↓
 

Cristian Margarit

Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport

Cristian Margarit
Citeste in primul rand aici! Cine este Cristi Margarit? Cristian Margarit Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport
Antet Mobil
 
 
  • Cine este Cristi Margarit?
  • Consultanta
  • 7Minutes
  • Amintiri
  • Biz
  • Ce mancam?
  • Citadin
  • Dieta
  • GetFIT Challenge
  • GetFIT Radio Show
  • GetFIT Video
  • Good Food
  • Jurnalul meu
  • Parerea mea despre…
  • Prezentari
  • Prieteni
  • Recomandari
    • AGH
  • Sanatate
  • Sex
  • Sport
  • Steroizi si doping
  • Suplimente
  • Tips&Tricks
  • Turism culinar
  • Unde mancam?
RSS-icon
Acasa » imbatranire

Arhiva etichetelor: imbatranire

Anti aging, alimente si suplimente care ne ajuta sa ramanem tineri

Cristian Margarit Publicat în 1 februarie, 2014 de CristiM20 aprilie, 2017  

Cat ar trebui sa traim?

Dupa unele studii genetice (comparatii cu alte animale) durata noastra de viata ar trebui sa fie in jur de 120 (unii spun chiar 130) de ani. Deci undeva pe la recordurile de longevitate atinse astazi de un numar foarte mic de oameni, pentru ca si in zonele civilizate (cu asistenta medicala de varf) media se invarte pe la jumatate. Totusi, odata cu inaintarea in varsta ne confruntam atat cu boli normale, ale varstei inaintate dar si cu boli care ar putea fi prevenite prin modul de viata. Chiar daca factorii genetici si epigenetici sunt greu de controlat, exista posibilitatea ca exprimarea genelor sa fie influentata prin nutritie, activitate fizica, diverse substante (medicamente, suplimente).

Ce ne omoara, care sunt bolile care duc la incheierea prematura a vietii?

Ne rapun in principal bolile cardio si cerebro-vasculare, cancerul, complicatiile diabetului, boli de plamani. Alte boli ne aduc suferinta, fara a ne ucide imediat (boli degenerative, accentuate de inflamatia cronica si stress-ul oxidativ excesiv): osteoporoza, artrozele, tulburarile hormonale, boala Alzheimer, cataracta etc.

Ce dieta este cea mai buna pentru prelungirea vietii?

Dovezile stiintifice sunt inca neconcludente in privinta unui tip sau a altuia de alimentatie, dar exista suficiente indicii ca restrictia calorica ne poate ajuta in prelungirea vietii. Mai bine spus, evitarea exceselor alimentare, fie ele facute cu alimente sanatoase, nemaivorbind de junk-food. Nu exista o dovada in privinta superioritatii (din punct de vedere al prelungirii vietii) a dietei exclusiv vegetale (vegetariana-vegana). Din contra, cei mai multi oameni longevivi sunt omnivori (mananca si carne). A nu se confunda dieta omnivora sanatoasa cu dieta “obisnuita” (alimente procesate, carne arsa, prajeli, mezeluri, zahar, cereale etc.). Din contra, in alimentele de origine animala se gasesc substante care protejeaza genele si chiar pot prelungi viata (carnosina, carnitina, vitamina B12, vitamina D, iod, zinc, fier). Bineinteles ca in dieta noastra e bine sa regasim cat mai multe substante cu efect antioxidant si protector, enzime, fitonutrienti, deci se includ si cantitati relativ mari de plante (inclusiv plante aromatice si medicinale, in forma naturala sau ca extracte, de preferinta standardizate).

Pentru a mentine usor dieta in restrictie calorica, dar oferind corpului nutrientii esentiali (si pe cei neesentiali dar utili in pastrarea sanatatii) se reduce nivelul carbohidratilor (in special din cereale si fructe), se ramane la un nivel mediu de proteine din surse de calitate si se asigura grasimile sanatoase. Pentru digestia si metabolizarea grasimilor se consuma mai putina informatie genetica decat pentru proteine si carbohidrati.

Ce alimente ne hranesc fara a ne suprasolicita corpul?

Ne intereseaza deci acele alimente naturale pentru om, cu aport mare de nutrienti, dar cat mai redus de calorii, numite si super-alimente. Suplimentele nutritive sunt practic obligatorii, chiar si in cazurile ipotetice cand cineva se muta la manastire si consuma doar alimente “bio”. Daca vrei sa iti prelungesti viata adaugi la dieta obisnuita orice poate fi util. Conteaza modul de preparare (deci supa de carne nu este acelasi lucru cu mititeii arsi), timpul alocat meselor si sanatatea tubului digestiv (aport constant de prebiotice si probiotice).

Avem pe lista carnea si organele de la animale crescute natural, pestele oceanic, icrele si fructele de mare, ouale, iaurtul si proteina de zer (urda), nucile si semintele, fructele de padure, ciupercile, toate plantele aromatice si condimentele, legume cat mai diverse (in special cele cu efect detoxifiant, cum ar fi cruciferele) dar si iarba de grau, alge, vlastari. Fiecare dintre ele are un mod de preparare optim, cat si alte alimente cu care pot fi asociate sau nu. Tinute la minim: cereale, zahar, fainoase, uleiuri, carne tocata.

Vicii si otravuri care trebuie evitate

Fumatul a fost invins abia de putin timp (pana de curand erau inclusiv medici care spuneau ca nu este daunator), excesul de alcool, excesul de cafea si alte stimulente, medicamentele luate fara precautii pot contribui la scurtarea vietii. Toti factorii cauzatori de stress (psihologic, biologic, chimic etc.) trebuie inlaturati pe cat posibil.

Sportul cu masura

Uzinele noastre de energie (mitocondriile) sunt facute sa functioneze la un nivel de baza. Deci putina miscare este obligatorie pentru toti. Apoi, daca faci prea mult sport (supraantrenament, uzura, accidentari) se trece de partea cealalta. Sportul ajuta si la consumul caloriilor in exces, calorii care altfel ar suprasolicita sistemele de aparare impotriva radicalilor liberi si ar putea genera boli degenerative si chiar cancer.

Gasiti aici o colectie de articole despre prelungirea vietii (metode anti-aging).

Publicat în GetFIT Video | Etichete aging, alimente, anti, imbatranire, suplimente, tinerete | Lasă un răspuns

Varsta biologica

Cristian Margarit Publicat în 23 mai, 2013 de CristiM24 mai, 2013  

La 17.20 la Antena 2, despre varsta biologica.

Ce este varsta cronologica? Dar varsta biologica?

Varsta cronologica este cea “din buletin”, adica de cate ori s-a invartit pamantul in jurul soarelui de cand ne-am nascut. Varsta biologica este un termen care defineste starea relativa a corpului nostru fata de un optim sau o medie. Dupa inchiderea perioadei de crestere, la cei mai multi oameni apare fenomenul de degradare a functiilor vitale pana la incetare (moarte).

Cum putem evalua varsta biologica?

La prima vedere putem evalua varsta biologica dupa starea pielii (in special pe fata), postura, nivel de energie fizica si mentala. In profunzime se poate merge de la clasicele analize de sange care arata functionarea organelor interne (colesterol, glicemie, puls), capacitate aerobica maxima, acuitate vizuala, tensiune arteriala, capacitatea antioxidanta, nivelul de hidratare, densitatea osoasa, compozitia corporala, la cele hormonale (hormon de crestere, testosteron, estrogen) si chiar la cele genetice (numarul de mutatii sau lungimea telomerilor). Deci avem un raport intre cum se simte in mod concret corpul si cum s-ar simti omul “mediu” sanatos la aceeasi varsta.  Poti fi, concret, mai tanar sau mai batran decat varsta cronologica.

Exista, deci, un “ceas biologic”?

Da, avem un ceas biologic, el incepe sa “ticaie” inca din momentul conceptiei, cand, dupa o “resetare” a sa prin contopirea materialului genetic de la cei doi parinti apar si modificarile in exprimarea acestuia, dar si in structura sa de baza. Daca “ceasul biologic” este accelerat, atunci apare o maturizare rapida, dar si o imbatranire prematura. In diverse modele biologice (experimente de laborator) s-a putut induce in mod semnificativ prelungirea vietii unor animale.

Care ar putea fi durata noastra de viata?

Dupa diferite cercetari genetice si comparatii cu rudele noastre apropiate (primatele) se poate spune ca durata maxima de viata a omului s-ar indrepta catre 100-120 de ani, unii ridicand stacheta chiar la 130 de ani. Asta ar insemna conditii optime, chiar cu 2-3 generatii in urma, nu doar la fat, copil sau adult. Dupa o perioada de scadere odata cu aparitia agriculturii, in ultimele sute de ani observam o noua tendinta crescatoare in durata de viata a oamenilor, atat datorita conditiilor de viata mai bune cat si progreselor medicinei. Se preconizeaza, din pacate, ca urmatoarele generatii vor trai mai putin decat parintii lor din cauza degradarii mediului si modului de viata in societatea moderna.

De ce am vrea sa avem o varsta biologica mai mica?

Este alegerea fiecaruia cum vrea sa traiasca. O varsta biologica mai mica si o imbatranire mai lenta iti dau mai mult timp sa te bucuri de viata, sa realizezi lucrurile pe care ti le-ai propus, in conditii de sanatate si fericire. Mentinerea functiilor fizice si intelectuale sunt reprezentate, deci, de o varsta biologica mai mica. Deci, mai bine tanar si sanatos decat batran si bolnav.

Ce boli ne scurteaza viata?

Bolile care ne pun capat vietii difera in diverse regiuni ale globului, dar in asa-zisa lume civilizata avem boli ale exceselor: diabetul si complicatiile sale, accidente vasculare, cancer. Daca in privinta accidentelor sau bolilor infectioase avem mai putine mijloace de lupta, impotriva bolilor cronice, degenerative putem actiona din timp, prin prevenire, tinand cont inclusiv de predispozitiile genetice.

Care sunt principalele metode pentru a ne mentine in forma si a avea o viata lunga si sanatoasa?

Pentru ca ne nastem cu niste “credite” este ideal sa ducem un mod de viata care sa ne conserve rezervele si sa asigure mentinerea functionarii optime cat mai mult timp. Asta inseamna, in primul rand, o viata cumpatata, fara excese. In zilele noastre sunt cateva directii pe care se merge pentru a ne mentine tineri: evitarea toxinelor, controlul stress-ului, alimentatie si suplimentatie, miscare, medicatie si tratamente medicale speciale.

Cand putem incepe un program de mentinere a capacitatilor fiziologice si intelectuale?

Ideal, acest program ar trebui perpetuat de la o generatie la alta, fiind cunoscute acum efectele alimentatiei si modului de viata pentru generatiile urmatoare. Deci macar inainte de momentul conceptiei mama ar trebui sa-si curete corpul apoi sa se hraneasca bine si sanatos in timpul sarcinii si alaptarii, urmand educatia alimentara, care ii va asigura copilului un start bun in viata din acest punct de vedere. Chiar daca parintii sau bunicii nostri nu au inceput pentru noi un astfel de program, el poate fi implementat in orice moment, chiar si la varste inaintate, cu efecte semnificative chiar si in recuperarea unor functii ale organismului (considerate pana de curand pierdute ireversibil in imbatranire sau boli degenerative).

Ce tip de alimentatie este bine sa adoptam?

Studiile din acest moment ne directioneaza catre o restrictie calorica in conditii de nutritie optima, adica sa-i dam corpului substantele necesare, dar fara energie in plus. Astfel, se pot declansa anumite mecanisme de adaptare care vor incetini degradarea informatiei genetice si vor induce chiar repararea ADN-ului. Se merge si pe principiul ca mancand mai putin introducem in corp si mai putine toxine, conservand in acelasi timp capacitatile de metabolizare a nutrientilor.

De asemenea, se propun metode alimentare cum ar fi reducerea aportului din anumiti aminoacizi (metionina), reducerea aportului de carbohidrati, alcalinizarea organismului etc. Metionina este gasita in cantitati mari in branza, nuci si seminte oleaginoase, carne si peste.

Care sunt cele mai utile alimente si modalitati de preparare?

Personal, m-as orienta catre super-alimente, alimente dense micronutritiv, bogate in antioxidanti si fitonutrienti, dar care aduc un numar mic de calorii, deci o cantitate mica de energie. Surplusul de energie este una dintre cauzele stress-ului oxidativ suplimentar si care uzeaza organismul. Se urmaresc metodele de preparare care cresc biodisponibilitatea nutrientilor (ex. fierberea morcovilor sau oparirea spanacului) in acelasi timp cu prevenirea formarii de compusi toxici (cuptor in loc de gratar sau prajire).

Exista o dieta speciala in acest sens?

Alimentele pot influenta inclusiv exprimarea informatei genetice, dupa cum ne arata epigenetica si nutrigenomica. Dieta trebuie sa tina cont de predispozitiile, capacitatile si preferintele individuale. Bineinteles, ea tine cont si de posibilitatile concrete de procurare a alimentelor. Un punct important, pe langa sanatatea fizica sunt optimizarea si mentinerea functiilor intelectuale pe termen mediu si lung. Deci, pentru fiecare om se concepe o dieta personalizata, adaptata in timp la necesitatile in schimbare ale fiecaruia. Dieta mea preferata este o dieta in general low-carb, sezoniera, locala, completata cu super-alimente exotice si suplimente nutritive.

Cum ajuta suplimentele nutritive acest program?

Suplimentele nutritive au mai multe roluri: completeaza alimentatia acolo unde este greu sa obtinem nutrientii din surse naturale (vitamine, oligoelemente), aduc nutrienti practic imposibil de obtinut din alimente (ex. extracte standardizate de plante medicinale), dar dovedit benefici, asigura o protectie suplimentara impotriva toxinelor.

Care sunt cele mai utile suplimente?

Eu folosesc vitamine si minerale, extracte de plante (inclusiv resveratrol), omega 3, antioxidanti, probiotice, enzime digestive. Terapia cu enzime digestive este interesanta pentru ca, odata cu trecerea timpului, capacitatea de producere a enzimelor scade si scade chiar compatibilitatea acestora cu substratul, deci, cand imbatranim, enzimele nu isi mai indeplinesc functiile. Folosesc si colagen hidrolizat, glucosamina si condroitina, extract de turmeric (efect antiinflamator) si scortisoara, ceai verde. Cele mai multe actioneaza si la nivel genetic, nu doar in stomac, sange sau intercelular.

Exista si medicamente care ajuta? Cum pot fi ele folosite?

Exista, desigur si medicamente sau alte metode medicale, dar, spre deosebire de suplimente (care sunt naturale si extrase din plante, de exemplu), in cazul medicamentelor este necesara recomandarea unui medic specialist. Se poate merge aici pana la tratamente hormonale de substitutie, cel mai popular fiind hormonul de crestere (HGH). Totusi, noi preferam sa mentinem si sa optimizam functiile hormonale cu ajutorul nutritiei si modului de viata, pentru ca astfel de tratamente prezinta si riscuri serioase.

Care este rolul efortului fizic?

Miscarea este foarte importanta, pentru ca suntem facuti sa ne miscam. Lipsa de efort fizic este la fel de periculoasa ca si supraalimentatia. Rolul sportului este acela de a mentine functiile corpului prin stimularea mecanismelor de regenerare si detoxifiere. De asemenea, sportul contribuie semnificativ la controlul stress-ului.

Cat sport e bine sa facem?

Sportul sau alte activitati fizice trebuie bine dozate astfel incat ele sa ramana la nivelul de stimul si sa nu uzeze prematur corpul, asa cum se intampla in sportul de performanta sau muncile fizice grele. De asemenea, trebuie tinut la minim riscul de accidentare, pentru ca recuperarea dupa o accidentare poate fi chiar imposibila la varste inaintate. Chiar si perioada de convalescenta (ex. statul la pat) poate duce la pierderi rapide de masa musculara si osoasa, foarte greu de compensat ulterior. Tentatia este mare sa se forteze, mai ales la inceput, inclusiv prin intrarea in diverse competitii, dar eu descurajez aceste tendinte care tin de orgoliu, nu de sanatate.

Ce tipuri de sport sunt cele mai recomandate?

Personal consider ca cea mai buna metoda este combinarea unor activitati sportive care sa “tinteasca” diferite aparate si sisteme: postura, flexibilitate si stretching, antrenament cardiovascular si antrenament de forta, cu greutati, la o intensitate aleasa corect si cu timpi de refacere suficienti. Programul de sport poate fi inceput la orice varsta, dar sub supravehgerea unui specialist, nu neaparat

Cum tinem stress-ul sub control?

Pe langa sport trebuie sa ne planificam atent viata si activitatile, pentru a fi proactivi si a nu reactiona la elementele stresante, in primul rand psihologic, prin somatizarea emotiilor. Sunt cunoscute cazuri de persoane, care, dupa accidente vasculare cu pierderea functiilor intelectuale au avut parte de o imbunatatire semnificativa a starii de sanatate fizica: reducerea glicemiei (disparitia diabetului), regenerarea unor tesuturi si organe, normalizarea tensiunii arteriale, o viata lunga, fara boli.

Ce alti factori nocivi trebuie sa evitam?

Sunt importante si expunerile la campuri electromagnetice (telefon, aparate electrice, fire de inalta tensiune), radiatii (inclusiv cele naturale, care pot fi mai mici sau mai mari de la o regiune la alta), poluarea atmosferica, chimicalele moderne care ne inconjoara. Evident ca nu putem trai in pestera, dar putem reduce din expunerea curenta (care, de obicei inseamna neglijenta), reducand astfel si riscul imbatranirii premature. Prevenirea bolilor infectioase printr-o igiena corecta, evitarea autoadministrarii de medicamente si a interventiilor chirurgicale inutile (ex. operatii estetice) cred ca sunt masuri importante de asemenea.

Tu cat ti-ai propus sa traiesti?

Eu mi-am propus in adolescenta sa traiesc 100 de ani, din pacate am trecut si prin diverse vartejuri ale vietii cand am neglijat acest plan, dar in cele mai multe situatii fac eforturi sa tin cont de conservarea corpului si intelectului pe termen mediu si lung.

Ce faci pentru a-ti atinge acest obiectiv?

In cele mai multe situatii fac eforturi sa tin cont de conservarea corpului si intelectului pe termen mediu si lung. Dau o atentie deosebita odihnei, surselor de alimente, antrenarii psihicului (proces de invatare permanenta). Folosesc o gama larga de suplimente nutritive si fac sport din cand in cand. Incerc sa tin cat mai mult cont de limitarile pe care le am si sa le accept ca atare.

Publicat în Sanatate | Etichete ageing, aging, anti, biologica, imbatranire, varsta | Lasă un răspuns

Argumentul “bunica”

Cristian Margarit Publicat în 25 noiembrie, 2011 de CristiM10 februarie, 2017 1

bunica

Ciudat este ca astfel de argumente sunt ridicate de persoane care nu fac parte din aceeasi grupa demografica. De exemplu, un barbat care traieste intr-un oras si are o munca sedentara invoca longevitatea bunicii care a trait la tara si a muncit zi de zi, toata adolescenta si viata adulta. La fel, se invoca situatii de tip “bunicul a fumat pana la 90 de ani” sau “bea tuica in fiecare zi si a murit sanatos”.

Bunica a respirat alt aer

Poluarea atmosferica este foarte grava, mai ales in orasele mari. Se pare ca Bucurestiul ne ia 10 ani din viata doar prin aceasta metoda. Cei care fumeaza sau fac efort in aer liber (biciclisti urbani) se expun la riscuri de cateva ori mai mari.

Bunica a baut alta apa

Pesticidele, ingrasamintele si alte chimicale folosite in agricultura au contaminat si apele de la noi, inclusiv panza freatica de medie adancime. Orasenii beau apa din rauri poluate, tratata cu alte chimicale sau chiar apa din bidoane de plastic uitate pe la soare.

Bunica a mancat alte alimente

Chiar daca au fost si perioade grele, cu foamete si seceta, alimentele erau relativ curate, traditionale, locale, preparate minimal. Excesul alimentar era mai rar intalnit si alimentele procesate, zaharul, soia, cola, mezelurile, conservantii etc. practic inexistente.

Bunica a muncit fizic si a stat la soare

Efortul fizic moderat este esential in pastrarea starii de sanatate, la fel si expunerea la soare. Cei mai multi dintre stramosii nostri erau tarani, deci munca fizica era parte din viata lor de zi cu zi.

Bunica a dus o viata mai simpla

Stress-ul este un factor major in declansarea bolilor la omul modern. Chiar daca si in trecut existau griji si probleme, viata era mult mai simpla, oamenii se culcau cu gainile si se sculau cu cocosii, fara telenovele, talk-show-uri si “net”.

Bunica nu a trait chiar 90 de ani

Cele mai multe bunici au trait mult mai putin decat exemplele date in mod comun. Citarea exceptiilor drept “argumente” sau “dovezi” nu face decat sa intareasca realitatea: statistic vorbind, ‘bunicii” traiau mai putin, speranta de viata in Romania a crescut semnificativ in ultimii 50 de ani. Apoi, cei mai multi batrani sufera de boli cronice chinuitoare, doar ca au taria sa le suporte mai bine decat cei cu acces la medicamente si tratamente moderne.

Deci bunica sau bunicul isi permiteau si cate un paharel din cand in cand, pentru ca duceau, pe ansamblu, un mod de viata sanatos.  Intrebarea este: tu ce aer respiri, ce apa bei, ce manacare mananci, cat muncesti si cat timp petreci in aer liber, la soare?

Si, nu cumva la varsta cresterii ai fost expus la “binefacerile” civilizatiei, aminite mai sus? Nu esti “bunica”, nici “chinezii”, nici “italienii”.

Articol publicat initial in noiembrie 2011.

Publicat în Sanatate | Etichete aging, anti, bunica, bunicul, imbatranire | 1 Răspuns

Cate credite mai ai?

Cristian Margarit Publicat în 12 noiembrie, 2010 de CristiM7 septembrie, 2014

Time Bomb- Dynamite

In momentul conceptiei nostre, prima celula primeste un numar de credite. Este programul genetic. El are codata informatie despre cat de mult putem trai, cat de mult zahar putem manca si cat alcool putem bea pana sistemul se va descompune sub presiunea acestor agresiuni externe. Peste aceasta informatie vine viata: atat cea intrauterina, care depinde de mama, cat si cea de dupa nastere, care depinde si de noi de la un moment dat(cand putem face alegeri in legatura cu modul nostru de viata). Un maestru imi spunea ca am fi programati sa traim 120 de ani si ca asta ar trebui sa fie scopul meu, trasat mental si reflectat in toate aspectele vietii mele.

Corpul nostru are capacitatea de a se reface. Unii spun ca in 6 luni mai toate tesuturile sunt formate din celule noi. Aceasta colonie de celule cu aceeasi presupusa identitate(ADN) moare si se reconstruieste permanent. Totusi… dupa o anumita varsta reconstructia ramane imperfecta. Uzura incepe sa fie mai mare decat capacitatea de regenerare. Mecanismele de compensare sunt diverse si, de multe ori, se epuizeaza brusc, fara a da semne din timp.  Zi de zi am cate o persoana care prezinta analize “perfecte” sau arata bine desi mananca prost, nu doarme, bea alcool sau face alte lucruri daunatoare. Multi o duc asa pana spre 40-50 de ani cand… crapa toate deodata. Te trezesti cu diabet, boli de inima, ficatul in pioneze sau chiar vreo boala mai grava.

Stress-ul mananca poate chiar mai multe “credite” decat alimentatia gresita sau abuzul de substante toxice(alcool, tutun, medicamente). Stress-ul, desi este un factor extern sau reflectarea in corpul nostru a unor factori externi, are capacitatea de a ne “manca” din interior. In momentele de stress organismul se autodistruge in ritm accelerat, consumand resurse si uzand mecanismele de regenerare.

Cu cat mai repede realizezi valoarea sanatatii si a corpului tau, cu atat mai lunga si sanatoasa va fi viata ta. Pentru toti vine momentul cand scanteia vietii noastre se va stinge. Totusi… acest lucru se poate intampla dupa o viata traita frumos, cu grija fata de ce ti-a fost dat sau se poate intampla ca urmare a raului pe care ti-l provoci constient sau inconstient.

http://www.nature.com/ng/journal/v46/n5/full/ng.2939.html

Publicat în Sanatate | Etichete ADN, imbatranire, nutrigenomica, teleomeri

Eisberg, salate

psiholog, psihoterapeut, cabinet

Cristian Margarit
Supliment, articulatii, dureroase

Categorii

  • 7Minutes (7)
  • Amintiri (14)
  • Biz (204)
  • Ce mancam? (332)
  • Citadin (166)
  • Dieta (445)
  • GetFIT Challenge (2)
  • GetFIT Radio Show (119)
  • GetFIT Video (49)
  • Good Food (16)
  • Jurnalul meu (142)
  • Parerea mea despre… (184)
  • Prezentari (69)
  • Prieteni (49)
  • Recomandari (102)
    • AGH (8)
  • Sanatate (210)
  • Sex (35)
  • Sport (101)
  • Steroizi si doping (10)
  • Suplimente (130)
  • Tips&Tricks (106)
  • Turism culinar (5)
  • Umami (8)
  • Unde mancam? (20)

Arhive

Visit GetFIT ro's profile on Pinterest.

Etichete

alimente (115) bine (31) bucuresti (32) calorii (46) cancer (31) carne (52) cereale (25) copii (27) cristian (114) culturism (38) Dieta (265) eisberg (62) face (29) fasole (34) fit (38) fitness (64) fructe (57) get (34) grasimi (27) iaurt (26) iceberg (32) ingrasa (30) lapte (30) legume (57) mancare (83) margarit (161) miscarea (29) nutritie (101) nutritive (49) paine (27) peste (28) post (36) proteine (32) reteta (63) retete (70) romania (27) salata (149) Sanatate (52) seminar (58) slabire (143) sport (112) suplimente (141) ulei (25) vara (28) zahar (25)
Suplimente Online, GetFIT, shop, GetfitShop
 
GetFit, sport, mișcare, fitness
©2025 - Cristian Margarit
↑