut din grâu și este posibil să fi rămas gluten în el. Întelegeți ideea.
Cum e cu știrea falsă?
E ca în bancurile cu Radio Erevan: studiul nu era despre gluten, studiul nu era un “studiu” adevarat (“gold standard”), era doar făcut pe baza unor fișe de auto-raportare. Adică niște oameni scriau pe o foaie ce au mâncat și din acele date, cercetătorii încercau să extragă diverse corelații. Cauzalități nu ar fi putut găsi. Ceea ce face diferența. La fel cum în engleză întâlnim peste tot acel “may”. “It may cause”… am înteles. Ar putea. E bine să știm că ceva “ar putea” să se întâmple. Când? De ce? La cine? Cum? Nu mai contează, oricum se pierde la traducere. Din “ar putea” ajunge în română direct “este”.
Absolut ridicol să consideri în 2018 că fără grâu nu mai ai fibre. Sau că automat vei avea mai multe metale grele în dietă. Iar, ca nutriționist, dacă nu știi să rezolvi “problema” lipsei grâului din alimentație (indiferent de motiv) lasă-te de meserie. Nu știi alte surse de fibre?
Ce facem cu sutele de mii de ani în care oamenii nu au avut grâu? Când a început să fie cultivat și cum s-a răspândit? Miliardele alea de chinezi, cu orezul lor, au avut mult de suferit, să înțeleg. În partea cealaltă, cu porumbul, la fel. Probabil că de asta a dispărut și imperiul Incaș, din lipsă de grâu.
Dar ne-am putea informa despre ce s-a întamplat în Asia, Africa și America atunci când au primit grâul. Chiar și în epoca modernă, ce se întâmplă cu sănătatea unei populații atunci când zeul vostru le este băgat pe gât.
Doar grâul are fibre?
Manipularea apare atunci când se extrapolează ideea: dacă nu mănânci grâu înseamnă că nu mănânci nici cerale integrale (fals, există și cereale fără gluten), iar dacă nu mănânci cereale integrale nu ai destule fibre (iarăsi fals, există nenumărate alte surse de fibre în dietă), iar dacă nu mănânci fibre ai un risc crescut pentru diverse boli (foarte discutabil și aici, nu aș zice chiar fals, dar ar fi subiectul altui articol).
Dacă te uiți în jur, observi chiar că glutenul vine în principal din făină albă de grâu. Prea puțin din alte surse. Deci cum ar putea fi renunțarea la pâinea albă ceva dăunător?
Deci dacă nu mănânci grâu mananci orez?
O altă gogonată ar fi că, din acele date, rezultă că dacă nu mănânci gluten înseamnă că mănânci mai mult orez (posibil) care conține mult arsenic. Dar poate eu nu mănânc orez sau poate că orezul meu nu are chiar atât de mult arsenic. Altfel, daca ne-am pune problema că fibrele, acidul fitic sau alte componente din grâu blochează asimilarea (sau maresc eliminarea) metalelor grele (și a altor substanțe toxice) pisica ajunge să-și mănânce coada, pentru că, dupa altă manipulare ordinară, nu ar exista “toxine”, pentru ca nu se știe cum se numesc și oricum nu există metode să ajuți corpul să scape de ele. Pentru ca s-ar putea numi “detoxifiere” și asta ar fi împotriva nutriționismului scofâlcit, de Dâmbovița.
E oare posibil ca “Știința” să se înșele?
Pentru ca tot felul de nulități se erijează în reprezentanții Științei (cu majusculă, precum Dumnezeu) trebuie să studiem puțin mai adânc. Și nu studii despre alte lucruri care apoi sunt folosite pentru a promova cereale, ci puțină istorie. Cam cum ar fi asta când industria zahărului și-a făcut treaba bine, chiar cu oameni de “Știință” cu ștaif, nu cu titluri academice inventate.
Principial vorbind, apare un paradox… pentru că “Știința” e în continuu progres, cea de azi este clar mai “adevărată” decat cea de ieri și clar mai “falsă” decât cea de mâine. Apar mereu noi descoperiri și dovezi, unele chiar capabile să schimbe paradigme întregi. Sau să anuleze recomandări nutriționale cu care au fost induși în eroare cobaii pacienții, timp de zeci de ani. Cum ar fi oile oamenii care au înghițit gogoașa despre ouă și colesterol, de exemplu.
Dar unul care vrea să își mențină monopolul său imaginar asupra informației va ține cu dinții de minciunile pe care ți le-a spus deja, încălcând orice regulă a unei dezbateri. Face apel la “diplome” (deși, dacă îi iei cursurile după care pretinde că a învățat, sunt depășite de zeci de ani), insultă, face urât, în general. Dar avem o veste proastă pentru aceste specimene: informația e mult mai accesibilă azi decât ieri și unii dintre noi mai avem și câțiva neuroni pe care îi folosim.
Deci… cum rămâne cu glutenul?
E simplu. Dacă te uiti în jur (adică prin lume, nu “bula” ta) afli că există o dezbatere destul de serioasă pe tema asta, încă în desfășurare. În afară de gluten în sine ar putea fi glifosatul, ar putea fi FODMAP-urile, drojdia, disbioza sau ar putea fi alți factori pentru care când cineva renunță la grâu (nu neapărat și la celalte cereale) apar îmbunătățiri ale stării de sănătate. Nu intru în detalii, pentru ca cine vrea “dovezi” sau “studii” poate folosi cu încredere un motor de căutare, eventual chiar cel de pe Amazon, unde medici de talie mondiala au carți scrise cu serioase referințe Științifice. Zeci de cărți care arată beneficiile unei diete fără gluten. Aș putea menționa zonulina sau gliadinmorfina, dar am facut-o cu alte ocazii.
Sigur, toți acei autori (dar și cei din studiile citate) sunt avizi după bani și faimă, iar cărțile lor se vând în milioane de exemplare pentru că oamenii nu au avut rezultate. De asta se vând, de proaste ce sunt. Nu pentru ca ar fi posibil sa fi fost utile.
Revenind la oile noastre, oricine poate încerca și pe pielea sa, chiar dacă nu crede în IgE, IgM sau în alte globuline. Și dacă măcar te dezumfli puțin tot ai câștigat ceva. Pentru că nici un studiu sau teorie (nu mai zic de minciunile unora) nu pot contrazice realitatea pe care o trăiești.
Ce fac eu?
Personal mănânc gluten, dar nu despre asta e vorba aici. Încerc să țin pâinea la minim dar cam atât. Dacă cineva renunță la el și se simte bine cine ești tu să îi spui ce să facă? Repet: practic toate celelalte alimente în afară de grâu, secară, orz, ovăz NU AU GLUTEN, pentru că e un complex de proteine specific acestor specii.
Și foarte mulți dintre cei care renuntă măcar la pâinea de grâu (da, și integrală sau neagră) observă în doar câteva săptămâni beneficii reale pentru sănătate, energie, stare mentală etc.
Am redescoperit in urma cu cateva saptamani painea crocanta de secara de la Finn Crisp, un inlocuitor foarte bun pentru painea clasica dar si un “suport” excelent, gustos si cu putine calorii pentru pasta de peste, hummus, pate-ul de ficat de casa, icre, vinete si multe alte retete pe care le-as manca in fiecare zi.
Tartinele clasice pot deveni astfel mai sanatoase si mai gustoase daca in loc de painea de grau dospita punem branza, pestele, carnea, ouale sau orice alt aliment pe Finn Crisp.
Multi dintre utilizatorii programelor mele de nutritie mananca si supe-crema, langa care, in loc de crutoane, se pot pune acesti crackers de secara.
Pentru un plus de senzatie crocanta, putem adauga bucati de Finn Crisp si in smoothie-uri sau alte mixuri, cum ar fi sosul de iaurt, labne.
Finn Crisp sunt facuti din secara, care are mai putin gluten si de alt tip decat cel din grau, fiind mult mai potriviti pentru cei care vor sa faca un pas in renuntarea la paine si gluten. Aportul crescut de fibre este si el un avantaj.
Painea secara crocanta subtire (Original, Chimen, Coriandru, Usturoi) precum si varianta ‘Paine crocanta subtire multicereale (secara, ovaz, orz) de la Finn Crisp poate fi gasita in marile magazine, la un pret absolut decent (in jur de 9 lei), mai ales ca un pachet contine intre 27 – 30 felii de paine subtire.
Glutenul este un complex de proteine, gasit in special in grau si rudele sale. Alte cereale (secara, ovaz, orz) contin si ele diverse forme de gluten (semnificativ pentru cei cu boala celiaca).
Glutenul este componenta din faina care permite painii si produselor de panificatie sa aiba acea textura elastica. Iata de ce o mamaliga sau o prajitura de orez nu “creste” asa cum creste painea.
Glutenul este un compus complex, din lanturi de aminoacizi (proteina), cu diverse structuri in functie de tipul de cereale din care provine.
Pe langa gustul si textura delicioase, glutenul poate sa creeze diverse probleme de sanatate. Aceste probleme apar atat pe tubul digestiv cat si pe sistemul imunitar sau chiar si pentru neuroni. Glutenul are in componenta si opioizi (ex. gliadinmorfina) care pot da somnolenta, dependenta si care pot afecta intregul sistem neurohormonal.
Boala celiaca
Este o afectiune serioasa, care poate pune in pericol viata. Se manifesta prin afectarea intestinului de catre sistemul imunitar, in urma expunerii la gluten, chiar si in cantitati mici. Cei diagnositati cu aceasta boala trebuie sa tina toata viata un regim strict, fara gluten.
Exista si alte tipuri de afectiuni cauzate de gluten (sensibilitate, intoleranta) care au simptome complexe, dar care nu pun viata in pericol, in mod direct. Aceste probleme sunt usor de depistat: se urmeaza o perioada o dieta fara gluten si se observa evolutia. Exista si teste de sange, dar scumpe si greu accesibile.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21392369
Foarte interesant: se pare ca exista posibilitatea de a vindeca aceasta boala, informatii in link-ul de mai jos:
Gasim gluten in toate alimentele care contin, in mod direct sau indirect, ingrediente din grau si cerealele inrudite. Cerealele fara gluten (porumb, orez) nu au aceasta componenta. Il mai putem gasi in alimente in care se foloseste maltul (sau extractul de malt, drept potentiator de gust) si alte derivate din cereale/grau/gluten.
Un aliment poate fi in mod natural fara gluten (practic toate alimentele in afara de grau si rudele sale). Pentru cei cu intoleranta este suficient insa pentru cei cu boala celiaca e nevoie de o certificare speciala pentru alimentele procesate (care contin mai multe ingrediente). Este nevoie de aceasta asigurare pentru ca in bucatarii sau in fabrici poate sa apara o contaminare (neintentionata, evident).
Are rost sa renunti la gluten?
Multi oameni iau decizia sa evite glutenul si observa nenumarate imbunatatiri ale starii de sanatate. Sigur ca exista si persoane care neaga acest lucru, insa parerea cuiva nu poate sa nege o realitate. La fel, chiar daca putem gasi studii stiintifice care sa confirme sau sa infirme aproape orice, ele nu valoreaza nimic in fata experientei personale. Iar renuntarea la gluten este o masura foarte simpla si gratuita pe care o putem lua oricare dintre noi, evaluand apoi rezultatele.
Totusi, multe dintre progrese pot fi observate odata cu renuntarea la grau in sine, mentinand alte cereale (secara, ovaz, orz). Se poate vorbi, de asemnea, de tipul de grau (modern sau vechi) sau de continutul de pesticide/ingrasaminte. Se poate vorbi si de alte componente alimentare, care se asociaza, de obicei, in dieta noastra, cu glutenul: zaharul, lactatele, cafeaua, solanaceele, alimentele prajite (grasimi oxidate, grasimi trans).
Personal nu am cum sa inteleg ignoranta unora (inclusiv medici) care neaga acest lucru evident in zilele noastre si acoperit de nenumarate studii si experimente stiintifice.
Painea
Daca renunti la paine, paste, produse de patiserie lucrurile vor sta mult mai bine, chiar daca nu elimini complet glutenul. Iata si 20 de motive pentru a renunta la paine.
Afectiuni in care glutenul pare sa fie un factor
Dieta fara gluten pare sa aiba efecte benefice in nenumarate boli, de la autism si schizofrenie pana la boli ale tiroidei si intestin permeabil/iritabil, dermatite, fibromialgie, ginecomastie, obezitate, afectiuni ale articulatiilor, diabet, autoimunitate, boli cardiovasculare, disbioza etc.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24728027
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27065833
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27416055
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23666039
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15698850
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26825414
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27763541
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27399823
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25956352
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26389946
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25642988
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26456581
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19332085
De asemenea, pe langa gluten, graul vine si cu alte componente cu potential daunator. Deci renuntarea la “gluten” poate sa insemne si renuntarea la acestea, rezultand efecte benefice pentru sanatate.
Sportivi fara gluten
Cu multi ani inainte ca celebrul tenisman N. Djokovic sa publice o celebra carte pe aceasta tema am aplicat cu sportivi acesta simpla interventie nutritionala. Am observat beneficii, in anumite cazuri, dupa primele 2-3 antrenamente. Viteza, reflexe, reducerea inflamatiei, grabirea refacerii, reducerea retentiei de apa, cresterea testosteronului si lista poate continua la nesfarsit.
Bineinteles ca oamenii sunt diferiti si ca rezultatele difera, dar ce te costa sa incerci? Doar depasirea unui prag psihologic pentru a renunta la paine sau paste ca sursa de carbohidrati. Raman suficiente surse. Iar cine nu stie ce alte surse de carbohidrati avem in afara de grau, nu merita sa intre in discutie.
Carte despre gluten
Am primit de la editori o carte extrem de interesanta si utila, pe care o recomand tuturor fanilor cerealelor si mancatorilor de paine, paste si altele asemenea.
Iata ca D. Mencinicopschi revine cu un material nou, scris cu obiectivitate si detasare, cu foarte multe noutati si explicatii care pot fi intelese de catre omul obisnuit, aducand in prim plan graul, glutenul si efectele acestora asupra sanatatii.
Este pentru prima data cand intr-o astfel de lucrare se extinde enorm “aria de acoperire” a tulburarilor induse de consumul glutenului, dincolo de “boala celiaca”, asa cum era ea cunoscuta in forma clasica.
Cartea vine sa va confirme nenumarate “aberatii” si “afirmatii nejustificate” scrise si pe acest blog in ultimii ani. Indiferent de teorii si “dovezi stiintifice”, exista o singura dovada: scoate cerealele cateva saptamani din dieta si vezi ce minuni ti se intampla. Apoi da-le peste bot cu transformarea ta celor care iti explica de la tastatura cum au citit ei un studiu care “demonstra” ca nu e nicio problema cu glutenul.
Citat:
“Astazi se cunosc insa foarte multe forme clinice care nu se manifesta in forma clasica: forma silentioasa a Bolii celiace, care este asimptomatia, forma latenta, forma oligosimptomatica (cu simptome putine).
Numerosii pacienti cu suferinte digestive (balonari, borborisme, scaune diareice sau chiar constipatie), multi dintre ei cu diagnostic de colon iritabil, sunt in realitate suferinzi de Boala celiaca. Forme de boala cu manifestari dermatologice, neurologice, hepatice explica de ce intarzie foarte mult diagnosticul coresct si genereaza prin lipsa de tratament complicatii severe.”
De la 20.00 la Activ FM (www.activefem.ro si 92.7 in Bucuresti) discutam despre componentele alimentare daunatoare sanatatii, prezente in practic toate alimentele studiate atent, inclusiv in plante: lectine, gluten, acizi organici (oxalic, fitic), hemaglutinine, saponine, opioizi, amine biogenice, histamina, tiramina, antivitamine, disruptori hormonali etc.
Puteti intra in direct la 0734 22 02 02 cu intrebari, pareri, completari, experiente personale.
Lectinele– sunt proteine intalnite in diverse tipuri de seminte, au efecte negative asupra sistemului imunitar, putand genera fenomene de autoimunitate. Aglutinina- germenii de grau contin o proteina careia i-a fost dat numele “wheat germ agglutinin”. Daca ajunge in circulatia sangvina se leaga eritrocite (globulele rosii) si de acidul sialic din cartilagii si cornee.
Glutenul- o proteina prezenta in grau, cu mai multe componente, cele principale fiind marirea permeabilitatii intestinale si efectul opioid, care induce dependenta.
Acizii organici
Acidul oxalic, prezent in macris, patrunjel, spanac, frunzele de sfecla, rubarba. Poate lega anumite minerale, in special calciul, care apoi precipita in articulatii sau in rinichi (este una dintre componentele principale ale pietrelor la rinichi). Poate fi eliminat partial prin oparire si aruncarea apei respective.
Acidul fitic, prezent in special in cereale, nuci si seminte leaga si el mineralele, in special fierul si zincul. Se incearca reducerea cantitatilor prezente in almente prin inmuiere (optim 55 de grade si 4.5 pH- usor acid) si fermentare, o enzima specifica. Are si beneficii, ca antioxidant, fiind propus ca terapie complementara/alternativa in mai multe situatii, inclusiv pentru efectul chelator.
Goitrogenii: substante care impiedica includerea iodului in hormonii tiroidieni, fenomen ce poate duce la marirea glandei si formarea gusei. Se gasesc in crucifere: varza, broccoli, conopida. Si in soia, desigur.
Solanina si chaconina din solanacee (cartofi) poate fi toxica in doze mari si nu este afectata de prepararea termica. Inrudita este si tomatina din gogonele.
Glicozide cianogenice- in sambruii de caise si in migdale, toxice in doze mari, dar cu efecte hormetice in doze mici.
Psoraleni- in pastarnac (si mai putin in telina si morcov)- dau fotosensibilitate si sunt mutagenici, de evitat vara, in special. Furocumarine se gasesc si in coaja citricelor.
Gosipol (gossypol), gasit in uleiul de seminte de bumbac (folosit ca aditiv in untul de arahide)- da infertilitate masculina si impotenta.
Inhibitori de proteaze- in special in leguminoase, care, in mod traditional sunt fermentate (soia). Iata de ce “combinatia” de fasole cu ciolan este contraindicata.
Inhibitori de amilaza- in special in cereale. Alaturi de inhibitorii de proteaza pot stresa pancreasul pana la hipertrofie si cancer.
Latirogeni- aminoacizi cu efect neurotoxic, prezenti in naut.
Fitoestrogenii- in soia si anumite seminte (inul)- cu implicatii insuficient cunoscute.
Acidul erucic- o grasime care induce hipercolesterolemie- in uleiul de rapita.
Intestinul permeabil se dovedeste a fi cheia adaptarii omului la mediu, nu o stare patologica asa cum se credea pana de curand. Pornind de la sindromul de colon iritabil constatam efectele nedorite ale patrunderii in corpul nostru a unor molecule mari, inclusiv secvente de ADN si proteine cu efect alergenic sau generator de autoimunitate.
Descoperirile genetice din ultimii ani au aratat ca “ADN-ul rezidual”, adica 97% din genom (totalitatea genelor/informatiei dupa care suntem construiti) nu era chiar “junk DNA”, ba din contra, continea istoria relatiei dintre fiinta umana (incepand cu primele forme de viata de pe Pamant) si mediu. Acolo avem gene care se pot activa/inactiva in functie de factorii de mediu, ba chiar suntem capabili sa achizitionam noi gene (contactul cu virusuri si nu numai).
Da, purtam in noi o cantiate enorma de informatii referitoare la mediul in care au trait fiintele din care noi am evoluat. Noi suntem acele fiinte care au achiztionat noi si noi gene, capabile sa se integreze in mediu si sa-l foloseasca pentru reproducere. Teoria panspermiei ar spune ca avem nenumarate “gene extraterestre” (daca nu chiar toate), venite pe planeta odata cu diversele corpuri ceresti care au cazut pe aici.
Permeabilizarea intestinului este un fenomen natural, permis de o proteina numita zonulina (despre care vom tot auzi pe viitor) sa deschida “poarta” pentru “update”-uri la “sistemul de operare” (informatia genetica din care suntem construiti). Din pacate, deschiderea portii permite si intrarea unor elemente care ne provoaca boli grave, in special autoimune si cancer. Tocmai prin faptul ca avem stocata atat de multa informatie suntem capabili sa ne adaptam la diverse tipuri de alimentatie sau moduri de viata. Chiar daca specia umana e compusa din indivizi apropiati din punct de vedere al gradului de rudenie (fata de alte animale) observam o diversitate semnificativa in manifestarea acestui tipar, atat la nivel anatomico-fiziologic, dar si comportamental.
Intrebarea se pune: unde este limita adaptarii si unde incepe otravirea? Ne vom adapta la margarina, uleiuri rafinate, faina alba (gluten), cantitati mari de zahar? Se va reduce nevoia de vitamine si antioxidanti exogeni? Vom deveni rezistenti la substantele toxice (in special cancerigene) din mediu? Intr-o oarecare masura da, intr-un numar necunoscut de generatii. Eugenia si-a propus accelerarea acestui fenomen prin selectie dura. Ingineria genetica prin manipulari externe ale materialului genetic.
Ne putem proteja cu puterea gandului chiar de agresiunea unor chimicale? Desigur. Dar nu poti sti cat de bine. Religiile, diversele tipuri de meditatie si terapii alternative isi propun si ele aceasta evolutie rapida, din interior, prin “racordarea” la sursa univerala de “adevar, bine si lumina”.
Da, intestinul permeabil a dus la evolutia rapida a omului (de aici si numarul mic de fosile umane descoperite). Intrebarea care se pune este: vrei sa fii parte din cei pierduti pe drum de evolutie sau vrei sa iti protejezi matricea primordiala (informatia genetica) si sa lasi pe lume urmasi fericiti si sanatosi? Vrei o viata lunga si sanatoasa? Atunci ai grija cui deschizi usa!
PS: uitasem sa scriu elementul nutritional comun responsabil pentru “deschiderea usii” (activarea zonulinei). Da, ati ghicit. Glutenul. El. Painea lor cea de toate zilele. Graul, alimentul de baza. Pastele, covrigii, “cerealele” si toate celelalte.
Sunt foarte multumit de noile produse de la Now Foods, printre care si faina fara gluten.
Boala celiaca este un lucru foarte grav si cei care sufera de asa ceva deja cunosc pericolele consumului de gluten. Din nefericire, nu doar acesti oameni au probleme cu glutenul. Se pare ca un numar foarte mare de oameni au un anumit grad de alergie sau intoleranta la gluten, lucru ascuns in mod intentionat de organizatiile medicale si de media. Multe boli au fost puse si pe seama acesei proteine din cereale: cancer, acnee, astm, oboseala cronica, probleme de fertilitate, depresie, balonari, sindromul de colon iritabil, boli autoimune, inflamatorii si degenerative. Evident, omul modern fiind supus unei largi varietati de toxine, este aproape imposibil de separat care este de vina. Unii oameni decid sa elimine glutenul din dieta si rezultatele pozitive nu intarzie sa apara.
Pe langa faptul ca nu contine gluten, aceasta faina are in componenta si diverse alte fainuri de plante(tapioca, migdale), praf de copt fara aluminiu, sare marina si… Starch Lite, un extract din fasole care blocheaza absorbtia carbohidratilor. Deci da, gatind cu aceasta faina produsul final iti va aduce mai putine calorii decat daca ai gati cu o faina obisnuita.
La 38g contine: grasimi 3,5g, carbohidrati 26g(2g de fibre), proteine 4g
Tot pentru cei preocupati de consumul de cereale si fibre, am adus si tarate de ovaz, care au mai putini carbohidrati si mai multe fibre si proteine decat fulgii obisnuiti de ovaz. Ovazul este cunoscut pentru efectele sale benefice asupra sanatatii, iar acest produs le maximineaza, reducand cantitatea de calorii cu care obtii efectul dorit.
Later edit: Andreea a facut niste painici din faina fara gluten, fara sare, dar cu seminte de chimen, au fost delicioase:
