Arhiva etichetelor: otrava

Margarina e otrava

Cristian Margarit Publicat în de 1

Unii cer “studii”. A fost nevoie de cateva zeci de ani pentru ca grasimile “trans” sa fie declarate pe etichete si recunoscute unanim drept ceea ce sunt: otrava. Cu nenumarate studii, actiuni, presiuni, sume uriase cheltuite (in special de producatori) dar si cu un alt cost: sanatatea oamenilor care in aceasta perioada au mancat acest produs al industriei, vandut drept aliment. Prin alte tari a fost interzisa.

Materiile prime sunt foarte ieftine, deci pana la pretul “de raft” (pe care cumparatorul ignorant il plateste) exista loc si de publicitate, “lobby” legislativ si manjirea de “vectori de imagine”: vedete, medici. Prin “manjire” intelegem mituirea unor oameni pentru a indeplini roluri malefice: sustinerea unor idei care conduc la boli si suferinta.

Am mancat multa margarina in adolescenta. Era ieftina, accesibila, gustoasa (evident, rezultatul aditivilor) si i se facea reclama. Nu stiam ca e daunatoare sanatatii. Poate de asta am avut ulterior diverse probleme si, indiferent ce am facut, raportul LDL/HDL e unul precar. Dar acum stim ca e otravitoare, pana si jigodiile care i-au facut reclama in trecut sunt nevoiti sa o recunoasca. E posibil sa mai mananc si acum, fara sa stiu, margarina ascunsa prin diverse produse, chiar daca le mananc foarte rar (paine, lactate industriale, sosuri, creme, prajituri, biscuiti etc.).

Asa ca atunci cand producatorii vin si imi spun ca au inventat un nou tip de margarina, sanatoasa, de data asta, la care adauga cine stie ce vitamine sau “omega 3” imi permit sa fiu sceptic si sa nu mai astept inca 30 de ani sa aflu ca si asta era, de fapt, otravitoare. Imi permit sa sustin ca alimentele ultra-procesate de acest tip nu au ce cauta in dieta noastra, indiferent ce spun vedetele sau medicii manjiti cu banii producatorilor. Imi permit sa sustin ca sanatatea inimii se mentine prin miscare, dieta curata si controlul stress-ului. Imi permit sa sustin ca vitaminele A, D, E, acizii grasi omega 3, precum si alti acizi grasi esentiali trebuie sa ajunga in dieta noastra din surse naturale, alimente sanatoase, nu o pasta facuta din ulei de soia modificata genetic, trecuta prin procese chimice nenaturale.

Si imi mai permit sa cred ca cei care acum fac reclama la margarina si o sustin (fie ei publicitari, medici sau pur si simplu persoane ignorante care stiu doar sa repete papagaliceste manipularile din reclame) vor trai ziua cand le va parea rau pentru ce au facut, unii cu buna stiinta, altii din lacomie sau prostie. Imi permit sa cred ca daca suntem fortati sa traim in lumea a treia din punct de vedere economici si social, exista printre noi si oamenii care vor sa iesim din aceasta gaura macar cu psihicul si sa recunoastem Raul acolo unde este, fie public sau in particular.

Otrava la magazinul de alimente sanatoase

Cristian Margarit Publicat în de 4

Exista in Bucuresti un magazin cu alimente bio si “sanatoase”. Cel de la Piata Amzei. Desi 90% din produse sunt JUNK(soia, gluten, zahar, alimente procesate, conserve, suplimente subdozate si alte porcarii) exista si cateva alimente pe care mi le iau de acolo: oua bio(cand nu am de la tara), orez rosu, laptele de cocos. Azi lapte de cocos nu aveau, dar am luat cateva tipuri de nuci, printre care si unele noi, nuci kemiri(candle nuts). Trecem peste faptul ca preturile sunt absurde, avand in vedere costul cu materia prima sau cu importul(am si eu ofertele de la marii distribuitori europeni sau mondiali).

Cum eu mananc nucile crude(desi unele alimente de origine vegetala, mai toate, contin toxine, otravuri vegetale) am desfacut o punga in masina si am inceput sa mananc. Gustul parea sa fie in regula, nimic deosebit sau care sa imi traga un semnal de alarma. Pe drum imi vine o idee: daca or fi bune doar gatite(fiind asiatice am intuit ca e posibil si asa ceva, pentru ca din cauza foametei acolo se mananca orice)?

Pe eticheta scrie cu litere aproape invizibile ca trebuie tratate termic(gatite) inainte de a fi mancate. Imi spun optimist ca poate au efect laxativ sau ca blocheaza absorbtia mineralelor(prin eventualul acid fitic continut). Cand am ajuns la birou dau cautare pe net si aflu ca sunt “mildly toxic” si chiar cancerigene.

Intrebarea mea este, cum de se poate vinde un aliment-otrava, cancerigen, in acest fel, fara a avea avertizari scrise de-o schioapa pe eticheta?

Ca masuri de prim ajutor am indus voma, am baut lapte de cocos, vitamina D, vitamina E si extract de seminte de struguri pentru a incerca sa contracarez eventualele daune.

Otravuri vegetale

Cristian Margarit Publicat în de 5

Deadly Nightshade

Omul are tendinta de a se indragosti de propriile idei si obiceiuri. Pana de curand, produsele de origine animala(carne, oua, lactate) erau condamnate pentru continutul de “toxine”: colesterol, grasimi saturate, purine, hormoni… pentru a justifica impunerea vegetarianismului si creearea unei societati docile, s-a facut propaganda impotriva unor alimente prezente in dieta omului inca de la aparitia sa.

In ultimii ani, odata cu cresterea impactului industriei alimentare asupra economiei globale, eliminarea alimentelor de origine animala a dobandit si o justificare economica: productia lor consuma prea multe resurse, deci hai sa convingem prostimea ca sunt daunatoare si sa le vindem furaje la preturi exorbitante. Da, cu toate ca sunt mult mai ieftin de produs, multe alimente vegetale(in special procesate) ajung sa fie mai scumpe, sa consume mai multe resurse si sa aiba un impact asupra mediului mai mare decat mult-hulita carne.

Mi se pare evident ca omul are nevoie de o alimentatie diversa, cu produse proaspete, cat mai locale, crescute natural, preparate astfel incat disponibilitatea nutrientilor sa fie maxima iar anti-nutrientii sa fie eliminati sau redusi, pe cat posibil. Mi se pare la fel de evident ca aceasta alimentatie trebuie corelata cu diversi factori personali, sociali, economici. Adica dieta fiecaruia dintre noi este un lucru individual, personal, care evolueaza odata cu noi si cu situatiile in care ne aflam.

Niste statistici prost interpretate de oameni cu o agenda nu tocmai ortodoxa au incercat sa faca din alimentele de origine animala sursa tuturor problemelor de sanatate, ignorand alti factori: aditivi alimentari, mod de preparare, poluare, stress, medicamente, componenta, per ansamblu, a dietei. Mi se pare normal ca, daca ai foarte putine alimente in dieta ele sa duca la o acumulare de toxine si la un deficit de nutrienti (care ar trebui sa vina din alte alimente). Cati dintre oamenii folositi de aceste statistici duc o viata sanatoasa in mod constient si cati mananca anarhic? Statisticile nu au nici o relevanta cand discutam de dieta fiecaruia dintre noi.

Iata ca usor, usor se descopera ca orice aliment, contine, pe langa substantele nutritive utile, otravuri, antinutrienti, toxine de diverse feluri, care, in anumite conditii, ne pot afecta in mod negativ sanatatea. Deja grasimea animala si ouale erau populare in acest domeniu, dar cine s-ar fi gandit ca rosiile, varza, mazarea, uleiurile, diverse seminte… au in ele toxine foarte puternice? Vorbim strict de toxinele prezente in mod natural, nu de poluanti sau contaminanti din mediu. Multe dintre aceste substante sunt inca in cercetaare, fiind descoperite de putin timp, iar noi si noi compusi sunt adaugati pe lista in permanenta.

O parte dintre aceste substante sunt toxice doar in cantitati mari, in anumite conditii (predispozitii personale) sau in combinatie cu alte toxine provenite din alimente. Unele sunt inactivate de prepararea termica (fierbere) sau alte procedee (oxidare, alcalinizare, acidifiere, spalare, germinare, uscare). Altele sunt create sau activate. La fel cum se intampla si cu nutrientii. Iarasi, pentru unele exista mecanisme in ficat pentru detoxifiere (eliminare) si nu se acumuleaza in corp. O mare parte au, conform unor experimente, chiar efecte carcinogenice, teratogenice, mutagenice. Pentru ca lucrurile sa fie si mai complicate, in cazul unora, cand este expus la cantitati mici, organismul declanseaza sisteme de aparare capabila sa vindece chiar si boli incurabile, sa prelungeasca viata sau sa faca alte lucruri minunate.

Cerealele contin gluten, despre care aflam pe zi ce trece noi si noi lucruri rele. Solanaceele(rosii, vinete, ardei, cartofi) au diverse otravuri si substante proinflamatoare. Cruciferele (varza, conopida, broccoli) in cantitati mari afecteaza tiroida. Leguminoasele (mazare, linte, naut) au substante considerate un factor in bolile autoimune (germenii contin cantitati si mai mari). Soia afecteaza sistemul hormonal si functionarea tiroidei, afecteaza digestia proteinelor. Samburii de caise contin un compus care poate genera cianuri. Pana si pastarnacul e toxic in cantitati mari (psoraleni care dau in primul rand fotosensibilitate). Semintele de bumbac pot produce sterilitate.

Eu as pune si acidul fitic (blocheaza absorbtia mineralelor) si oxalic (contribuie la formarea pietrelor la rinichi) tot in categoria substantelor periculoase pentru sanatate daca sunt consumate in cantitati mari si pe termen lung. Pe de alta parte ele au si beneficii, deci a ne lipsi complet de alimentele care le contin este o idee mai putin buna.

Personal, evit cerealele, solanaceele, soia, uleiurile vegetale cu multi omega 6, cruciferele.

Bineinteles ca cele mai multe alimente de origine vegetala au si nutrienti, beneficii, fiind parte dintr-o dieta sanatoasa. Cheia unei diete sanatoase consta intr-o diversitate mare de alimente, astfel incat nivelul total dintr-o toxina sau alta sa fie atat de mic incat sa induca o reactie de adaptare (pozitiva- o otrava, in cantitate mica poate actiona ca un medicament) si nu o intoxicatie. Deci e mai indicat sa ne bucuram de darurile naturii (inclusiv de o friptura de vita, din cand in cand) decat sa incercam evitarea tuturor toxinelor, pentru ca este imposibil: aproape fiecare aliment vine atat cu nutrienti cat si cu substante mai putin utile sau chiar daunatoare.

Ce poate produce organismul unui copil?

Cristian Margarit Publicat în de

Am descoperit de vreo 4 luni ca organismul unui copil produce cacat. Nu foarte mult, dar nici putin. Tot cacat produc si ticluitorii de reclame la margarina. Asta in timp ce avem mari scandaluri despre oua in aceeasi media care traieste din banii de margarina ai mamicilor spalate la creier.

Nu o sa mai spun ca “margarina e nasoala”, pentru ca se pare ca as putea fi dat in judecata de unii care pot demonstra ca nu e nasoala. Mie mi-e greu sa demonstrez ca e nasoala deci nu am dreptul sa imi exprim aceasta parere. Revenind la reclame. Zice o fosta sportiva de performanta intr-o reclama “acizii grasi esentiali omega 3 si omega 6 pe care organismul unui copil nu ii poate produce”.

Pe ce se bazeaza reclama? Pe faptul ca cine e atat de prost incat sa dea margarina propriului copil nu stie ca acizii grasi esentiali se numesc esentiali pentru ca organismul uman, in general, nu ii poate produce. Deci faptul ca organismul unui “copchil” nu ii poate produce este de la sine inteles. Si nu stie ca desi esentiale, grasimile sanatoase sunt cele in forma naturala, nu sub forma de plastic.

Trecem peste discutia “dar ce cantiate de omega 3 sau omega 6 avem nevoie pe zi, din ce surse si ce ofera margarina si din ce surse” si ramanem la subiect: reclame bine ticluite de catre oameni fara nici un fel de scrupul. Chiar nu se poate trai si din altceva decat din a vinde grasimi denaturate spunand mamicilor ca sunt bune pentru crestere? Chiar nu se pot lua masuri impotriva acestor firme si reclame? Chiar ii lasam pe “astia” sa bage in noi ce au chef? Chiar nu suntem constienti ca vom plati cu totii(la propriu, cu banii pentru tratamente din asigurarile de sanatate) pretul bolilor induse de alimentatia nesanatoasa?

Margarina

Cristian Margarit Publicat în de

Era considerata pana de curand sanatoasa. Azi stie cam toata lumea ca e otravitoare. Unii o promoveaza in continuare cu buna stiinta. Hai sa aflam mai multe despre margarina.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16391418/

Modul de fabricare al margarinei tine de industria chimica si mai putin de cea alimentara. Sunt procese chimice foarte departe de ceea ce se poate intampla in natura, cu reziduuri toxice si folosind diversi catalizatori si aditivi cu potential toxic. Toate acestea se acumuleaza in corp si actioneaza permanent.

Pentru a face reclama acestei inventii nefericite s-a pornit de la o premisa gresita a medicinei secolului trecut: vegetalele nesaturate sunt bune si animalele saturate sunt rele. Dupa cateva zeci de ani in care s-au ridicat in slavi PUFA (acizi grasi polinesaturati) din uleiurile vegetale s-a ajuns la concluzia ca era tocmai pe dos: uleiurile vegetale (in special cele foarte bogate in omega 6) sunt daunatoare, iar grasimile saturate, animale, nu sunt chiar atat de rele cum se credea, ba din contra, ele trebuie sa faca parte dintr-o dieta sanatoasa si variata.

Alte premise gresite, folosite in special in promovare catre oamenii putin informati sunt adaosurile de omega 3 sau vitamine. Totusi, raportul de omega3/omega6 in margarina ramane defavorabil, pentru ca se folosesc doar cantitati infime de acizi grasi omega 3 (si aceia de calitate slaba). De asemenea, cantitatile de vitamine (in special E, care ar trebui sa previna oxidarea LDL, daca ar fi in forma naturala) folosite sunt infime, suficiente doar pentru a asigura, din punct de  vedere legal, afisarea pe eticheta.

Avantajele margarinei tin strict de comert: materii prime ieftine, este usor de produs si de pastrat, are aceeasi consistenta la orice temperatura (spre deosebire de unt), termen de garantie mare, conditii de pastrare lejere (alte vietati nu se hranesc cu margarina), poate fi inclusa in alte preparate, in special in patiserie, dulciuri, dar si in lactate (cascaval), mezeluri sau batoane pentru slabit. Pentru a induce in eroare consumatorul, chiar daca sunt obligati sa scrie pe eticheta ingredientele, ei vor folosi denumiri alternative sau incomplete: grasime (partial) hidrogenata, uleiuri vegetale hidrogenate, pur si simplu “grasimi vegetale” sau, mai pervers: uleiuri vegetale solidificate. Este posibil sa nu figureze deloc pe eticheta, iar in unele tari o,5g de grasimi trans pot fi ignorate si trecute pe eticheta ca “0”, prin rotunjire in minus.

Margarina costa putin pentru a fi pusa pe raft, are un pret apropiat de al untului iar diferenta se duce in publicitate, vectori si factori de influenta ai publicului.

Dezavantajele margarinei

Exista doua aspecte importante legate de consumul de margarina (trasimi trans): doza toxica este foarte mica, se pare ca si cantitati de ordinul gramelor sunt daunatoare sanatatii si efectele vizibile apar cu o intarziere de 10-20 de ani de consum. Adica poti manca o cantitate foarte mica fara sa stii, ascunsa prin alte alimente si peste 10-20 de ani iti crapa inima sau un vas de sange si mori.

Printre efectele negative ale margarinei: scade colesterolul bun (HDL), creste colesterolul rau (LDL) si total, creste lipoproteina A (aterogenica),  afecteaza cantitatea si calitatea laptelui matern, creste riscul de diabet, afecteaza sistemul imunitar, scade testosteronul, scade fertilitatea, afecteaza metabolismul grasimilor. Margarina este un pro-oxidant si un pro-inflamator puternic. Margarina este cu adat mai daunatoare sanatatii cu cat este asociata carbohidratilor: faina, zahar, paine. Adica exact cum este mancata de toata lumea, pentru ca nu vad omul sa manance margarina goala.

De cand se stie ca margarina este daunatoare sanatatii? De cel putin 10 ani.

De ce la noi in tara se permite reclama la margarina, inclusiv folosind copii in reclame?

Pentru ca atat firmele producatoare cat si publicitarii nu au absolut nici un scrupul si sunt in stare sa vanda/promoveze cu buna stiinta un pseudoaliment toxic. Din pacate statul nu este suficient de puternic pentru a opri aceste lucruri. De asemenea, consumatorii inca nu au format asociatii si grupuri de presiune prin care sa sustina reglementari mai dure in industria alimentara.

Cum contraataca producatorii de junk-food: vin cu noi formule de margarina. Se interzic grasimile trans… nici o problema, apar grasimile interesterificate. Acum ce trebuie sa facem? Sa mai sacrificam cateva generatii pana ne prindem ca si astea sunt toxice sau pur si simplu sa le refuzam din start, asa cum ar trebui refuzate toate alimentele artificiale, procesate, lipsite de valoare nutritiva reala?

Pana la noi ordine ramane “fiecare pentru el”. Ce mancam este o chestiune de alegere personala. Dar minciunile producatorilor si firmelor de publicitate trebuie sa se opreasca. In alte tari margarina deja este interzisa pur si simplu, noi de ce trebuie sa mancam plastic?

Si ca un preambul pentru un articol care se cere despre unt (ca doar s-a intors lumea pe dos si s-a ajuns sa se spuna ca “trebuie sa inlocuim margarina cu unt“), grasimea din lactate trebuie sa provina de la animale care au pascut iarba, pentru un raport bun al grasimilor (inclusiv CLA) si vitaminelor (A, D, K). Da, untul este cel sanatos, NU margarina.

Daca nu vrei sa folosesti nici unt, ai ca alternativa vegetala uleiul de cocos care se gaseste acum si in forme organice (bio) si presate la rece.

Soia- otrava sau aliment?

Cristian Margarit Publicat în de 16

Soia. Bună sau rea?

Articolul a fost scris inițial în 2007, completat în februarie 2014, martie 2025.

După ultimele cercetări înclin să cred că este mai bine să o evităm. Sunt o mulţime de studii care arata beneficii, dar din ce în ce mai multe autorităţi aduc argumente care înclina balanţa în direcţia opusă. Are rost să riscăm atunci când există alternative mai sigure? Nu trebuie să ne ferim oricum de alimentele procesate şi să avem o alimentaţie cât mai naturală, în concordanţă cu produsele oferite de zona în care trăim?

Scurta istorie despre soia

Asiaticii consumă soia, sunt mai sănătoşi şi trăiesc mai mult. Sau nu e chiar aşa?
Iniţial, culturile de soia erau folosite ca îngrăşământ natural. În timp, din cauza nevoii crescute de alimente (Imperiul Chinez se extindea) s-au dezvoltat metode care au facut posibil consumul de către oameni. Să nu ne imaginăm ca Împaratul a renunţat la alimentaţia echilibrată în favoarea acestui nou aliment, destinat hrănirii păturii sărace. Asia este un continent cu câteva miliarde de oameni, care trăiesc în moduri foarte diferite. Factorii care le tedermină durata de viaţă şi starea de sănătate sunt numeroşi, soia fiind doar o picatură într-un ocean.

Metodele tradiţionale de preparare includ: înmuiere, fermentare, încolţire, fierbere. Unele durează chiar şi peste şase luni, asigurând astfel distrugerea toxinelor. Este nevoie de aceste procedee pentru că, în mod natural, bobul de soia este otrăvitor și indigest pentru specia umană.

Conține inhibitori enzimatici, lectine, proteine cu efect alergen și goitrogen, fitoestrogeni cu efecte greu de prevăzut. Boabele mai tinere (edamame) au mai puține efecte negative, la fel și folosirea sosului de soia drept condiment, cantitatea fiind foarte mică.
Consumul tradiţional se rezumă azi la cantităţi mici, din când în când, al acestor preparate. În nici un caz în acea vreme proteina extrasă pe cale industrială din boabele de soia nu era inclusă în alimente, de la hamburgeri la îngheţată.

Care este situatia in zilele noastre?

Populaţia globului, în număr din ce în ce mai mare trebuie să fie hrănită. Firmele producătoare de alimente caută soluţii cât mai ieftine, dar care sa respecte şi normele nutriţionale general acceptate.
Soia este o cultură cu o productivitate mare, iar boabele sale conţin una dintre cele mai bune proteine de origine vegetală. Reuşind sa obţină la un moment dat aprobarea FDA (Food and Drugs Administration- Administraţia pentru Alimente şi Medicamente), aceste firme au dreptul să pretindă în activităţile de marketing faptul că soia este benefică pentru sănătate. Această aprobare a fost obţinută greu, cu opoziţia vehementă a multor medici nutriţionişti de talie mondială, care au continuat lupta împotriva acestei practici.

Iniţial s-a încercat, fară succes, folosirea soia drept furaj pentru animale. Problemele de sănătate apărute (incluzând numar mare de pui născuţi morţi) au determinat o reorientare a pieţei spre consumul uman. Deci o proteină ieftină, uşor de ascuns în alte alimente şi care a beneficiat de un lobby puternic din partea producătorilor. Din păcate, parţile întunecate ale problemei au fost ascunse în mod deliberat.

Productie si procesare

În procesul de producţie şi procesare se folosesc toate metodele moderne: organisme modificate genetic, pesticide şi diverse alte substanţe chimice (de la aluminiu la produse petroliere) care se pot regăsi şi in farfuriile noastre. Metodele tradiţionale au fost înlocuite de cele moderne, ieftine, dar care transforma un aliment cu potenţial pozitiv într-un pericol pentru sănătatea noastră.

Soia si sanatatea

Proteinele din soia au, într-adevăr, o valoare biologică mare față de alte proteine vegetale (și avantajul unei cantități mai mici de metionină). Carnea, pestele, ouale, lactatele au toate proteine de o calitate mult mai bună. Din lumea plantelor, alte alimente care conţin cantităţi notabile de proteine sunt fasolea, mazărea, lintea, năutul, seminţele (cânepă, in, susan etc.), nucile, alunele. Arahidele, deşi sunt asemuite cu “alunele”, sunt tot o cultura economică, prezentă în alimentaţia noastră pe cu totul alte considerente decât cele nutriţionale, ca şi soia.
Totuşi, aceste proteine vin în bobul de soia alături de diverse substanţe naturale printre care antinutrienţii şi fitoestrogenii. Antinutrienţii au capacitatea de a anula efectul nutritiv al diverşilor nutrienţi (proteine, vitamine, minerale, enzime). Procesarile avansate elimina acesti antinutrienti prin metode moderne.

Isoflavonele

Sunt substanţe găsite în plante, cu efect asemănător cu hormonii estrogeni. Multă vreme s-a crezut că au efecte benefice în prevenirea cancerului, ameliorarea efectelor menopauzei, a osteoporozei, reducerea riscului bolilor cardiace. Studiile s-au făcut în condiţii menite să accentueze efectele benefice şi să mascheze eventualele probleme.
În ultimii ani au apărut şi păreri contra, deoarece s-a constatat că pot accelera creşterea tumorilor. Medicii nutriţionişti din întreaga lume, precum şi diverse autorităţi de stat eu emis avertizări în acest sens. Nu s-a recomandat excluderea totală a produselor din soia, doar evitarea suplimentelor nutritive care contin cantităţi mari de isoflavone, de către anumite grupuri de persoane.
În condiţii normale, estrogenii din soia nu ar trebui să reprezinte un pericol major, însa omul modern este expus la o cantitate mare din aceste substante şi din alte surse ducând în final la cantităţi echivalente cu pastilele anticoncepţionale, chiar şi la bărbaţi.

Fertilitatea și potența

Acţionând ca un hormon feminin, aceste substanţe din soia pot interfera cu reglarea naturală a sistemului nostru endocrin. Atât în studiile făcute pe animale cât şi în observaţiile asupra fertilităţii şi natalităţii la oameni au apărut semnale de alarmă privind o legătură între consumul de soia şi scăderea fertilităţii feminine şi masculine. La bărbaţi, scăderea nivelului de testosteron se traduce în apetit sexual şi potenţă sexuală scăzute. Unii autori au ajuns să spună despre soia că este “pastila anticoncepţională vegetală”.

Perioada sarcinii: femeile care au o cantitate mare de soia în dietă (fie ca parte a unui regim vegetarian fie sub forma de soia ascunsă în diverse produse alimentare) dau naştere la copii cu o greutate mai mică şi cu probleme de dezvoltare a creierului. De asemenea, ei sunt mai predispuşi la probleme ale glandei tiroide, mai târziu în viaţă.

Alimentația copiilor

În special băieţii care sunt hrăniţi cu formule care includ soia (absenţa laptelui matern sau diverse intoleranţe şi alergii la lapte) riscă la maturitate să aibă organe sexuale insuficient dezvoltate, energie scăzută şi fertilitate redusă. De asemenea, riscul de ginecomastie (dezvoltarea ţesutului mamar la barbat) este mai mare.

Tiroida și slăbirea

Fitoestrogenii prezenţi în soia au un impact negativ direct asupra tiroidei, în special când aportul de iod este insuficient. Este cunoscut faptul că în ţara noastră această problemă există, ea fiind parţial contracarată prin adaugarea de iod în sarea de bucatărie. Totuşi, nu exista o garanţie ca toţi oamenii consumă suficient iod, mai ales din surse naturale, de bună calitate. Un nivel scăzut de hormoni tiroidieni duce la retenţia de apă, acumularea de grăsime, lipsă de energie.

Litiaza renală (pietrele la rinichi) și acidul oxalic

Boabele de soia sunt bogate în acid oxalic, un factor important în formarea pietrelor la rinichi. Dacă ai antecedente în familie sau un istoric medical care include şi probleme renale este indicat să eviţi alimentele din această categorie. Evident, un consum crescut de apă va reduce din riscuri.

Indigestiile și alergiile

În SUA, soia este inclusă în primele opt alimente cu potential alergen. Chiar şi persoane care nu ştiu că suferă de alergii pot fi afectate într-o măsură mai mică sau mai mare. În timp, suprasolicitarea sistemului imunitar duce la apariţia altor boli, de la acnee la artrită şi boli degenerative. De asemenea, anumiţi compuşi din soia pot da aşa numitul “leaky gut syndrome”, o situaţie în care sita fină cu care asociem peretele intestinal este spartă şi permite trecerea de molecule mari, cu efect alergen sporit.

Acidul fitic și asimilarea mineralelor

Este o substanţă care are capacitatea de a împiedica absorbţia calciului şi zincului în sistemul digestiv. Dieta omului modern este şi aşa mult mai săracă în calciu şi zinc decât cea a strămoşilor noştri. Deficitele de calciu şi zinc pot duce la osteoporoză, obezitate, probleme ale pielii, probleme de fertilitate. Acidul fitic se pare ca este implicat si in etiologia cariilor dentare.

Alimente care conţin soia

Categoria I

Produse naturale, preparate după metode tradiţionale, eventual cu o perioadă lungă de fermentaţie. Includ: tofu, miso, edamame, muguri de soia (din boabele încolţite), tempeh, tamari, shoyu.
Pot fi incluse în dietă, ca parte a unei diete diverse, ocazional. Atenție însă la lista de ingrediente, se pot strecura și unele pe care chiar nu ni le dorim.

Categoria II

Produse obtinute prin metode moderne, dar care imita intr-o masura variabila metodele traditionale si din care sunt eliminate substantele cu potential toxic: tofu, lapte de soia. Totuşi, majoritatea proceselor tehnologice pot include substanţe toxice (în principal aluminiul) şi se folosesc diverşi aditivi cu potenţial toxic: conservanţi, coloranţi, arome, îndulcitori. Din păcate, procesele tehnologice care ar elimina aceste probleme sunt costisitoare, anulând principala calitate a proteinei de soia, preţul redus.
Aceste produse pot fi consumate ocazional, în cantităţi care să nu depăşească 20-30 de grame de proteine pe zi. Proteina din soia este folosita și la obținerea potențiatorilor de aromă (glutamatul) și este gasită pe etichete și din acest motiv (teoretic spre sfârșitul listei, sub formă de “hidrolizat” sau “extract”). Fiind o cantiate mică, nu prezintă probleme în mod direct.

Categoria III

Produsele obținute prin metode moderne (ultraprocesare), în care soia e folosită ca “umplutură” ieftină și de proastă calitate din punct de vedere nutrițional. Citim cu atenție etichetele pentru: pâine, mezeluri, înghețată, dulciuri, batoane pentru slăbit, hamburgeri și alte tipuri de fast-food, fulgi de cereale, diverse produse vegane sau de post, dulciuri. În general, orice aliment procesat industrial. Etichetele nu conţin întotdeauna cuvântul soia, însă conţinutul poate fi ascuns sub denumiri ca “proteină vegetală”. Din păcate producătorii au ajuns să ascundă de consumator conţinutul real al produselor alimentare procesate industrial.
Aceste produse trebuie evitate, pe cât posibil.

Suplimente nutritive

O altă categorie importantă este cea a suplimentelor nutritive și substanțelor utile extrase din soia (lecitină, vitamina E, flavonoizi etc.), produse benefice și care se pot administra individualizat, dupa necesități. Totusi, lecitina de soia pare să aibă o activitate estrogenică puternică și este de preferat lecitina de floarea soarelui, mai ales la copii, tineri, bărbați și femei înainte de menopauză.

Alternative

Laptele si produsele lactate

Persoanele cu alergii la diverşi compuşi din lapte sau cu intoleranţă la lactoză sunt îndemnate să consume lapte de soia, deşi acesta nu este nici pe departe la fel de hrănitor. Calciul adăugat nu se absoarbe la fel de bine iar proteina este de proastă calitate în “laptele” de soia.
Soluţia reală este consumul de iaurt şi brânzeturi fermentate, care, dincolo de faptul că nu mai conţin lactoză, sunt considerate probiotice, ajutând la formarea unei flore intestinale benefice.

Sursele de proteine pentru vegetarieni

Există numeroase variante de plante şi combinatii de alimente de origine vegetală care pot suplini în mare măsură lipsa proteinelor animale din dietă: fasole, linte, năut, nuci, alune, ciuperci etc. Chiar şi cerealele conţin o anumită cantitate de proteine. Deci soluţii există pentru cei care nu vor sa se expună la pericolele consumului de soia.

Experiența personală

Clienţilor noştri li se recomandă să facă un set cuprinzător de analize medicale şi să obţină avizul medicului înainte de a începe un program de nutriţie şi antrenament.
Am putut constata că unele persoane care consumă soia (sub diversele ei forme), în special bărbaţii, au un strat de grăsime mai mare decât media, le lipseşte pilozitatea de tip masculin, au probleme sexuale, cresc greu în masă musculară şi suferă de diverse alte tulburări. Nivelul hormonilor masculini (testosteron, DHT) este scăzut, la fel şi cel al hormonilor tiroidieni (T3, T4). Din păcate analizele medicale sunt scumpe şi numarul clientilor noştri (cateva sute) nu este suficient de mare pentru ca aceste constatări să poată lua forma unor concluzii acceptate de comunitatea medicală. Pe Internet puteti găsi cazuri similare.

Concluzii despre soia in alimentatia omului de tip “caucazian”

Deşi subiectul ramâne deschis şi controversat, nu uitaţi: moderaţia este cheia! Eu prefer să mă feresc de produsele din cateoriile II și III, pentru că nu consider soia un aliment potrivit pentru rasa umană, din care fac parte. Este posibil ca la alte populatii sa existe variatii genetice sau adaptări care să facă util sau chiar benefic acest aliment, însă, după părerea mea, eu nu sunt în acea categorie.
Acest articol reprezină o simplă opinie şi nu îşi propune să înlocuiască sfatul medicului. Din moment ce există şi dovezi “contra”, este de datoria noastră să le prezentăm ca informaţie alternativă. În final, alegerea o facem fiecare dintre noi.

Înainte de a mai susține soia cu argumentul “studiul china” vă rog să citiți referințele din acest articol: Studiul China- o farsa. Bine, ideal ar fi să vă uitați și pe bazele științifice ale concluziilor din acea carte, care sunt foarte subțiri.

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9410752/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12060828/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11431339/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25190728/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25587246/