Arhiva etichetelor: integrale

Câte paste mănâncă italienii?

Cristian Margarit Publicat în de

paste

Câte paste mănâncă italienii?

E o întrebare normală pentru că italienii au nenumărate tipuri de paste, mai toate delicioase, aș adăuga. Se aduc și la noi acum o varietate mare. Se mai fabrică și local, avem de unde alege. Se fac și rapid, chiar și cu din ingrediente rămase prin frigider. Ba chiar găsim și sosuri gata făcute, cu ingrediente sănătoase. 

Totuși grâul, orezul și porumbul sunt similare ca sursă de amidon. Deci energie. De aici întrebarea: „cum de mănâncă italienii atât de multe paste și nu se îngrașă?”. În scop pur științific am făcut o comandă de diverse tipuri de paste la Freshful by eMAG, inclusiv de “pasta fresca” (paste proaspete, umede, nu uscate). Constatăm că majoritatea sunt din grâu dur și au varietăți integrale, fără gluten sau chiar din linte (deci cu mai puțini carbohidrați și mai multe proteine). 

Statisticile arată că italienii consumă aproximativ 25kg de paste pe cap de locuitor pe an. Dar consumul total de grâu este de în jur de 100kg, similar cu al altor țări europene. România le depășește cu mult, fiind pe la 150kg, sub diverse forme. Evident, mult mai multă pâine. Deci italienii nu mănâncă chiar atât de multe paste cum am crede.

Dar…

Italienii sunt mai activi fizic. Și vorbim aici de toate tipurile de activități fizice, sportive, plimbări, activități recreative. Trăiesc o viață mult mai bună, în medie, față de români.

Italienii mănâncă și mai multe legume. Sunt chiar în top printre europeni (mă rog, considerăm și roșia o legumă). 

Mănâncă și mult pește, fructe de mare. Deși dieta lor diferă de la o regiune la alta, prin casele în care am fost se mâncau foarte puține paste sau deloc (nu putem compara sudul cu nordul și nici insulele cu interiorul peninsulei). Iar atunci când mâncau, porțiile erau mici, mesele fiind diversificate cu alte tipuri de alimente.

https://www.esmmagazine.com/fresh-produce/top-10-european-countries-by-fruit-and-vegetable-consumption-233253

Italienii se îngrașă și ei, dacă mănâncă prea mult. Ca orice om. Fac și diabet, au aproape de 4 milioane de cazuri. Ce-i drept, la persoane în vârstă. Cu cât crește speranța de viață, cu atât mai frecvente sunt și aceste boli ale „uzurii” metabolice, care apar mai târziu.

Revenind, mâncarea localnicilor este diferită de cea gătită în restaurantele italienești de la noi sau în cele turistice din Italia. 

Carbohidrații și indicele glicemic

Carbohidrații sunt sursă de energie (amidonul din grâu furnizează glucoză, prin digestie). Aici intervin alți factori: tipul de grâu, ingredientele asociate, efortul fizic. Grâul dur, „granoduro” cum preferă italienii, are un indice glicemic mai mic. Faptul că sunt preparate „al dente” ține iarăși indicele glicemic mai jos. Deci sunt de preferat cele integrale (au mai multe fibre), de grâu dur și fierte cât scrie pe ambalaj, nu până se fac terci.

Ajută să fie și puțin lăsate la răcit și mâncate la finalul mesei (nu înainte, știu povestea). Dacă sunt mâncate primele atunci impactul glicemic este maxim, poate fi util la sportivi, pentru recuperare rapidă, dar nu la oamenii obișnuiți. Și nu pentru slăbire și controlul apetitului.

Un element este asocierea cu legume (orice tip) sau leguminoase (mazăre, năut), proteine (carne, pește) și chiar grăsimi (ulei de măsline, parmezan). Acestea întârzie și ele asimilarea glucozei, deci reduc indicele glicemic. Iată o variantă de paste reci, cu năut. 

Dar cel mai important factor este, după cantitatea de paste, starea organismului. Dacă s-a făcut efort fizic sau pauză alimentară prelungită înainte atunci această glucoză are unde să se ducă. Se va depozita în ficat și mușchi, sub formă de glicogen, un alt polimer al glucozei, cum este și amidonul. La fel și dacă se face efort fizic după masă, glucoza se arde.

Deci pastele îngrașă sau nu?

Ca pentru orice aliment, contează cantitatea, ce mâncăm în rest (câte calorii, câți carbohidrați), nivelul de efort fizic, geneticul. Cele de mai sus sunt valabile și pentru orez, porumb. Grâul are în plus glutenul, dar asta este o altă discuție.

Cereale integrale

Cristian Margarit Publicat în de 10

cereale integrale

Ce inseamna cereale integrale?

In primul rand trebuie sa facem diferenta intre “cereale” ca specii de plante si “cereale” ca aliment procesat. Exista mai multe tipuri de cereale, graul (cel mai periculos), ovazul (cu multe  beneficii pentru sanatate), porumbul, orezul (cereale fara gluten).

Exista si “pseudocereale”, adica seminte ale altor plante, asemanatoare din punct de vedere nutritional: hrisca, mei, quinoa, amarant. Dar sunt mai putin prezente in alimentatie, cel mai probabil din cauza lipsei de cultura si a pretului mai mare.

Cerealele in alimentatia omului au aparut de foarte putin timp. Genomul uman se pare ca s-a stabilizat acum vreo 200.000 de ani. Cerealele au inceput sa se cultive acum vreo 10.000. Evident, se cultivau cereale cu un bob mult mai mic, inca nemodificate genetic.

Cum gasim in magazine cereale integrale?

Daca ne uitam pe cutii si pungi in supermarket, la listele de ingrediente pentru “cerealele integrale”, observam ceva interesant. Cam jumatate cereale integrale (grau si orez), restul zahar, sirop de glucoza/fructoza, coloranti, indulcitori, arome etc. etc. Dulce, ieftin de produs, ieftin de pastrat… la pret de raft rivalizand cu carnea de vita sau cu somonul.

Acum, orice om dezinformat aude la tv ca “cerealele integrale sunt bune” (desi nu sunt chiar atat de bune). Si se trezeste ca o sa cumpere niste “cereale integrale”. Le mai da si copiilor de mancare. Si mai este si fericit(a) ca a facut un lucru bun pentru sanatate.

E mai bine sa mancam cereale integrale?

Depinde la ce te raportezi. Daca le compari cu gogosile sau dulciurile probabil ca da. Principala diferenta este aportul de fibre. Fibrele incetinesc asimilarea glucozei si reduc impactul glicemic. De asemenea, cerealele integrale pot avea mai multe vitamine si minerale fata de faina alba.

Paradoxal, cerealele integrale sunt mai putin bune decat faina alba si cerealele procesate. Exista un motiv pentru care atata timp painea alba a fost preferata painii negre: glutenul si alte proteine cu efect toxic asupra organismului uman. Painea neagra era considerata de calitate inferioara din acest motiv: antinutrientii continuti in tarate, efectul iritant al acestor fibre si toxic al glutenului. Aceste cereale integrale si painea neagra erau pana de curand chiar contraindicate de catre pediatri in hrana bebelusilor si copiilor mici, din cauza blocarii asimilarii mineralelor (acidul fitic).

Beneficiile cerealelor integrale

Avantajele mult trambitate ale cerealelor integrale sunt doar in domeniul indicelui glicemic si al vitezei mai scazute cu care se asimileaza carbohidratii din ele. Exista multe alte alimente bogate in fibre si nutrienti esentiali, care nu au efectele nocive ale cerealelor consumate in cantitati mari. Salatele (frunzele), nucile si semintele, leguminoasele sunt surse de fibre mult mai bune.

Evident, consumate in cantitati mici, ocazional, cerealele si derivatele pot fi incluse intr-o dieta sanatoasa. Mai ales cand vorbim de ovaz, porumb, hrisca etc.

De ce e bine sa tinem la minim consumul de cereale?

In ultimii ani s-a descoperit ca foarte multi oameni sufera fara sa stie de diverse grade de alergie sau intoleranta la grau (in special). De asemenea, consumul de cereale ca aliment de baza (ieftin) uzeaza anumite sisteme ale organismului, mai ales in cazul persoanelor sedentare si semisedentare (cum ar fi cei cu job sedentar dar care mai merg si pe la sala). Desi sunt promovate ca un aliment sanatos, cerealele nu sunt decat un aliment ieftin, usor de produs, mancarea sclavilor, din antichitate si pana astazi.

Din pacate cei mai multi oameni nu mananca doar o felie de paine pe zi sau cateva sute de grame de cereale pe saptamana ci isi acopera cu ele o parte mult prea mare din necesarul de energie, fara a mai ramane loc pentru alimente de calitate, dense micronutritiv.

Deci e greu de ales intre caloriile goale din painea alba/paste si toxinele din cerealele integrale (preexistente sau create prin procesare). Raspunsul: cat mai putine cereale si cat mai mult din diversitatea de alimente care ne raman la dispozitie.

Cat de integrale sunt cerealele integrale?

Cristian Margarit Publicat în de

Chiar si cand ma uit la emisiuni politice la tv sunt agresat de o voce de copil care imi repeta la nesfarsit despre “celealele integrale”. Este cumva logic, pentru ca tot mancand cereale si neglijand alte grupe alimentare va avea de suferit si dezvoltarea mentala.

Cerealele in alimentatia omului au aparut de foarte putin timp, daca ne raportam la o scara evolutionista. Genomul uman se pare ca s-a stabilizat acum vreo 200.000 de ani. Cerealele au inceput sa se cultive acum vreo 10.000. Evident, se cultivau cereale cu un bob mult mai mic, inca nemodificate genetic.

In ultimii ani s-a descoperit ca foarte multi oameni sufera fara sa stie de diverse grade de alergie sau intoleranta la cereale. De asemenea, consumul de cereale ca aliment de baza (ieftin) uzeaza anumite sisteme ale organismului, mai ales in cazul persoanelor sedentare si semisedentare (cum ar fi cei cu job sedentar dar care mai merg si pe la sala). Desi sunt promovate ca un aliment sanatos, cerealele nu sunt decat un aliment ieftin, usor de produs, mancarea sclavilor, din antichitate si pana astazi.

Am mai scris despre cereale pe acest blog, da un search si afla mai multe daca ai nelamuriri. Iata si 20 de motive pentru a nu manca grau si produse de panificatie.

Ce sunt cerealele integrale?

Ma uitam azi pe cutii si pungi in supermarket, la listele de ingrediente pentru “cerealele integrale”. Cam jumatate cereale integrale (grau si orez), restul zahar, sirop de glucoza/fructoza, coloranti, indulcitori, arome etc. etc. Dulce, ieftin de produs, ieftin de pastrat… la pret de raft rivalizand cu carnea de vita sau cu somonul. Buna treaba, nu?

Acum, orice om neinformat aude la tv ca “cerealele integrale sunt bune” (desi nu sunt chiar atat de bune) si se trezeste ca o sa cumpere niste cereale integrale amestecate cu junk. Si le mai da si copiilor de mancare. Si mai este si fericit(a) ca a facut un lucru bun pentru sanatate.

Nasol.