↓
 

Cristian Margarit

Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport

Cristian Margarit
Citeste in primul rand aici! Cine este Cristi Margarit? Cristian Margarit Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport
Antet Mobil
 
 
  • Cine este Cristi Margarit?
  • Consultanta
  • 7Minutes
  • Amintiri
  • Biz
  • Ce mancam?
  • Citadin
  • Dieta
  • GetFIT Challenge
  • GetFIT Radio Show
  • GetFIT Video
  • Good Food
  • Jurnalul meu
  • Parerea mea despre…
  • Prezentari
  • Prieteni
  • Recomandari
    • AGH
  • Sanatate
  • Sex
  • Sport
  • Steroizi si doping
  • Suplimente
  • Tips&Tricks
  • Turism culinar
  • Unde mancam?
RSS-icon
Acasa » nuci

Arhiva etichetelor: nuci

Navigare articole

1 2 >>

Ce mâncăm la serviciu sau la școală?

Cristian Margarit Publicat în 14 septembrie, 2011 de CristiM14 septembrie, 2020 6

Ce mâncăm la școală sau la serviciu?

Dacă vrei să mănânci sănătos trebuie sa îți cumperi ingredientele, să îți prepari mâncarea și să o transporți acolo unde știi că o vei mânca. Am scris pe îndelete despre Pachețel. Ce alimente putem selecta pentru pachețel, cum ar trebui preparate și asociate.

Citește și articolul despre “Dieta de toamnă“. Cam la același preț cu o shaorma sau cu variantele de junk food care îți vor la energia și îți vor distruge sănătatea. Deci fără chipsuri, biscuiți, făină arsă, ingrediente de proastă calitate pe care să dai de 10 ori mai mult doar pentru că îți lipsesc organizarea și disciplina. Eu unul consider că oricum avem prea multă făină în dietă (sub diferite forme), deci măcar să o mâncăm cand chiar nu avem altceva, nu doar din comoditate. Când mănânci alimente de calitate, gătite bine și reduci toxinele din dietă te saturi cu mult mai puțin, fără a mai fi nevoie să te umfli cu coca sau prăjeli pentru a avea burta plină.

Pește și orez cu legume

În special pentru persoanele active (inclusiv copii) este utilă combinația dintre proteinele ușor asimilabile (pește) și sursele de carbohirați (orezul). Este de preferat peștele oceanic, bogat în omega 3 (grăsimi sănătoase, importante și pentru sistemul nervos), de preferat de captură: somon, ton, hering, macrou.

Aleg cereale sau pseudocereale fără gluten pentru că glutenul (conținut în grâu) poate avea un efect inhibitor, cauzat de opioizii pe care îi conține. La multe persoane, alte componente ale grâului pot da o reacție digestivă sau imunitară care are printre simptome și balonări, somnolență etc.

Putem avea orice alt tip de carne fiartă sau la cuptor, cu sosul și salata separat sau chiar cu o sursă mai densă de carbohidrați cum ar fi cartofii copți, mămăliga, orezul. Dacă avem ca obiectiv menținerea sau slăbirea, porporția de salată/legume va crește în detrimentul amidonului.

Pentru cine nu vrea să mănânce carne sau pește sunt variantele de proteine vegetale: fasole, mazăre, linte, năut.

De ce preferam carnea fiarta sau la cuptor și evităm “gratarul”, am scris în articolul din link.

Noi folosim acum un aparat de gătit de la Heinner, o friteuză fără ulei HAF-1250BK, care face foarte bine carnea, click pentru detalii despre aparat.

Omletă

omletă cu legume

Timpul de preparare este relativ redus, având posibilitatea să “ne jucăm” cu ingredientele auxiliare de la o zi la alta, pentru diversitatea gusturilor. O dietă sănătoasa poate fi, în același timp, o dietă gustoasă. Dacă nu apuci să o mănânci de dimineață, o poți pune “la pachet”. Dacă nu ai timp dimineața nici măcar să o prepari, poți face asta de seara.

Legumele adăugate au rolul de a ține o temperatură scăzută a compoziției în timpul preparării, evitând inactivarea și denaturarea nutrienților dar și formarea de compuși toxici. Evident, ele vin cu vitamine, minerale, antioxidanți, fibre, care completează oul.

omleta cu porumb

Pentru a o face mai consisentă poți adăuga porumb boabe, de exemplu. Foarte rapid și comod este porumbul “al vapore” de la d’aucy. Nu are zahăr adăugat sau conservanți, conserva nu are BPA și nu mai trebuie scurs. Conservele de la d’aucy vin într-o gamă largă și poți avea la birou câteva “de rezervă”, cum ar fi și quinoa, de exemplu. Acum este mai simplu să le comandăm, direct de pe emag (click pentru lista de produse).

al vapore

Salată cu brânză și nuci

Folosim legume care se păstrează bine după ce au fost curățate și tăiate: morcov, țelină, sfeclă roșie, castraveți (volum mare și practic zero calorii).

Pentru cei care vor în plus grăsimile sănătoase și proteinele din nuci, putem adăuga și “o mână” (aprox 50g) din acestea. Uleiurile pot oxida foarte usor în contact cu aerul (ex. cel de semințe de in), deci este de evitat a fi puse în salată de acasă, însă poți face acest lucru imediat înainte de consum (presupunând că ai frigider la serviciu, unde să ții la rece uleiul).

O salată foarte rapidă poate fi făcută pornind de la un mix gata spălat și tăiat, de la Eisberg.

eisberg

Nuci, semințe, alune

E bine să fie înmuiate în apă în prealabil, dar dacă vrei să le transporți e bine să le și usuci (în cuptor, la o temperatură cât mai mică, sau în friteuza fără ulei). Sunt gustoase, țin bine de foame (dacă le mesteci pe îndelete), aduc grăsimi sănătoase, proteine, fibre. Pot fi asociate unui iaurt grecesc. Evităm mixurile prăjite.

Fructe

Sunt de preferat fructele de sezon, întregi, dar poti curăța și portiona de acasă și ananas sau rodie, de exemplu. Dacă temperatura de afară e mai mare și există riscul de oxidare poți stropi cu lămâie bucățile de fructe.

Shake “de proteine”

shake

În clasicele diete pentru fitness și culturism locul acestor shake-uri era foarte important. Chiar dacă ele conțineau în mare parte proteine, avem și variante mai apropiate de masa ideală, prin adăugarea de tărâțe de ovaz (efect antiestrogenic), lapte de cocos (aport de grasimi energizante). Avantajul acestor shake-uri este că pot fi preparate foarte rapid, cu ingredientele dorite, în proporțiile cele mai bune pentru tine.

Batoanele de calitate, sănătoase, ajung la prețuri foarte mari, iar cele ieftine conțin ingrediente de foarte proastă calitate, care ar trebui evitate.

O alimentație sănătoasă “în deplasare” (școală, serviciu etc.) îți asigură și o stare psihică pozitivă, pe lângă energia și starea de bine pentru corpul tau. Da, la început, colegii vor “râde” de tine, dar este doar frustrarea că ei nu sunt în stare să aibă grijă de ei, mâncând sănătos. După o vreme îți vor cere, iar cei mai inteligenți îți vor urma exemplul.

Publicat în Dieta | Etichete Dieta, gratar, mancare, nuci, omleta, pachetel, peste, salata, scoala, serviciu | 6 Răspunsuri

Dieta bazata pe fibre

Cristian Margarit Publicat în 12 septembrie, 2011 de CristiM14 septembrie, 2011  

Un nonsens. O aberatie produsa de promovarea agresiva a unor produse vecine cu junk-food-ul.

Fibrele, desi necesare in dieta, nu pot constitui “baza” unei diete pentru ca ele nu sunt un nutrient. Nu aduc nici energie, nici material de constructie. O dieta sanatoasa contine si o anumita cantitate de fibre alimentare, dar nu poate fi “bazata pe fibre”. Fibrele au anumite roluri in procesul de digestie insa nu ofera nici energie si nici material de constructie. Sunt un balast necesar in dieta.

Fibrele vin automat cu alimentele intr-o dieta diversa si neprocesata, in alimentele de origine vegetala, insotind ceilalti nutrienti. Fibrele au cateva avantaje: regleaza tranzitul intestinal, blocheaza asimilarea unor toxine (inclusiv metale grele), produc prin fermentatie acizi grasi esentiali, asmilabili direct din intestin.

Avantajul major al fibrelor intr-o dieta obisnuita este incetinirea asimilarii carbohidratilor, cu reducerea indicelui glicemic al mesei respective. Pe acest fapt se bazeaza reclamele la produse “cu fibre”. Totusi, incarcarea glicemica (cantitatea totala de glucoza/carbohidrati) ramane aceeasi, deci aceste alimente pot avea chiar mai multe calorii decat cantitati mai mici din faina alba, de exemplu. Crezand ca “e bun”, omul mananca mai mult decat daca ar fi stiut ce contine cu adevarat acel aliment, adica, in mare masura “calorii goale”, cu toate eforturile zadarnice ale producatorilor de a “fortifica” produsele de panificatie cu vitamine, minerale, proteine.

Dezavantajele fibrelor din cereale (in special grau) sunt alergenii, acidul fitic (care blocheaza asimilarea mineralelor), glutenul (responsabil nu doar pentru boala celiaca ci si pentru multe alte tulburari), opioizii (de unde si proverbul “painea prosteste”). Chiar si soiurile de grau considerate “mai bune” (spelta) sunt practic identice, urmand ca prin procesare (coacerea painii) toxicitatea sa creasca substantial.

Tranzitul intestinal (toba pe care o bat vanzatorii de faina arsa) este avantajat si de aportul de grasimi sanatoase si probiotice, nu doar de fibre, existand oameni care mananca foarte putine fibre si au un tranzit intestinal normal, sanatos.

Excesul de fibre (in special cele din cereale) este la fel de nociv ca si lipsa totala a fibrelor din alimentatie. Printre dezavantajele unui consum exagerat de fibre se numara blocarea asimilarii unor minerale (in special calciul din laptele cu cereale dat copiilor), iritarea colonului (in special cu produse pretins de detoxifiere care contin tarate de grau). Fibrele pot interfera cu digestia altor alimente (in special cand se mananca mai multe alimente asociate la aceeasi masa) si pot induce fermentatia si indigestiile.

Acneea persistenta poate chiar sa dispara la cateva saptamani dupa incetarea folosirii cerealelor ca aliment. Faina arsa sustine procesele inflamatorii si genereaza procese autoimune implicate si in afectiunile tenului.

Deci, data viitoare cand cineva iti spune ca tine “o dieta bazata pe fibre” sau cand unui produs din faina i se face reclama de tip “contine fibre”, trece-l pe lista neagra. Prezenta unei cantitati semnificative de faina de cereale in dieta noastra (chiar si integrala) tine doar de motive economice (ieftin de produs si procesat), nu medicale (in realitate este daunatoare sanatatii).

PS: da, fainoasele sunt bune la gust, iti umfla burta si iti adorm creierul, imi plac si mie, dar ele reprezinta o proportie cat mai mica din alimentatia mea, pentru ca stiu sa-mi iau nutrientii din alte surse si nu ma las pacalit de reclamele vanzatorilor de junk, indiferent pe cine ar plati sau convinge sa le laude produsele.

Publicat în Dieta | Etichete cereale, Dieta, fibre, fructe, frunze, legume, nuci, seminte | Lasă un răspuns

Otrava la magazinul de alimente sanatoase

Cristian Margarit Publicat în 22 februarie, 2011 de CristiM23 februarie, 2011 4

Exista in Bucuresti un magazin cu alimente bio si “sanatoase”. Cel de la Piata Amzei. Desi 90% din produse sunt JUNK(soia, gluten, zahar, alimente procesate, conserve, suplimente subdozate si alte porcarii) exista si cateva alimente pe care mi le iau de acolo: oua bio(cand nu am de la tara), orez rosu, laptele de cocos. Azi lapte de cocos nu aveau, dar am luat cateva tipuri de nuci, printre care si unele noi, nuci kemiri(candle nuts). Trecem peste faptul ca preturile sunt absurde, avand in vedere costul cu materia prima sau cu importul(am si eu ofertele de la marii distribuitori europeni sau mondiali).

Cum eu mananc nucile crude(desi unele alimente de origine vegetala, mai toate, contin toxine, otravuri vegetale) am desfacut o punga in masina si am inceput sa mananc. Gustul parea sa fie in regula, nimic deosebit sau care sa imi traga un semnal de alarma. Pe drum imi vine o idee: daca or fi bune doar gatite(fiind asiatice am intuit ca e posibil si asa ceva, pentru ca din cauza foametei acolo se mananca orice)?

Pe eticheta scrie cu litere aproape invizibile ca trebuie tratate termic(gatite) inainte de a fi mancate. Imi spun optimist ca poate au efect laxativ sau ca blocheaza absorbtia mineralelor(prin eventualul acid fitic continut). Cand am ajuns la birou dau cautare pe net si aflu ca sunt “mildly toxic” si chiar cancerigene.

Intrebarea mea este, cum de se poate vinde un aliment-otrava, cancerigen, in acest fel, fara a avea avertizari scrise de-o schioapa pe eticheta?

Ca masuri de prim ajutor am indus voma, am baut lapte de cocos, vitamina D, vitamina E si extract de seminte de struguri pentru a incerca sa contracarez eventualele daune.

Publicat în Parerea mea despre... | Etichete alimente, bio, kemiri, magazin, mancare, nuci, otrava, sanatoase | 4 Răspunsuri

Suplimente cu omega 3: EPA, DHA

Cristian Margarit Publicat în 18 august, 2010 de CristiM2 octombrie, 2019 12

Click pe imaginea de mai sus pentru a comanda omega 3 de calitate.

De ce sa luam suplimente cu omega 3?

Acizii grasi omega 3 sunt de mai multe tipuri, cu efecte diferite asupra sanatatii noastre. Importanta lor creste in ochii comunitatii medicale si a oamenilor, in general, cu fiecare nou studiu si cercetare in domeniu. Sunt chiar ipoteze conform carora saltul de la primate la Homo Sapiens a fost facut datorita acizilor grasi omega 3, a DHA in special. Pentru ca dieta multora dintre noi poate fi saraca in acizi grasi de tip omega 3, cu catena lunga, suplimentarea este o optiune simpla, curata, ieftina.

Ce fac grasimile de tip omega 3?

Grasimile de tip omega 3 au roluri complexe in organism, importanta lor fiind accentuata de faptul ca in dieta umana traditionala se gaseau in cantitati mari insa in dieta omului modern sunt in cantitati insignifiante. Printre beneficiile lor sunt: imbunatatirea functiei cerebrale la toate grupele de varsta dar in special la copii si batrani, reducerea proceselor inflamatorii si degenerative, protectie cardiovasculara, lupta impotriva infectiilor si tumorilor, sindromul de colon iritabil, artrita reumatoida, bolile autoimune, alergii, eczeme, efect antidepresiv, regleaza ciclul menstrual, sanatatea pielii, scad colesterolul rau, scad tensiunea arteriala, subtiaza sangele, previn ingrasarea si obezitatea, ajuta in bolile autoimune si chiar psihice, asigura sanatatea retinei etc. etc.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16269019
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22910528
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20112300
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7698053
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18774613
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22317966

Acizii grasi omega 3 (EPA si DHA) au un rol extrem de important in timpul sarcinii si alaptarii: copiii nascuti din mame care au avut un aport mare din acesti acizi grasi (EPA si DHA) se pare ca sunt mai inteligenti (IQ mai mare) si toate capcacitatile cognitive sunt crescute fata de copii nascuti si alaptati de mame cu un aport scazut de omega 3 in dieta. Acest aport poate proveni atat din 3-4 portii de peste oceanic de apa rece pe saptamana, dar si din suplimentarea cu omega 3, in special pentru a reduce riscul contaminarii cu metale grele (detectate in cantitati mari in unii pesti oceanici).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12509593/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24581674

Surse de omega 3

Cele mai bune surse sunt cele marine, icrele (in special icrele negre si rosii), pestele oceanic de apa rece (somon, sardine, hering, macrou, ficat de cod), unele crustacee, alge, oua de la gaini in a caror hrana s-au folosit seminte cu omega 3, organe de animale (in special creier, maduva si testicule), unele alge.

Sursele vegetale au o calitate mai slaba, avand un acid gras cu catena mai scurta, acid alfa linolenic, considerat esential. Pot contribui la aportul total: seminte de in, seminte de canepa, nuci, seminte de chia si uleiurile extrase din ele. In tabele EPA figureaza ca 20:5  si DHA figureaza ca  22:6 (referinta la numarul total de atomi de carbon si cel al dublelor legaturi- gradul de nesaturare).

Exista pe piata si diverse alimente functionale in care se adauga “omega 3” insa acei omega 3 adaugati sunt, de cele mai multe ori, variantele ieftine si ineficiente de origine vegetala. Produsele ultra-procesate, chiar daca au omega 3 adaugat, ar trebui evitate pentru ca, per total, fac mai mult rau decat bine, iar adaosul de omega 3 are doar un scop comercial.

Fiind foarte sensibili la temperatura, oxidare, lumina, trebuie sa avem grija la modul de preparare si pastrare al acestor alimente. De asemenea, in cazul suplimentelor cu omega 3 este necesara asocierea de antoxidanti, pe langa folosirea unor suplimente de calitate, pastrate in conditii corespunzatoare.

Suplimente cu omega 3

Cand cumperi un supliment de “omega 3”, verifica intai continutul de EPA si DHA. Exista pe piata si suplimente, chiar “de firma” care nici macar nu listeaza aceste detalii pe eticheta, inducand in eroare consimatorul prin cantiatea totala de ulei de peste sau prin greutatea capsulei.

Cel mai bun supliment cu omega 3 este cel sub forma de trigliceride.

Acizii grasi “omega 3” de origine vegetala (acidul alfa linolenic- gasit si in semintele de in) au nevoie de mai multe  transformari si necesita un efort din partea organismului pentru a fi folositi in mod optim.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19269799
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9637947

De asemenea, exista si intermediari intre ALNA si EPA/DHA insa ei se gasesc in foarte putine alimente. Paradoxal, aceasta conversie este mai eficienta pe o dieta bogata in grasimi saturate (grasimi animale, cocos) decat nesaturate (uleiuri vegetale, seminte etc.). Teoretic, exista omega 3 de calitate si in surse vegetale (iarba grasa, anumite alge), insa greu de obtinut si relativ scumpe.

dha

Dozele reale, utile, de omega 3 pur pe zi (nu ulei de peste sau greutatea pastilei ci DHA) sunt de 2-3 grame (asta ar insemna 10-20 de gelule pe zi), asimilarea fiind mai buna cand sunt insotite de uleiul de peste sau cand se foloseste ca sursa pestele oceanic.  A obtine aceeasi cantiatate din peste ar inseamna sa mananci 200-500g de somon salbatic pe zi, in functie de specie, modul de crestere si de preparare.

Ficatul de cod este cea mai concentrata sursa alimentara. Click pe imaginea de mai jos pentru o reteta de salata cu ficat de cod.

Conservele de sardine sunt o sursa buna insa au cel putin doua probleme: temperatura inalta la care sunt sterilizate si continutul de ulei vegetal bogat in omega 6.

Alte variante ar fi 100g de icre negre sau 600g de creier de miel. Aceasta ar fi o doza maxima, dar avand in vedere deficitul cronic de omega 3, nu mi-ar fi frica sa stau la aceasta doza maxima chiar si mai multe luni sau ani de zile.

O gama foarte larga de suplimente cu Omega 3 (click pentru lista) gasiti pe www.suplimente.ro.

Ulei de peste, usor de administrat, distilat molecular, testat pentru a fi garantat fara contaminanti (nu are mercur). Benefic inclusiv pentru sanatatea vaselor de sange.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14505813

Gelule masticabile, pentru copii.

Multivitamine si multiminerale pentru sarcina, cu omega 3. DHA este extrem de important in sarcina.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3046737/

Dieta mediteraneeana reala este bogata in omega 3, pentru ca se consuma mult peste, spre deosebire de dieta mediteraneeana americanizata, unde se recomanda uleiuri vegetale (efect contrar), cereale si alte porcarii. De aemenea, la populatiile care consuma mult omega 3 (zona arctica), chiar daca dieta contine si foarte multe grasimi saturate (despre care se credea ca induc boli cardiovasculare) sanatatea inimii si vaselor de sange este buna.

Exista si cazuri cand un aport marit de omega 3 poate agrava anumite probleme de sanatate, deci verifica impreuna cu medicul tau (… ce gluma buna, nu?) daca esti intr-o astfel de situatie.

Publicat în Sanatate | Etichete 3, dha, epa, in, krill, nuci, omega, seinte, suplimente | 12 Răspunsuri

Mancare buna

Cristian Margarit Publicat în 28 septembrie, 2009 de CristiM28 septembrie, 2009

Saptamana care tocmai a trecut am avut ceva mai putine feluri noi de mancare in meniu, dincolo de “clasicele” pe care deja le-ai vazut in acest jurnal culinar.

Am fost intrebat in legatura cu retetele dupa care sunt preparate dar surpriza: “gatim” la inspiratie de fiecare data, fara sa urmam o anumita reteta.

Incercam sa avem in frigider o diversitate cat mai mare de alimente, incercam sa aducem de la tara cat mai multe si sa cumparam “bio” cat mai multe. Evident, mancare bio adevarata, nu faina bio sau zahar bio. Pentru ca, din pacate, magazinele “bio” de pe la noi aduc doar junk bio la suprapret: faina, paste, soia etc.

fruitsalad

Desi fructele de import sunt cam ultimele pe lista mea de fructe, aceasta salata de fructe a fost delicioasa. Capsunile erau din gradina, deci “ne-am scos” cumva pentru bananele incluse acolo pentru gustul lor minunat.  Avem grija sa adaugam putina zeama de lamaie, pentru ca fructele deja taiate sa nu oxideze rapid in contact cu aerul, stricand astfel gustul, aspectul si calitatile nutritive.

ciafadipuorc

Celebra “ceafa de porc”, condamndata de multi ca fiind vinovata pentru burti, ingrasare, incalzirea globala si centrifugele din Iran este totusi o parte a porcului interesanta din punct de vedere nutritiv: proteine, grasimi, colagen. Deci, “everything a growing boy needs”. Evident, daca o pui langa paine, cartofi si/sau bere, situatia se schimba si dintr-o masa buna se transforma intr-o catastrofa.  De asemenea, porcul, maria sa porcul ar trebui sa fi crescut fara antibiotice si “concentrate”. Din pacate porcii crescuti cu mai putine cereale si mai multa iarba, zer si oua(da, la mine la tara se dau oua la porci, pentru ca nepotii nu prea se omoara sa le ia gratis ci le cumpara de la supermarket). Nu imi place “ceafa de porc” dar pentru amorul artei am mancat-o.

gamespecialities

Carnea de vanat e una din preferatele mele, cand ajung la munte incerc sa gasesc astfel de restaurante si sa aleg carnea cea mai speciala. Am reusit sa mananc medalion de caprioara, un gulas de cerb si ceva mezeluri facute din vanat: urs, mistret, caprioara. Evident, gustul este mai puternic decat la suratele domestice insa imi place sa cred ca au o carne mai hranitoare. Incerc sa limitez cantitatea de carne, ma rezum la 100-200g pe zi.  Faptul ca apar atat de des in blogul meu produsele din carne este dat de faptul ca mi se pare neinteresant sa pun poze cu muraturi, salate si zacusca, iaurt, branza si rosii.

nutsandseeds

Nuci, seminte, alune. Completeaza foarte bine dieta, aduc fibre, grasimi sanatoase, proteine. Daca sunt mestecate bine tin si de foame. In mijloc avem niste biscuiti “bio”… pentru musafirii care prefera faina si zaharul in locul grasimilor care, dupa parerea lor, “ingrasa”.

Revenind la salate si vegetale…  incerc sa le mananc dupa ce am terminat sursele de proteine si grasimi, fara sa le amestec. E un principiu larg dezbatut, dar pe care eu l-am adoptat. Am observat o digestie mult mai buna si o burta mai mica daca mananc disociat pe parcursul aceleiasi mese sau zile. Disocierea pe zile mi se pare prea dura si inutila. De asemenea, prefer sa consum sursele intense de nutrienti decat sa bag in mine kilograme de materie vegetala predispusa la fermentat si alte probleme. Tranzitul  meu intestinal este foarte bun, chiar daca nu am fibre din cereale. Unde mai pui ca daca ar fi sa mananc in sezonul rece legume si fructe ar fi cel mai probabil crescute la bec, coapte pe vapor si tratate cu tot felul de chimicale care sa le mentina “proaspete”… mai bine ma lipsesc.

Publicat în Dieta | Etichete alune, carne, fructe, legume, nuci

Mărimea contează?

Cristian Margarit Publicat în 31 august, 2009 de CristiM29 iunie, 2018 10

blackberries

Mărimea contează?

Sigur că mărimea contează, dar câteodată este adevărat că esențele tari se țin în sticle mici. În alimentația modernă, ce este mare, de obicei a ajuns să fie nesănătos. Fie că ne referim la mărimea unui aliment, a unui producător sau a unei porții.

Alimente

E vorba despre fructe, legume, seminte, nuci, alune, cereale. Marimea lor conteaza, dar in directia opusa bunului simt. Marketingul a descoperit ca instinctul natural al cumparatorului este sa le aleaga pe cele mari. Pana la un punct a fost chiar si util.

Legumele, fructele, semintele, nucile, alunele, cerealele inmagazineaza energie. Energia necesara cresterii unei noi plante. Aceasta energie este folosita si de om(printre alte animale) pentru a-si duce zilele. Punctul de pornire au fost plantele salbatice, care inmagazinau energia necesara in mod natural incoltirii si cresterii, pana aceasta isi putea lua nutrientii din mediu. Omul a intrat pe fir si a inceput sa cultive acele plante care ii aduceau mai multa energie. Astfel aceste seminte, fructe, legume, cereale au produs roade tot mai mari. Din pacate, in aceste roade ale pamantului tot mai mari, raportul de micronutrienti/energie totala a fost din ce in ce mai prost. Asta pentru ca depozitele de energie(in general amidon) au fost din ce in ce mai mari fata de cele de proteine, grasimi, minerale, vitamine, enzime, oligoelemente, fitonutrienti si chiar fibre(desi utilitatea fibrelor e discutabila). Daca mai punem la socoteala faptul ca acesti nutrienti ar fi trebuit produsi dintr-un sol din ce in ce mai sarac… avem tabloul complet al malnutritiei generalizate de care suferim ca specie.

Agricultura moderna este dedicata productiei de furaje. Pentru ca omul este vazut de catre conducatorii lumii ca un animal care trebuie hranit cu costuri minime. Sanatatea nu este altceva decat o afacere, ca si alimentatia. Eu, tu, noi… nu suntem decat statistici… avem nevoie de x calorii si y proteine pentru a munci pana crapam. Daca piramidele au fost construite pe grau si China pe soia… noi de ce sa mancam mai bine? De ce sa traiesti 100 de ani si sa consumi resursele corporatiilor cand poti sa-ti dai obstescul sfarsit pe la 60-70, dupa ce iti cheltui toata agoniseala pe medicamente?

Am mai mancat niste mure zilele astea.

Totusi, aceste mure par sa fie de cateva ori mai mari decat murele pe care le adunam cand eram copil, de pe marginea canalelor de irigatii(evident, secate). Gustul este si el doar o palida amintire a ceea ce insemna concentratia de elemente nutritive din acele mici boabe negre pline de praf pe care mi le aduceam aminte.

Eu m-am lasat de cereale, dar curand voi incerca aceasta varianta fara gluten, cu bobul mic, ceea ce se traduce in mai multe proteine, fibre si grasimi raportate la calorii/carbohidrati: Quinoa.

quinoa

Deci, da… marimea conteaza, mai ales cand duci o viata sedentara si mananci de la hyper/super/mini market, alege mai mic, nu mai mare.

Publicat în Dieta | Etichete alune, cereale, fructe, legume, nuci, seminte | 10 Răspunsuri

Nuci, seminte, alune… crude

Cristian Margarit Publicat în 5 iunie, 2008 de CristiM21 august, 2013 11

Am repetat asta atat de mult incat mi se pare ca sunt o moara stricata.
In cele mai multe regimuri de slabire (dar si de crestere in masa musculara) clasice este neglijata flagrant importanta grasimilor.
Sa revenim la alta idee pe care o tot repet de cativa ani: corpul nu poate functiona fara grasimi. Chiar daca o anumita perioada de timp el compenseaza lipsa lor din alimentatie, asta duce pe termen lung la tulburari grave de metabolism, unele ireversibile. Care te pot condamna la o moarte prematura si medicamente (cu efecte secundare asociate) pentru tot restul vietii.
In orice curs sau carte de medicina sunt cuprinse aceste lucruri, dar se pare ca senzationalul si goana dupa rezultate rapide au dus la astfel de regimuri “low fat”.
Chiar si grasimile saturate si colesterolul sunt indispensabile vietii. Este nevoie si de ele in dieta.

Iata articolul meu din Good Food, Mai 2008, pe aceasta tema:

Prima intrebare pe care o primesc atunci cand recomand aceste alimente este “dar alunele nu ingrasa?”. Nu. O cantitate mare de alimente si combinarea lor nepotrivita ingrasa. Dulciurile ingrasa. Cartofii prajiti ingrasa. Painea ingrasa. Sucurile cu zahar ingrasa. Nucile, alunele, semintele contin nutrienti esentiali (grasimi sanatoase, proteine), fibre, vitamine, minerale, fitonutrienti, antioxidanti.

Beneficiile nucilor si semintelor

Sunt utile in multe tipuri de dieta, de la dietele ketogenice, low-carb, pana la dieta mediteraneeana si South-Beach.
Din ce in ce mai multe asociatii internationale, universitati si institute de cercetare publica recomandari si studii prin care nucile, alunele, semintele sunt recunoscute drept alimente extraordinar de benefice pentru sanatate: reduc riscul de boli cardiovasculare, reduc colesterolul, regleaza tranzitul intestinal, previn marirea prostatei (in special semintele de dovleac), promoveaza sanatatea pielii si articulatiilor si se citeaza chiar si efecte antidepresive (datorita continutului mare de acizi grasi omega 3- semintele de in, de exemplu).
Cantitatea mare de grasimi si fibre face ca senzatia de satietate sa fie mai mare decat in cazul altor “gustari”. Nu te speria de numarul mare de calorii la 100 de grame. Consumul lor are mult mai multe avantaje in special pentru vegani si vegetarieni, al caror aport caloric provine in mod clasic din alimente cu continut mare de carbohidrati si scazut de proteine sau grasimi esentiale.

Ce nuci si seminte sa mancam?

Toate sunt bune, cu conditia sa fie crude. Varietatea este mare: nuci, migdale, alune de padure, caju, nuci braziliene, seminte de in, seminte de dovleac, seminte de floarea soarelui, seminte de mac. Arahidele (alunele de pamant) contin o toxina si este bine sa le evitam.
Cumpara o data pe luna din toate si fa-ti mix-uri. Le poti tine acasa in cantitati mici la indemana, in pungulite de plastic (pentru drum). Cantitatile mari pastreaza-le in frigider.
Cele prajite au cateva dezavantaje: multe enzime si vitamine sunt distruse. Grasimile sunt oxidate (creste cantitatea de substante cancerigene). Adaosul de sare pune un stres inutil pe rinichi si poate duce la retentia de apa si hipertensiune. Prin prajire, carbohidratii capata un indice glicemic mai mare, crescand riscul de a fi depusi sub forma de grasime.

Cat sa mancam?

Un pumn contine 50-70g, suficient pentru o gustare, daca sunt mestecate bine. Este esential sa le mestecam bine. Pe de o parte procesul de digestie (chiar si al grasimilor) incepe in gura sub actiunea enzimelor din saliva. Asta va face ca stress-ul asupra ficatului si sistemului digestiv, in general, sa fie mai mic. Pe de alta parte, mancand lent, starea de satietate va fi perceputa de creier dupa ce ai mancat mai putine calorii, fata de situatia cand mananci repede.
Mai ales la inceput, daca ai urmat in trecut regimuri fara grasimi, cantitatea trebuie sa fie minima, crescand usor, in timp, dupa cum le tolerezi.

Cand sa mancam nuci si seminte?

Avand in vedere ca sunt usor de transportat, depozitat, mancat… sunt excelente atunci cand nu poti avea parte de o masa normala: la serviciu, cand esti in trafic. Se conserva bine, chiar si la temperatura camerei, cu conditia sa fie tinute departe de umiditate si lumina.

Cu ce le asociem?

Dupa cum spuneam, sunt de preferat crude si mancate separat de alte alimente, insa pot fi asociate cu diverse branzaturi sau incluse si in diverse feluri de mancare.

Publicat în Dieta, Good Food | Etichete grasimi, nuci, seminte | 11 Răspunsuri

Seleniul

Cristian Margarit Publicat în 2 iunie, 2008 de CristiM24 octombrie, 2008  

Un mineral considerat otrava cand a fost descoperit, esential o suta de ani mai tarziu si o speranta in zilele noastre.
Doza zilnica recomandata este de numai 55mcg(micrograme). Evident, medicina ne spune in acest moment ca o astfel de cantiate este suficienta pentru functionarea optima a organismului. Doza maxima considerata sigura este de 400mcg pe zi.
Totusi, noi nu traim chiar in conditiile ideale, propice unei astfel de situatii.
In cazul multor minerale/vitamine/micronutrienti s-a mers intai pe o recomandare minima apoi s-a descoperit ca in doze mai mari apar si efecte benefice suplimentare.

Beneficii ale seleniului(confirmate si presupuse): cresterea imunitatii(inclusiv in cazuri de infectie cu HIV), activarea glandei tiroide, protectie impotriva cancerului(in special cel de prostata), antioxidant, cresterea fertilitatii, protectie cardiovasculara, tratamentul artritelor si bolilor inflamatorii, eliminarea metalelor grele si a altor toxine din organism(mercur).

Mecanismele sunt complexe si putin intelese. S-au propus diverse teorii: eliminarea mercurului, efectul antioxidant, inhibarea vascularizarii tumorilor, toxicitate asupra celulelor canceroase, cresterea conversiei T4 in T3.  

Tratamentul cu cortizon, aplicat fara discernamant in multe boli inflamatorii pentru a trata efectele si nu cauzele bolii duce la un nivel scazut de seleniu in organism, reducand astfel capacitatea acestuia de a se lupta cu boala respectiva.

Alimente bogate in seleniu: nucile de brazilia(2000 mcg la 100g- aprox 20 buc), pestele oceanic(tonul, in special), ficatul, cerealele(si drojdia de bere) din zone cu continut mare de seleniu in sol(America de Nord). Evident, cantitatea din alimentul final depinde de solul in care au crescut plantele si cu ce au fost hranite animalele respective.

Tin minte ca la un moment dat am mancat 1kg de nuci braziliene in 2 zile… deci de vreo 25 de ori doza maxima de seleniu… s-a lasat cu voma si stare de rau. Macar sa fi fost atata seleniu, sa se fi absorbit si sa imi fi scos tot mercurul de prin sistem…

Publicat în Dieta | Etichete braziliene, cancer, detoxifiere, fertilitate, grele, mercur, metale, nuci, prostata, seleniu, tiroida | Lasă un răspuns

Nuci macadamia

Cristian Margarit Publicat în 9 martie, 2008 de CristiM9 noiembrie, 2009 7

Alaturi de nucile braziliene, nucile de macadamia sunt o alegere buna pe o dieta ketogenica.
Cele care ajung la noi sunt prajite fara ulei si sarate doar atat cat sa fie delicioase..
Gustul este absolut fantastic. M-am indragostit de ele de la prima nuca mancata.

macadamia

Grasimi: 76%
Proteine: 8%
Carbohidrati digerabili: 5%
Sunt si o sursa buna de fier, fosfor, potasiu, seleniu, fitosteroli(stigmasterol, beta-sitosterol). Nucile macadamia sunt disponibile pe sectiunea de alimente sanatoase, pe www.suplimente.ro

Publicat în Dieta | Etichete macadamia, nuci | 7 Răspunsuri

I have NUTS!

Cristian Margarit Publicat în 15 noiembrie, 2007 de CristiM15 noiembrie, 2008 2

Este un blog despre nutritie, deci asupra altor “nuci” deocamdata vom lasa sa planeze deocamdata incertitudinea.
nuts.jpg
Cand eram mic, tata a pus la tara un nuc. Era mic si firav si eu frustrat ca nu pot sa ma urc in el.
Acum nucul este mare si produce…. nuci. Continuarea →

Publicat în Dieta | Etichete nuci, omega, ulei | 2 Răspunsuri

Navigare articole

1 2 >>

Eisberg, salate

psiholog, psihoterapeut, cabinet

Cristian Margarit
Supliment, articulatii, dureroase

Categorii

  • 7Minutes (7)
  • Amintiri (14)
  • Biz (204)
  • Ce mancam? (332)
  • Citadin (166)
  • Dieta (445)
  • GetFIT Challenge (2)
  • GetFIT Radio Show (119)
  • GetFIT Video (49)
  • Good Food (16)
  • Jurnalul meu (142)
  • Parerea mea despre… (184)
  • Prezentari (69)
  • Prieteni (49)
  • Recomandari (102)
    • AGH (8)
  • Sanatate (210)
  • Sex (35)
  • Sport (101)
  • Steroizi si doping (10)
  • Suplimente (130)
  • Tips&Tricks (106)
  • Turism culinar (5)
  • Umami (8)
  • Unde mancam? (20)

Arhive

Visit GetFIT ro's profile on Pinterest.

Etichete

alimente (115) bine (31) bucuresti (32) calorii (46) cancer (31) carne (52) cereale (25) copii (27) cristian (114) culturism (38) Dieta (265) eisberg (62) face (29) fasole (34) fit (38) fitness (64) fructe (57) get (34) grasimi (27) iaurt (26) iceberg (32) ingrasa (30) lapte (30) legume (57) mancare (83) margarit (161) miscarea (29) nutritie (101) nutritive (49) paine (27) peste (28) post (36) proteine (32) reteta (63) retete (70) romania (27) salata (149) Sanatate (52) seminar (58) slabire (143) sport (112) suplimente (141) ulei (25) vara (28) zahar (25)
Suplimente Online, GetFIT, shop, GetfitShop
 
GetFit, sport, mișcare, fitness
©2025 - Cristian Margarit
↑