In lumea moderna orele de lucru, performanta ceruta, asaltul informational pur si simplu cer de la noi mai mult decat un om “mediu” poate sa dea. Cei mai multi alterneaza momentele de eficienta cu cele de confuzie, depresie, oboseala.
Corneliu Giurgea, romanul care a inventat piracetamul a spus, la un moment dat: “Omul nu va astepta milioane de ani pana cand natura ii va da un creier nou” (traducere aproximativa).
Iata cateva metode prin care ne putem imbunatati capacitatile intelectuale, atat pe termen scurt cat si pe termen mediu si lung (anumite adaptari ale creierului necesita luni sau ani de perseverenta):
1. Alimentele si hidratarea
Hidratarea este importanta mai ales dimineata, deci primul lucru bea un pahar cu apa. Poti incerca si diverse variante de sucuri de fructe si legume, supe, ceaiuri.
Este, intr-adevar, glucoza, “sursa de energie preferata de catre creier”? Asa cum este alcoolul sursa de energie preferata pentru ficat?
Alimente care ajuta la mentinerea atentiei, concentrarii, memoriei: ficatul de cod, pestele oceanic, creierul, maduva, algele marine (bogate in iod), galbenusul de ou, ficatul, iaurtul (aportul de galactoza), nucile, ciocolata neagra, afinele, caperele, ceaiul verde, drojdia de bere.
Sursa de carbohidrati este irelevanta, atat tip cat nu are gluten si vine dintr-o forma naturala, insotita de fibre.
Alimente care dau somnolenta si afecteaza negativ atentia, memoria, concentrarea: graul si derivatele (din cauza continutului de gluten), branza (din cauza caseinei), ciresele (melatonina), alimentele bogate in glutamat (sosul de soia) alimentele cu IG si incarcare glicemica mari (somnolenta indusa de insulina).
Combinatia “lapte cu cereale” e pierzatoare.
Excesul de proteine este periculos atat pentru functionarea sistemului nervos cat si pentru stabilitatea emotionala. De aici propunerea unora de a fi urmata o dieta vegana, bazata pe plante, cu un aport redus de proteine. Evident, am putea face acest lucru cand avem un corp maturizat, nu in copilarie sau adolescenta.
Aditivii alimentari induc tulburarde functionare a creierului- deci ar trebui evitati cu totul.
Testosteronul, hormonii de crestere, hormonii tiroidieni ajuta concentrarea, memoria, imaginatia. Excesul lor este daunator, ca la orice lucru bun. Se pot folosi si precursori sau metaboliti de tip pregnenolone, 7-Keto.
2. Suplimentele
Pentru ignorantii multumiti cu ce li se intampla, sunt suficiente “fructele si legumele” (desi, pentru creier, se pare ca ar fi mai utile alimentele de origine animala). Pentru cei care vor mai mult exista posibilitatea suplimentarii. Click pe imagini pentru a ajunge la descrierea produselor.
Vitaminele si mineralele sunt pe primul loc, de obicei in cantitati mai mari decat putem obtine din alimentele obisnuite: B-uri (B3, B6, B12, folat), vitamina C, vitamina D, magneziu (treonat), zinc, iod.
Lecitina- furnizeaza fosfolipide esentiale, asa cum omega 3 de origine animala (DHA) vine cu o alta componenta de baza; alpha GPC, fosfatidilserina
Gamma-tocoferolul este dovedit ca ajuta in incetinirea sau chiar stoparea bolii Alzheimer.
Tirozina este precursor pentru catecolamine, hraneste practic sinteza acestora, nu doar forteaza eliberarea sau inhiba reabsorbia.
Acetil-carnitina- mareste sinteza de acetil-colina, dand energie si claritate mentala. Lucreaza sinergic cu colina si inositolul. Impreuna cu ALA (acidul alfa-lipoic) are un efect neuroprotector. Utila in special pentru vegetarieni si vegani.
L-dopa- precuros al dopaminei, are un efect foarte puternic, dar poate influenta functionarea sistemului hormonal.
Ginkgo biloba- mareste fluxul de sange in creier
MCT Oil (acidul decanoic)- mareste numarul de mitocondrii din creier.
DHA- omega 3 cu 22 de atomi de carbon, inexistent in vegetalele obisnuite (dar poate fi obtinut si din alte)
Astaxanthin- carotenoid cu efect antioxidant, neurprotector, energizatn
PQQ- mareste numarul de mitocondrii.
CoQ10- imbunatateste functionarea mitocondriilor deja existente.
Nootropicele, farmaceutice sau naturale (DMAE, piracetam, huperzina, vinpocetina etc.) au fiecare avantajele si dezavantajele lor.
O alta categorie de suplimente ajuta la odihna si relaxare: melatonina, 5-HTP, taurina, GABA, glutamina, glicina, arginina, teanina, extractul de hamei, curcuminoidele. Pentru ca orice excitatie este urmata de inhibitie si orice crestere a nivelurilor de neurotransmitatori trebuie urmata de curatarea metabolitilor (odihna).
3. Sportul si odihna
Sportul poate consuma din aceeasi neurotransmitatori (acetilcolina, dopamina, adrenalina) necesari si unei stari de alerta si claritate mentala. Deci trebuie facut cu masura si asigurata suficienta odihna, pe langa alimentatia specifica.
Power-nap-ul este o metoda foarte buna pentru a reface nivelul neurotransmitatorilor si a reveni in forta in a doua parte a zilei.
4. Cofeina
Are efecte benefice dar si negative, mai ales anxietatea si efectul de “bici”. Potentialul adictiv este foarte mare. Merita folosita in mod inteligent, doar la nevoie, asigurand apoi timpul necesar pentru odihna.
5. Dieta ketogenica
Este demonstrata acum ca fiind benefica pentru protectia neuronala, actiunea antitumorala, intarizerea si stoparea evolutiei bolilor neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson, Scleroza Multipla). Este folosita in mod traditional in controlul crizelor epileptice.
Presupune adaptarea creierului la folosirea intr-o proportie majoritara (75%) a corpilor cetonici ca sursa de energie. Acest lucru se obtine prin reducerea drastica a carbohidratilor (la 10-50g pe zi), mentinerea proteinelor la un nivel mic-mediu (0.5-1g pe kilocorp) si aducand restul caloriilor necesare din grasimi (alimentatie sau grasimea de rezerva, la cei care o au in cantitati mari).
Alte articole si informatii pe aceasta tema:
https://www.cristianmargarit.ro/2011/03/suplimente-nutritive/limitless
http://www.getfit.ro/suplimente/sanatate-frumusete/suplimente-pentru-creier.html
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15699242
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25332485
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24383952
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25333499
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25333957
http://www.mit.edu/press/2010/magnesium-supplement.html
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25257259
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24348370
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1662399