Arhiva etichetelor: naut

3 rețete de post, cu năut.

Cristian Margarit Publicat în de

3 rețete cu năut

rețete cu năut

Avem aici idei pentru 3 rețete cu năut, utile în special pentru post sau diete vegetariene/vegane. Adăugând și bonusul (humus) avem un meniu pentru o zi, dacă vrem să fie “ziua năutului”. Năutul (ca și celelalte leguminoase) este o sursă bună de proteine și fibre. Mai multe studii arată că acestea au beneficii în prevenirea și managementul diabetului și bolilor cardiovasculare. Combinația cu cerealele (orez, paste) duce la echilibrarea profilului de aminoacizi (se completează reciproc).

Pentru cine își dorește, se poate adăuga o carne de pui (la mâncarea de năut cu orez), pește (la pastele cu năut) sau chiar brânză/parmezan, dacă nu există restricții alimentare. Orice alte legume sunt binevenite în toate cele trei rețete. Am luat năut la borcan, de la Alce Nero, bio. La fel sunt pastele și orezul. De la ei găsiți foarte multe produse de calitate, îmi mai plac anghinarea la borcan, oțetul balsamic.

Salată cu năut

Este cea mai simplă rețetă și putem avea o masă sănătoasă foarte rapid. Folosesc un mix de salată gata spălată și tăiată. Câteodată merg și pe iceberg simplu, pentru că îmi permite să dau gust din celelalte ingrediente și condimente). Dar sunt și alte mixuri, pentru toate gusturile.

Ingrediente: mix de salată, năut (scurgem bine lichidul), ulei de măsline, oțet balsamic. Apoi putem adăuga orice ne place: ardei roșu, ceapă (seara), condimente.
Nu necesită preparare termică și este gata în câteva minute.

Paste cu năut

O masă caldă și ușor de făcut, poate fi luată la pachețel sau mâncată imediat, inclusiv după antrenament, la cină. Am ales paste de grâu dur. Nu este nevoie să fie integrale, pentru că avem destule fibre în năut și legume.

Ingrediente: paste, năut, sos de roșii, morcov, ceapă, usturoi, morcov. Dacă avem zucchini, plante aromatice (oregano) sau orice altceva ne place, le putem adăuga.

O metodă simplă de gătit este: fierbem pastele (păstrăm o parte din apă pentru sos), tragem ușor la tigaie în ulei de măsline năutul cu legumele și apoi adăugăm sosul de roșii și condimentele. Desigur, se poate face sosul separat, dacă avem timp și chef.

La final se pot adăuga frunze de plante aromatice, parmezan (dacă nu vrem să fie de post) sau niște fulgi de drojdie inactivată (dă savoare cât și aport de vitamine din grupul B).

Năut cu orez

O altă variantă simplă, la care merge și carne de pui dacă nu suntem în post. Este un prânz pe care îl putem face de seara și lua cu noi la pachețel a doua zi. Dacă este pentru cină putem adăuga niște turmeric la orez. Altfel m-aș duce spre un ras el hanout.

Ingrediente: orez, năut, sos de roșii, bază de supă de legume, ulei de măsline, condimente după preferință.

Fierbem orezul în bază de supă de legume sau chiar într-o supă de oase dacă nu avem restricții (e binevenit niște colagen). Între timp tragem la tigaie năutul cu puțin ulei de măsline și condimente. Se fac imediat, nu ardem, doar încălzim și punem în valoare aromele. Mărim biodisponibilitatea fitonutrienților, nu distrugem valoarea nutritivă. Pot fi adăugate aici și legume de prin frigider, sunt binevenite și ele. Putem asocia o salată simplă, cu ulei de măsline și oțet balsamic.

Baza de supă de legume dă gust și este naturală, fără chimicale, cum sunt și celelalte ingrediente pe care le folosesc.

Bonus: hummus

De ce l-am pus ca “bonus”? Pentru că este foarte ușor de făcut, practic nu necesită gătire, doar să punem în blender ingredientele. Și îl facem atât de fin cât avem răbdare.

Ingrediente: năut (păstrăm și zeama din borcan), tahina (pastă de susan), zeamă de lămâie, puțin usturoi, condimente după preferință (în general “arăbești”). Eu mai pun și puțin ulei de măsline cu gust puternic, îi dă o notă mai specială. Dacă nu avem pastă de susan merge și fără, iese ca o fasole bătută. La un blender bun se poate pune și susanul crud sau chiar făcut pastă în casă (în mojar).

Este o sursă de proteine foarte bună pentru micul dejun în post, se combină foarte bine cu o lipie pe care să o încălzim rapid în cuptor.

Concluzii

Putem prepara foarte rapid și sănătos rețete cu năut și mese de post, din ingrediente de calitate, cu care ajungem la o nutriție aproape completă. Mulțumesc Mico Total Distribution pentru aceste produse deosebite de la Alce Nero. Le găsiți inclusiv pe Freshful.

 

Proteine vegetale

Cristian Margarit Publicat în de

proteine vegetale

Proteine vegetale

Cu toate neajunsurile lor, s-a constatat că un aport mai mare de proteine vegetale în dieta “obișnuită” ne poate apropia de o viață mai lungă și sănătoasă. Și ne poate îndepărta de bolile “omului modern”, în special diabet, obezitate, boli cardiovasculare, cancer. Chiar și în perioadele de “porceală” este bine să alternăm carnea cu aceste surse. Altfel, adepții “dietei carnivore” vor spune că aceste plante vor să ne otrăvească, producând antinutrienți, lectine, fitohormoni și multe alte sperietori. Ne referim aici în special la familia leguminoaselor: fasole, mazăre, linte, năut, soia.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22916806/

Profilul de aminoacizi

Da, profilul de aminoacizi al plantelor nu este unul ideal. Dar noi nu mâncăm doar plante. Mâncăm o diversitate de alimente. Deci acest neajuns ajunge să se compenseze de la sine. În mod ironic, aminoacizii care se găsesc în cantități mai mici în sursele vegetale sunt exact cei care scurtează viața. De exemplu, metionina. Un alt element important aici este prezenta fibrelor și indicele glicemic redus.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32821821/

Apoi, cel mai des vom asocia cu o garnitură de cereale, amănunt important, pentru că ele completează profilul de aminoacizi al leguminoaselor. De exemplu grâul (pâinea sau pastele). Sau orezul. Sau porumbul. Dacă deja mergem spre quinoa lucrurile devin chiar și mai simple.

Digestibilitatea și antinutrienții

Avem înmuierea și fierberea ca metode de gătire (procesare), ambele îmbunătățesc digestibilitatea și inactivează o parte dintre antinutrienți. Personal nu am timp să înmoi și să fierb fasole în mai multe ape așa că iau deja preparate. În acest caz merge foarte bine năutul la borcan (putem folosi și zeama) altfel d’aucy are năut “al vapore”, la conservă fără BPA.

Mâncare de năut

E simplu: punem într-un vas năut, ceapă, roșii, usturoi întreg (curățat), ulei de măsline, puțină sare și un condiment de care ne place, de preferat “arăbesc” (aici a fost ras el hanout). Amestecăm bine și apoi dăm la cuptor până se coc legumele. Eu am avut și un fenicul, l-am pus și pe el. Sigur că roșiile cherry au o aromă mai puternică, mai ales iarna, când nu sunt în sezon.

Deci nu ardem ingredientele, doar le coacem cât să eliberăm aromele și să punem în valoare nutrienții, inclusiv antioxidanți și vitamine.

Năut și mai multe fibre

Cristian Margarit Publicat în de

Năut și mai multe fibre

năut

Acesată salată cu năut a fost făcută la cerere: cu mai multe fibre. Pentru asta, pe lângă salată și năut am inclus și semințe de in. Nu mai aveam semințe de cânepă, dar au fost bine primite. Salata este de post dar poate fi completată cu pui, ou, brânză sau ton, după preferință.

De ce să mâncăm fibre?

Deși există un curent printre “influențări” contra alimentelor vegetale bogate în fibre, balanța înclină spre includerea lor în dieta noastră. Argumentele contra ar fi că aceste alimente conțin și antinutrienți sau o cantitate prea mare de carbohidrați. Desigur, orice aliment are și părți negative dar aportul de fibre este corelat cu un risc mai mic de diabet, boli cardiovasculare, cancer, obezitate. Pentru carbohidrați e simplu: avem grijă la cantități și avem grijă să facem efort fizic. De asemenea, includerea unei surse de acid (lămâie, oțet) ajută la reducerea impactului glicemic, pentru cei obsedați fără rost de acest subiect.

Beneficiile imediate ale fibrelor sunt însă reglarea tranzitului intestinal și efectul prebiotic, de stimulare a florei benefice.

Ingrediente

Pentru că eu consider timpul fiind valoros, prefer să folosesc soluții simple și sănătoase: salatele gata spălate și tăiate (aici Bucuria de la Eisberg) și conservele fără BPA (aici năut și porumb de la d’aucy). Porumbul ales este dintr-o gamă nouă, fără sare si fără zahăr adăugate. Mai curat de atât nu se poate.

Semințe de in

Au nenumărate beneficii pentru sănătate dar este indicat să fie înmuiate în prealabil. Într-o salată avem și dressing, deci se pot rehidrata și în castron dacă le lăsăm ceva timp și nu mâncăm salata imediat. O altă variantă sunt semințele de cânepă, decorticate, având și ele grăsimi sănătoase, fibre, proteine, magneziu în cantitate mare.

 

Salată cu năut și sfeclă roșie, de post

Cristian Margarit Publicat în de

Salată cu năut și sfeclă roșie

salată cu năut

Această salată cu năut și sfeclă roșie se face foarte rapid și are un aport mare de proteine, fibre, antioxidanți. A pornit ca idee pentru o salată de post. Putem pune și o bază de frunze de salată sau putem rămâne doar la ingredientele principale: năut, sfeclă roșie, pătrunjel, ulei de măsline, condimente.

Poate fi și garnitură la o carne sau poate fi însoțită de orez, de exemplu. Asta pentru cei care au nevoie de mai mulți carbohidrați (fac efort fizic). Atenție însă: chiar dacă sunt sursă de proteine vegetale, boabele de năut trebuie să fie și în cantitate suficientă. Pentru o masă serioasă urcăm la 250-300g. O conservă are aproximativ 350kcal, deci poate fi utilă și într-un program de slăbire pentru că ne satură foarte bine.

Gustul

Mie îmi place năutul, câteodată mănânc direct din conservă, gol. La fel și sfecla roșie. Dar putem adăuga niște frunze (aici pătrunjel proaspăt) sau condimente diferite: boia dulce, chimen/chimion, semințe de coriandru proaspăt măcinate, sare, piper.

Spun că mănânc direct din conservă pentru că am conserve fără BPA. Sunt de la d’aucy, “al-vapore” (fără apă, nu mai trebuie scurse). La fel este și sfecla roșie, gata tăiată, coaptă, fără zeamă.

Caldă sau rece

Dacă avem timp și ne place, ingredientele (năutul, sfecla, uleiul de măsline, condimentele) pot fi puse și puțin la foct mic. Nu este nevoie să le mai fierbem, este suficient să se încălzească și să elibereze mai bine aromele.

 

Paste reci

Cristian Margarit Publicat în de

Paste reci

Am întâlnit prima dată în occident o variantă de salată cu paste reci (fusilli) și mi s-a părut foarte bună. Fiind într-o zonă germană, salata respectivă era foarte încărcată cu sos și ingrediente grele. Dar o putem face și mai ușoară.

Ingrediente

E simplu: paste, năut (sursă de proteine și fibre), spănăcel (sursă de fibre, vitamine, minerale), roșii (sursă de gust, licopen). Cerealele și leguminoasele (aici grâul și năutul) au profiluri de aminoacizi care se completează reciproc.

La roșii am avut românești (prunișoare), bio, cu gust, așa cum pretinde toată lumea că își dorește.

Din spanac putem face un sos, împreună cu nuci caju (dacă vrem să rămânem în zona vegetală sau parmezan și busuioc). Sau putem avea direct pesto gata preparat, în general se găsește bine făcut, eu am comandat de la Freshful by eMAG o dată cu pastele. Și pentru paste există o varietate foarte mare: integrale, fără gluten, din leguminoase. Alegerea este a noastră.

Pentru cine dorește se poate porni de la o salată de frunze (cum ar fi mixul Fitness sau Chef de la Eisberg).

Dar pastele nu îngrașă?

Depinde câte mâncăm, ce mâncăm în rest, ce nivel de efort fizic avem. Iar, pe de altă parte, foarte mulți oameni au nevoie de calorii (sportivi, munci fizice, perioade de creștere la adolescenți) sau nu sunt interesați de slăbire.

Indicele glicemic

Încă o dată trebuie să precizăm că indicele glicemic nu dictează dacă un aliment este bun sau rău, contează mai mult contextul. Aici este vorba și despre paste din grâu dur. Iar faptul că sunt reci schimbă mult lucrurile, pentru că se va încetini digestia amidonului. Fibrele reduc și ele indicele glicemic, deci rețeta finală este una absolut în regulă din acest punct de vedere.

Câte paste mănâncă italienii?

Cristian Margarit Publicat în de

paste

Câte paste mănâncă italienii?

E o întrebare normală pentru că italienii au nenumărate tipuri de paste, mai toate delicioase, aș adăuga. Se aduc și la noi acum o varietate mare. Se mai fabrică și local, avem de unde alege. Se fac și rapid, chiar și cu din ingrediente rămase prin frigider. Ba chiar găsim și sosuri gata făcute, cu ingrediente sănătoase. 

Totuși grâul, orezul și porumbul sunt similare ca sursă de amidon. Deci energie. De aici întrebarea: „cum de mănâncă italienii atât de multe paste și nu se îngrașă?”. În scop pur științific am făcut o comandă de diverse tipuri de paste la Freshful by eMAG, inclusiv de “pasta fresca” (paste proaspete, umede, nu uscate). Constatăm că majoritatea sunt din grâu dur și au varietăți integrale, fără gluten sau chiar din linte (deci cu mai puțini carbohidrați și mai multe proteine). 

Statisticile arată că italienii consumă aproximativ 25kg de paste pe cap de locuitor pe an. Dar consumul total de grâu este de în jur de 100kg, similar cu al altor țări europene. România le depășește cu mult, fiind pe la 150kg, sub diverse forme. Evident, mult mai multă pâine. Deci italienii nu mănâncă chiar atât de multe paste cum am crede.

Dar…

Italienii sunt mai activi fizic. Și vorbim aici de toate tipurile de activități fizice, sportive, plimbări, activități recreative. Trăiesc o viață mult mai bună, în medie, față de români.

Italienii mănâncă și mai multe legume. Sunt chiar în top printre europeni (mă rog, considerăm și roșia o legumă). 

Mănâncă și mult pește, fructe de mare. Deși dieta lor diferă de la o regiune la alta, prin casele în care am fost se mâncau foarte puține paste sau deloc (nu putem compara sudul cu nordul și nici insulele cu interiorul peninsulei). Iar atunci când mâncau, porțiile erau mici, mesele fiind diversificate cu alte tipuri de alimente.

https://www.esmmagazine.com/fresh-produce/top-10-european-countries-by-fruit-and-vegetable-consumption-233253

Italienii se îngrașă și ei, dacă mănâncă prea mult. Ca orice om. Fac și diabet, au aproape de 4 milioane de cazuri. Ce-i drept, la persoane în vârstă. Cu cât crește speranța de viață, cu atât mai frecvente sunt și aceste boli ale „uzurii” metabolice, care apar mai târziu.

Revenind, mâncarea localnicilor este diferită de cea gătită în restaurantele italienești de la noi sau în cele turistice din Italia. 

Carbohidrații și indicele glicemic

Carbohidrații sunt sursă de energie (amidonul din grâu furnizează glucoză, prin digestie). Aici intervin alți factori: tipul de grâu, ingredientele asociate, efortul fizic. Grâul dur, „granoduro” cum preferă italienii, are un indice glicemic mai mic. Faptul că sunt preparate „al dente” ține iarăși indicele glicemic mai jos. Deci sunt de preferat cele integrale (au mai multe fibre), de grâu dur și fierte cât scrie pe ambalaj, nu până se fac terci.

Ajută să fie și puțin lăsate la răcit și mâncate la finalul mesei (nu înainte, știu povestea). Dacă sunt mâncate primele atunci impactul glicemic este maxim, poate fi util la sportivi, pentru recuperare rapidă, dar nu la oamenii obișnuiți. Și nu pentru slăbire și controlul apetitului.

Un element este asocierea cu legume (orice tip) sau leguminoase (mazăre, năut), proteine (carne, pește) și chiar grăsimi (ulei de măsline, parmezan). Acestea întârzie și ele asimilarea glucozei, deci reduc indicele glicemic. Iată o variantă de paste reci, cu năut. 

Dar cel mai important factor este, după cantitatea de paste, starea organismului. Dacă s-a făcut efort fizic sau pauză alimentară prelungită înainte atunci această glucoză are unde să se ducă. Se va depozita în ficat și mușchi, sub formă de glicogen, un alt polimer al glucozei, cum este și amidonul. La fel și dacă se face efort fizic după masă, glucoza se arde.

Deci pastele îngrașă sau nu?

Ca pentru orice aliment, contează cantitatea, ce mâncăm în rest (câte calorii, câți carbohidrați), nivelul de efort fizic, geneticul. Cele de mai sus sunt valabile și pentru orez, porumb. Grâul are în plus glutenul, dar asta este o altă discuție.

Fără carne

Cristian Margarit Publicat în de

fără carne

Masă fără carne

Invit niște prieteni pe la noi și sunt avertizat “noi nu mâncăm carne”. Știam că mai avuseseră perioade din astea dar credeam că le-a trecut. Oricum, îmi revin imediat și deja mi se conturează în minte câteva rețete rapide și simple, fără carne, dar de efect, cu care să-i dau pe spate. “Nici o problemă!”

Chiar îmi era poftă de niște mâncare de năut iar salata crocantă cu quinoa și tulpină de țelină îmi răsmăsese pe creier de câțiva ani, dar nu mă învrednicisem să o fac. Treaba interesantă e că deja ingredientele erau preparate: năutul, quinoa. Am în casă tot timpul o varietate mare de conserve de la d’aucy (fără BPA), care mă scot din orice foame. Sigur, când nu avem invitați le mănânc direct din cutie, nu mai stau să gătesc.

Mâncare de năut cu conopidă

Treaba aici e serioasă, gustul este absolut fantastic. Începem cu mixul de sos și condimente, într-o tigaie mare (ceapă, roșii, ulei de măsline, ras-el-hannout), apoi năutul gata fiert, niște suc de roșii, apă și, la final, înăbușim buchețelele de conopidă. Vreau să rămână întregi, deci le gătim doar strictul necesar). Eu voiam simplă dar Andreea a insistat cu conopida. Normal, nu o făcea ea. Și oricum aveam ditamai conopida de care ne tot loveam în frigider. Dar a meritat efortul, a fost foarte apreciată.

Salată cu quinoa

Aici e nevoie de ceva mai multă muncă, pentru că prea scăpasem ușor la mâncarea de năut. Este extrem de dificil de făcut: toci toate ingredientele și le amesteci cu o cutie de quinoa “al vapore”, care are textura perfectă pentru această combinație.

Ce tocăm: tulpină de țelină, ardei roșu și verde, ceapă roșie verde sau verde roșie, depinde cum vrei să o privești. Pentru a mă da mare am pus și niște semințe de cânepă, pentru că nu o mai fumez. Un dressing de ulei de măsline, lămie și usturoi (opțional) face minuni.

Limonadă

Pentru vară eu pornesc de la un mix de suc de lămâie, portocală, mandarină, grapefruit, depinde ce am prin frigider. Adaug puțin zahăr de cocos (teoretic are indice glicemic mai mic), de unde și culoarea. Apoi apă carbogazoasă. Bine, pentru că nu ne văzusem de niște ani, s-a ajuns la șampanie (Champagne, mai exact), dar măcar am început bine.

Am mai pus niște pastă de măsline pe care o luasem din Grecia și niște pâine cu maia, mai deosebită, a mers la fix. Singurul lucru pe care mi-l reproșez sunt arahidele. Aveam poftă, altfel poate alegeam ceva mai de calitate, cum ar fi caju, migdale blanșate, nuci macadamia sau pecan.

Dulce nu le-am dat, dar au venit ei cu niște cireșe și a fost perfect.

Recapitulare

Proteinele din năut se completează cu cele din pâine și quinoa, vitamine, minerale și antioxidanți avem din plin în legume, carbohidrații complecși sunt la locul lor, grăsimile sănătoase vin din măsline, puțin dulce din fructe și cred că avem o nutriție aproape completă, fără carne.

 

Salată lollo rosso de la Eisberg

Cristian Margarit Publicat în de

Salată lollo rosso

lollo rosso

Am pus într-una dintre jardiniere niște salată lollo rosso, pe lângă lăptucile clasice. E foarte satisfăcător să mănânci din “producție proprie” dar cum încă nu am ieșit la pensie este doar ceva ocazional. Adică ne iese de o salată pe an. În rest ne bazăm pe mixurile de la Eisberg, unde găsim tot felul de frunze interesante, de la iceberg la spănăcel și de la valeriană la rucola.

Eisberg România este o companie care procesează salatele sub reguli și standarde foarte stricte, auditate internațional. Deci sunt foarte sigure pentru sănătate, mai ales că au și câteva sortimente ecologice (bio).

Rețetă simplă, de vară

Cum vara a început să vină, am ieșit la soare să mâncăm o salată: frunze, roșii, năut, quinoa, semințe de cânepă, ulei de măsline, oțet balsamic. Năutul și quinoa sunt deja fierte, conserve “al vapore” de la d’aucy, ușor de adăugat imediat. Noi folosim semințe de cânepă decorticate, așa se digeră cel mai bine.

Masă completă

Deși este doar vegetală (fără produse animale) combinația este o masă aproape completă, una dintre variantele de “farfurie ideală”. Avem proteine, carbohidrați complecși, fibre, grăsimi sănătoase, antioxidanți. Semințele de cânepă sunt cea mai bogată sursă de magneziu, deci merge foarte bine seara, pentru relaxare.

Mai ales pentru marii mâncători de carne și alimente nesănătoase (prăjeli, junk food) o astfel de salată este binevenită de câteva ori pe săptămână.

Salată cu anghinare

Cristian Margarit Publicat în de

Salată cu anghinare

Anghinarea este o plantă foarte interesantă, de la care mâncăm floarea. Mai greu de găsit la noi și ceva mai scumpă decât legumele obișnuite, are foarte multe beneficii pentru sănătate. Acestea derivă, în special, din aportul de fibre și din efectul benefic asupra detoxifierii ficatului.

Anghinarea este și bogată în potasiu, element important pentru reducerea retenției de apă sub piele. Am folosit o variantă conservată, la borcan, foarte gustoasă. Chiar dacă este în ulei de măsline, avem grijă să o scurgem pentru că acolo se pot ascunde foarte multe calorii.

Aici avem două variante de salate cu anghinare, pentru momente când vrem să preparăm ceva rapid și sănătos. Am descoperit că ambele combinații sunt foarte gustoase și îndeplinesc măcar câteva condiții esențiale. Sunt bogate în proteine și fibre, au în plus carbohidrați complecși, pentru energie.

Varianta cu năut și ou este “low carb” (în funcție și de cantitatea de năut) și este potrivită în special pentru dimineață sau seară. Dacă vrem să rămână exclusiv vegetală putem renunța la ouă și mărim cantitatea de năut (pentru aportul de proteine). Aici avem varianta “al vapore” (conservă de la d’aucy fără BPA și fără zeamă). Poate fi inclusă direct în amestec. Altfel năutul ar necesita înmuiere, fierbere… procese ce necesită timp.

Varianta cu quinoa merge la prânz sau după antrenament. Quinoa este o alternativă mai hrănitoare pentru orez, eu folosesc direct fiartă, de la conservă, este făcută perfect pentru a fi inclusă în rețete.

Ca pentru orice rețetă, cantitățile alese vor fi în funcție de necesarul individual. De asemenea, au avantajul că pot fi mâncate la mai multe mese, dacă preparăm o cantitate mai mare de la început.

Mâncare de năut cu spanac

Cristian Margarit Publicat în de

Mâncare de năut cu spanac

năut cu spanac

Am reinventat acest fel de mâncare din nevoie și pentru că aveam în casă ingredientele. Apoi am aflat că este destul de popular în bucătăriile din zona mediteraneană, din Spania până în Caucaz, cu diverse variante. Baza sunt năutul și spanacul, apoi restul ingredientelor variază în funcție de zonă, sezon, preferințe personale.

Această variantă de mâncare de năut și spanac este doar din ingrediente vegetale (deci de post sau vegană) dar putem adăuga și brânză sau carne.

Ingrediente

năut

Am avut niște spănăcel bio, pe care îl folosim de obicei la salate sau omlete dar acum având și năutul la îndemână, le-am combinat. Am mai adăugat pe listă ce aveam prin frigider: ceapă, tulpină de țelină, usturoi, roșii. Se poate folosi și sucul de roșii dacă vrem un sos mai dens. Pentru poză arată mult mai bine așa.

Condimentele pot merge de la ghimbir și ardei iute până la curry și oțet. Orice considerați că merge cu năut și spanac.  Aici e simplu: dacă vă place combinația rețete se reține și pentru viitor. Dacă nu… nu.

Avantajul aici este că putem prepara foarte rapid pentru că năutul este deja fiert. Călim ușor legumele în puțin ulei de măsline, adăugăm năutul (acesta este “al vapore” deci nu are prea multă zeamă) și apoi spanacul. Ne dorim doar să înăbușim spanacul, culoarea trebuire să rămână verde, puternică.

Avantaje nutriționale

Este un preparat foarte bogat în fibre și relativ bogat în proteine (pentru o mâncare exclusiv vegetală). Conservele de la d’aucy nu au BPA iar prin alegerea unei variante de spanac bio am evitat și pesticidele deseori prezente în legume.

Caloriile sunt puține, poate fi o cină într-un regim de slăbire sau o putem asocia cu quinoa/orez pentru cine are nevoie de mai mulți carbohidrați.