Azi, de la 20.00 la Activ FM discutam despre relatia dintre nutritie si mediu cu Magor Csibi, de la WWF Romania, care tocmai a publicat un raport referitor la modul in care marile lanturi de supermarketuri isi desfasoara activitatea, Retailer Scorecard.

Iata si citatul meu in acest raport, alaturi de profesionisti din domeniu:

Puteti suna cu ideile si intrebarile voastre la 0734 22 02 02 sau da mesaje pe Yahoo! Messenger la getfit.radio

Articole anterioare pe aceasta tema:

Buni de sapa si lopata

Alimente de la tara

Dieta locala si sezonala

Eco-nutritia

Mancare traditionala 

Care considerati ca sunt cele mai daunatoare alimente/obiceiuri alimentare pentru mediu si cum pot fi contracarate? Care sunt obiceiurile sanatoase pentru noi si pentru mediu?

Am avut si eu placerea sa imi spun parerea despre legatura dintre nutritie si mediu in cadrul unei discutii moderate de Adrian Dohotaru, la Zilele Castelului Banffy, de la Bontida (jud. Cluj). Mi-a placut ca participantii, desi din alta zona a tarii decat cea cu care am avut eu contact aveau aceleasi intrebari si dileme privind modalitatea in care “conducatorii” tarii au gasit de cuviinta sa trateze situatia.

Iata cateva dintre ideile prezentate:

1. Mediul este oricum in continua schimbare, cu prezenta noastra sau fara

Specii au aparut si au disparut, au existat dintotdeauna boli, cataclisme, inundatii, cutremure, furtuni solare, alunecari de teren, schimbari climatice si toate celelalte. Noi traim, de fapt, intr-o fotografie, schimbarile pe car ele percepem fiind foarte mici in comparatie cu se se intampla la scara vietii planetei. Totusi, inteligenta umana prost directionata a reusit a aduce daune considerabile mediului, daune care se rasfrand atat asupra vietii noastre cat si a ecosistemului planetar. Asa mici cum suntem, am reusit sa ne inmultim suficient si sa producem destule reziduuri, deseuri si gunoaie incat sa avem o implicare (negativa, din pacate) in disparitia unor specii sau chiar a modificarii climei globale.

2. Omul, de-a lungul istoriei sale s-a hranit in diverse moduri, asigurate de nisele ecologice pe care le exploata

Antropologii constata ca si inainte de inceperea cresterii animalelor si agriculturii, oamenii “primitivi” s-au hranit cu ce au gasit in zona in care locuiau, existand populatii predominant vegetariene sau predominand carnivore, atat de la o zona la alta cat si de la o etapa istorica la alta. Cele mai multe dintre aceste moduri de viata s-au pastrat pentru perioade limitate de timp, deci nu exista un mod de viata sau o “dieta umana” ideala, ci trebuie sa adaptam modul de producere a hranei nevoilor individuale si posibilitatilor concrete de a le sustine pe termen lung.

3. Natura nu exista “pentru noi” ci noi am aparut in acest cadru gata format, in cele mai multe cazuri epuizand rapid resursele disponibile si migrand catre alt teritoriu

Perspectiva antropica a pus omul pe primul plan, “stapan” al naturii, nu doar indreptatit si chiar dator sa o transforme in concordanta cu propriile scopuri si interese. Acestea fiind pe termen scurt si foarte scurt, a avut ca rezultat desertificari, vanatoare pana la exterminarea unor specii, poluarea apelor intr-o masura greu de imaginat. Exista mai multe dovezi arheologice privind civilizatii umane disparute din cauza epuizarii unor resurse: animale salbatice, paduri, pamant agricol, ape. In momentul de fata statisticile spun ca se arunca aproape jumatate din alimentele pe care le producem. Ne permitem oare acest lux?

4. Alegerile noastre pot influenta modalitatea de producere a hranei, viitorul planetei si chiar comportamentul corporatiilor

Chiar daca influenteaza puternic atat legislatia cat si comportamentul consumatorilor, prducatorii de alimente pun pe piata ce se cere si ce se cumpara. Deci, prin sustinerea producatorilor “curati” putem modifica si comportamentul jucatorilor decisivi de pe piata. Pentru asta este necesara alegerea educata, cunoasterea modului de producere a unui aliment si implicatiile sale ecologice, inclusiv costurile ascunse. Biodiversitatea este sustinuta prin diversificarea alimentatiei si indepartarea de cele cateva produse (cereale, soia, pui, porc) care aduc cele mai mari daune. Chiar daca ne costa mai mult, alegerile noastre trebuie sa se indrepte intr-o masura cat mai mare catre producatorii mici, individuali, locali.

5. Putem face si curatenie sau reparatii cu eforturi minime

Exista o problema serioasa cu ambalajele alimentare aruncate in mediu, pungile de plastic, bidoanele de apa si toate celelalte, devenite in ultimii ani atat de ieftine incat sunt considerate o cantitate neglijabila. Neglijabila pentru cel care le lasa unde nu le este locul (in natura) in loc sa le recicleze sau macar sa le stranga laolalta cu altele asemenatoare (colectarea selectiva a deseurilor menajere). Din cand in cand exista si actiuni de curatenie generala, insuficiente fata de cantitatile enorme puse in permanenta pe piata de catre producatori. Nu avem asteptari prea mari de la semenii nostri mai putin educati, dar putem impune reguli celor care produc ambalajele si ne pun in situatia cvasi-obligatorie de a le folosi si apoi arunca.

Poate pentru multe generatii planeta a parut un spatiu nelimitat, gata sa fie jefuit si consumat dupa bunul plac. Ultimii ani arata insa ca, in mai multe domenii s-a ajuns la fundul sacului si ne-am inmultit suficient de mult incat sa fim la limita autodistrugerii, daca nu chiar dincolo de ea.