Arhiva etichetelor: ou

Salata nicoise

Cristian Margarit Publicat în de

salata nicoise

Salata nicoise

Salata nicoise (se pronunță aproximativ “nisoaz(ă)”, după cum îi spune și numele, originară din Nisa, sudul Franței, este o salată tipică pentru dieta mediteraneană. Poate include diverse ingrediente însă cele principale sunt tonul, anșoa, oul fiert, roșiile, măsline, ceapă roșie, frunze de salată. Alternativ putem întâlni și ridichi, fasole păstăi, anghinare, ardei roșu, capere, castraveți. Deși, ca români, am include brânza, rețeta nu o conține. Ca dressing se poate folosi un sos “vinaigrette” (clasicul ulei de măsline și oțet sau zeamă de lămâie).

Este o salată low-carb, hiperproteică, bogată în grăsimi sănătoase, fibre, vitamine, minerale, antioxidanți.

Beneficiile ingredientelor

Tonul este ușor accesibil, dacă folosim o variantă ieftină de la conservă (de preferat în ulei de măsline). Avem la dispoziție și variante la borcan sau chiar de ton proaspăt, pe care să îl gătim rapid pe plită sau la cuptor. Este bogat în omega 3 și proteine.

Anșoa sunt un fel de hamsii marinate, sărate, cu un gust savuros puternic și specific, de tip umami. Și ele sunt bogate în omega 3, vitamina D, vitamina B12, fier, calciu, magneziu, fosfor.

Ouăle nu mai au nevoie de nicio prezentare, fiind un aliment aproape complet și foarte sățios. Ultimele cercetări arată că nu avem o limită de consum la persoanele sănătoase și pot fi mâncate fără probleme și seara.

Roșiile au început să se coacă și la soare în zonele mai calde, deci le putem include în rețetele noastre pentru aportul de licopen (un antioxidant cu rol de protecție inclusiv pentru prostată).

Frunzele de salată (eu folosesc diverse variante de la Eisberg, gata spălate și tăiate) oferă o bază bogată în fibre și antioxidanți.

Toate aceste ingrediente sprijină sănătatea inimii și a sistemului cardiovascular, ajută flora intestinală benefică, sistemul nervos și pielea. Salata este ușor de făcut și foarte gustoasă.

Variante și preferințe individuale

Am mâncat chiar la Nisa câteva astfel de variante, pe care le putem adapta la ingredientele avute la dispoziție sau preferate de fiecare dintre noi. Poate fi un mic dejun (fără ceapă), un prânz (putem adăuga cartofi) sau cină (în orice variantă).

 

 

 

 

Dieta intuitivă

Cristian Margarit Publicat în de

Dieta intuitivă

dieta intuitivă

Când mâncăm curat o perioadă, corpul începe să “ceară” ce este sănătos. Se ajunge la o dieta “intuitivă”, compusă din alimente care furnizează nutrienții necesari fără să mai fie nevoie de calcule și filosofii. Acum câtiva ani spuneam că o dietă sănătoasă este o dietă cu alimente locale și de sezon, preparate corect. Sigur, anumite alimente de import sunt binevenite. Dar se poate și fără ele. Hai să vedem ce înseamnă o dietă intuitivă.

Alimentele sănătoase

Putem face o listă cu alimentele sănătoase, practic o înșiruire a grupelor alimentare care să aducă nutrienții esențiali: carne și organe, pește și fructe de mare, lactate, ouă, nuci și semințe, legume și leguminoase, cereale și pseudocereale, fructe, frunze. În ordinea și în selecția care corespunde principiilor noastre. Putem avea în casă tot timpul mare parte dintre ele și să le mâncăm după cum ne este poftă. Dieta se va echilibra de la sine.

Ideal ar fi să nu ținem în casă zahăr și dulciuri, făinoase din făină albă, uleiuri vegetale (cu excepția unui ulei de măsline extravirgin de calitate). Și nici alimente ultra-procesate, din ingrediente de slabă calitate, pline de aditivi.

Niște exemple

Clasica variantă care ne scoate din orice încurcătură: o carne sau un pește la cuptor, o salată sau niște legume, o garnitură de carbohidrați (orez, mămăligă, cartofi copți). Necesită niște timp pentru pregătire și să avem măcar niște carne sau legume congelate, dacă restul frigiderului este gol.

Pentru noi mai sunt și salatele, am tot timpul în frigider salate gata spălate și tăiate, care pot fi transformate în mese sănătoase în câteva minute, cu o conservă de ton sau una de fasole/năut. Aici am pus și niște ou fiert, mai ales că, în familie, fiecare îsi poate alege ce îi place de pe un platou mai mare.

O altă variantă rapidă este cu o sursă de proteine (aici fasole de la conservă) și legume. Merg la sigur cu leguminoasele conservate (fasole de diverse tipuri, mazăre, linte, năut) pentru că aceste conserve nu au BPA și nici conservanți artificiali (sunt sterilizate prin fierbere sau la aburi- “al vapore”).

 

 

Salată cu ou și sfeclă roșie

Cristian Margarit Publicat în de

salată cu ou

Salată cu ou și sfeclă roșie

Este o rețetă rapidă, sănătoasă și gustoasă, se poate încadra în “low-carb” sau chiar “keto”, în funcție de câtă sfeclă roșie punem. Merge bine dimineața, dar poate fi mâncată în orice moment al zilei.

slată cu ou

Ingrediente:

Un mix de salată gata spălată de la Eisberg (din pungă direct în farfurie), acum la Mega au și sistemul “Nutri-Score” afișat, este mult mai ușor să faci alegerea corectă. Preferatul meu este “fitness mix”, dar îmi plac și celelalte. Punga are 280g, am pus-o pe toată, dar, de obicei, se poate împărți în două porții.

Ouă – aici alegem de la găinile noastre. Dacă nu avem găini atunci încercăm bio (cod “RO00”). Dacă nu avem nici bio atunci alegerea care îmbină cel mai bine calitatea și prețul este cea de la găini crescute în libertate, “free range” (cod “RO01”).

Sfecla roșie dă un gust deosebit și adaugă antioxidanți, merge foarte bine dacă urmează un antrenament. Merg pe varianta de la d’aucy, din conservă fără BPA și fără chimicale.

Savoare extra

Pentru un plus de savoare am adăugat niște măsline umplute cu anșoa, ceva deosebit, e nevoie doar de câteva pentru a schimba în bine gustul pentru această salată cu ou și sfeclă roșie.

Salată cu ou, de dimineață

Cristian Margarit Publicat în de

salată cu ou

Salată cu ou

În loc de omleta cu legume, iată o altă variantă (mai rapidă și mai sănătoasă) pentru ouăle de dimineată. Sau de la prânz. Sau de seară. Da, se pot mânca oricând și (teoretic) oricâte, nu “cauzează” nici la ficat, nici la “colesterol”. Dar contează cum sunt preparate și ce punem lângă ele. Dacă o amestecăm bine și oul nu a fost făcut piatră, rezultă automat și un sos (maioneză), deci avem “dressing” inclus.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6024687/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6126094/

Ingrediente

Avem ouă fierte moi (da, sunt bio, nu am avut de la țară), salată eisberg simplă, câteva măsline, brânză maturată. Am avut pecorino sardo pe care l-am mai ținut câteva luni acasă până s-a făcut “piatră”, eliberând și mai multe arome. Pot urma oțetul balsamic sau doar niște sfeclă roșie. Cu sfeclă roșie e deja altă rețetă, aa că aici am rămas la ingredientele de bază.

Salata e tot de la Eisberg, dar sub marcă Delhaize (Mega Image). Oul e bio, brânza artizanală (lapte de la oi care pasc pe dealuri). Conservele sunt fără BPA. Măslinele sunt kalamata bio, am preferat cu sâmbure deoarece mi se pare că rețin mai bine aromele.

Filosofie

În mod evident, este o salată low-carb (aproape no-carb), deci se poate merge în cele două direcții. Pe dieta low-carb ramane așa (eventual mai adăugăm proteine: ou, brânză) sau adăugăm grăsimi, să o ducem spre “keto”: ulei de măsline (eventual MCT Oil), mai multă brânză. Cealaltă direcție este spre carbohidrați: porumb, quinoa, sfeclă sau chiar fasole/năut.

Iată deci o salată cu ou care ne mai scoate din banalitate și ne oferă posibilități multiple de a diversifica dieta.

Sandwich cu salata

Cristian Margarit Publicat în de  

sandwich cu salata

Ce mai e si chestia asta, sandwich cu salata?

Citeam undeva despre “sandwich cu supa” si imi imaginam cum ar arata asa ceva. Sau cum ar arata bucataria dupa ce incerci sa faci asa ceva. Dar salata in sandwich are cateva roluri foarte utile.

Folosim doua trucuri simple: taiem capetele baghetelor si apoi scoatem miezul de paine (sau cel putin o parte din el, pentru a face loc ingredientelor valoroase nutritiv).

Prosciutto cotto

prosciutto

Am pus salata peste carne, am rulat si am indesat-o in bagheta. Merge cu putin mustar sau sos “barbecue”. Aportul mare de proteine cere si salata, de aceea se potriveste perfect.

Gust

Daca vrei un sandwich sanatos trebuie sa ai grija si la gust. Fie ca il iei la serviciu sau il faci pentru copil, retetele sunt relativ putine si trebuie sa dai varietate din ceva. Pe langa frunze poti avea morcov ras, sfecla rosie, niste seminte de dovleac. Chef’s Salad sau Salata fitness de la Eisberg se incadreaza foarte bine.

Ou si mustar

sandwich cu ou

Simplu de facut, dar tine bine de foame si poate fi micul dejun luat mai tarziu, din lipsa de timp. Ai grija macar sa bei apa inainte sa pleci la drum. Deci e un sandwich cu salata, pe langa ou, mustar si… paine. Ca altfel nu ar fi sandwich.

Nutritie si sanatate

Stim ca salatele sunt sanatoase, dar mai greu de mancat in deplasare (e nevoie de vas, furculita etc.). Dar daca o adaugi in sandwich e mult mai simplu. Cantitatea o obtii tot prin a toca salata marunt, e mai usor de fixat si apoi mai usor de mancat. Dressingul (sosul) trebuie sa fie foarte gros, pentru a nu curge si a nu inmuia painea.

Branza de capra si seminte de dovleac

branza de capra

Prefer branza de capra, dar poti face o crema de branza din sortimentul tau preferat.  Semintele de dovleac sunt in punga, le gasim mai la fund, unde sunt si bucatile de salata mai mici. Completeza combinatia, cu aportul de magneziu. Merge bine cu o paine moale, o alba clasica de grau.

Protectie

Ingredientele din sandwich pot inmuia painea. Ma refer la un sos (mustar, ketchup) sau chiar la umiditatea care provine din carne, branza, legume. Aici folosim bucati mai mari de frunze, bine uscate, puse imediat in contact cu painea. Sunt de preferat variantele crocante (iceberg), din care se poate musca usor.

Ton si porumb

sandwich cu ton

Tonul bucati in ulei de masline, bine scurs, porumb boabe foarte bine scurs, amestecate cu furculita, frunze de salata, paine integrala cu seminte. Simplu si rapid, gustos, hranitor. De obicei se face cu “toast”, paine mai moale, pe care prefer sa o las neprajita. Atentie la lista de aditivi.

De ce salate la punga de la Eisberg?

Pentru ca sunt gata spalate, curatate si taiate. Deci economie de timp si siguranta.
Intra pe site-ul lor pentru a afla unde le gasesti (de fapt, in toate marile magazine) si care este gama completa.

Omleta din ou de strut

Cristian Margarit Publicat în de 9

Am primit de la un prieten un cadou ceva mai deosebit: un ou de strut. Oul de strut este echivalentul a 24 de oua de gaina, fiind nevoie de ajutoare pentru a-l da gata intr-o seara, la cina.

Procedura e putin mai complicata pentru ca vrem sa pastram coaja cat se poate de intreaga, drept obiect decorativ.

Am facut trei variante, la cuptor, la temperatura mica, in vase speciale de ceramica. Nu se foloseste ulei. In mod fandosit se mai numeste si “frittata”.

Omleta la cuptor cu broccoli, verdeata si somon

Varianta dietetica, pentru oricine vrea sa manance usor, gustos si hranitor. Marind cantitatea de legume se poate obtine o masa cu putine calorii dar bogat ain vitamine, minerale, grasimi sanatoase, proteine de calitate.

Omleta cu cartofi, sunca si cascaval

Varianta “heavy”, cu carbohidrati, grasime animala si multe calorii. Tocmai buna pentru cei care vor sa creasca in greutate sau se pregatesc pentru un antrenament intens. Atentie la carnea folosita: prezenta nitritilor poate fi riscanta pentru sanatate, mai ales daca temperatura creste peste 150 de grade.

Omleta la cuptor cu branza si ciuperci

Ciupercile pot fi o varianta buna cand te saturi de legume, dar vrei sa ramai in zona “sanatoasa”. Varianta este potrivita si pentru o dieta lacto-ovo-vegetariana si ofera un grad de satietate mare.

Am avut pregatite 3 sosuri delicioase. Sosurile si condimentele pot fi folosite si ca surse concentrate de minerale, vitamine, fitonutrienti, enzime, arome naturale. Ele pot face un deliciu din orice aliment banal si insipid(carne fiarta, ou fiert, branza etc.).

Avand invitati la cina, Andreea a facut si o painica. La masina, cu ingrediente atent alese. Exista pe piata acum chiar si premixuri fara gluten. Atentie totusi la continutul de soia.

Si daca tot ramasese faina cu seminte, un delicios cozonac dietetic. Da, a fost bun, mai ales ca glazura a fost imbunatatita cu sirop de agave.

Acum, vine intrebarea: dar cum, tu care spui ca painea e otrava mananci paine si cozonac? Da, pentru ca mananc suficient de rar si de putin incat sa reprezinte o diversificare placuta a dietei, o placere culinara in compania prietenilor, nu o supradoza cronica de amidon si zahar. Asta inseamna o dieta sanatoasa si practica, sa poti alege si sa poti manca orice, nu obsesia unor alimente interzise.

Si ca sa parafrazez un film celebru: “Si apa minerala Borsec, fara restrictii”(Toma Caragiu in Operatiunea “Monstru”).

Mamaliga, branza, smantana, ou

Cristian Margarit Publicat în de 1

Ce beneficii nutritionale are mamaliga?

Mamaliga cu branza, smantana si ou este un fel de mancare traditional, usor de preparat, delicios. Dar plin de calorii.
Mamaliga: 150kcal/100g (depinde evident de cantitatea de apa folosita)- similar cu orezul fiert, cartofii, bananele.
Branza de burduf: 370kcal/100g
Smantana: 300kcal/100g
Oul: vreo 70 pe bucata

Malaiul (porumbul) este o sursa de carbohidrati complecsi, care ajuta sportivii chiar mai bine decat pastele, painea, orezul. Porumbul contine si antioxidanti, vitamine, minerale, fibre. Totusi, in consumul cu adevarat traditional de porumb (in America), deficitul de niacina (vitamina B3) era contracarat de un mod special de preparare. Acel mod de preparare a fost considerat inutil de catre europeni si chiar de catre colonistii americani, ducand astfel la boala numita pelagra. Lactatele si ouale compenseaza deficitul de niacina.

Mamaliga are si beneficii pentru sanatatea tubului digestiv, imbunatateste calitatea microbiomului.

Per total, porumbul este mai bun decat graul, pentru ca nu contine gluten si malaiul/mamaliga se digera ceva mai lent. Sunt estimari in legatura cu dependenta si bulimia indusa de grau, inlocuirea cu cereale fara gluten ducand chiar la reducerea cu cateva sute de calorii pe zi, de la sine, fara alte eforturi de vointa.

E important ca varianta de porumb folosita sa fie una “bio” (de la tara) si macinisul sa fie grosier, nu foarte fin.

Cum controlam caloriile?

In total o portie medie poate sa treaca lejer de 1000kcalorii, ceea ce echivaleaza cu 3-4 ore de munca la sala pentru cei mai multi dintre noi. Pentru cei care vor sa creasca in greutate sau pentru sportivi este un fel de mancare potrivit.

Se pot face si variante “light” cu branza degresata si iaurt in loc de smantana, dar este posibil ca per total indicele glicemic sa creasca (pana la urma porumbul e o sursa majora de carbohidrati, complecsi, ce-i drept), generand o senzatie de foame mai puternica si poti sfarsi mancand in ziua respectiva chiar mai multe calorii decat daca ai manca branza grasa si smantana, dar cu o cantitate mai mica de mamaliga. Deci totul tine de cantitati.

Ce variante de mamaliga avem?

E de preferat ca mamaliga sa fie facuta dintr-un malai macinat grosier, nu cu faina de porumb, care poate sa aiba un indice glicemic semnificativ mai mare. De asemenea, mamaliga rece este mai indicata celor care vor sa slabeasca.

Pentru a imbunatati valoarea nutritiva putem adauga in compozitie seminte (de dovleac). Pentru a-i reduce indicele glicemic putem adauga turmeric. Uleiul (de masline) poate fi adaugat si el pentru a imbunatati asimilarea nutrientilor liposolubili (carotenoizi- luteina, zeaxantina) dar si pentru a incetini digestia. Atentie insa: uleiul are 9kcalorii pe gram, oricat de sanatos ar fi.

Legumele taiate in bucati mici pot fi adaugate si ele dupa ce mamaliga este aproape gata, se vor “fierbe” sau “coace” in timp ce mamaliga se raceste sau in timp ce o punem intr-o tava, la cuptor, pentru cateva minute.

Cand si cum mancam mamaliga?

Dupa antrenament este un moment bun. In locul painii, la pranz (ca garnitura la carne sau peste). Dimineata, in loc de “cereale cu lapte”. Se combina foarte bine cu leguminoase: fasole, naut, mazare.

Poate fi mancata calda sau rece, mai cremoasa sau mai tare, in functie de preferinta sau de alimentele cu care o combinam.

Si da, este un inlocuitor foarte bun pentru paine. Sigur ca nu va da satisfactia dorita pentru dependentii de gluten, dar este o varianta mai sanatoasa si poate chiar de trecere catre o dieta cu mai putini carbohidrati.

Oul- aliment (aproape) complet

Cristian Margarit Publicat în de 18

Oul este in alimentatia omului dintotdeauna. Desi in general se consuma interiorul, coaja este comestibila de asemenea. Cele mai intalnite sunt ouale de gaina, dar putem gasi in magazine oua de prepelita si chiar strut.

Cat de bune sunt ouale?

Printre beneficiile consumului de oua (in special galbenus crud) se numara: prevenirea degenerarii maculare si a cataractei, buna functionare a sistemului nervos, cresterea imunitatii (prin continutul natural de vitamina D), reducerea inflamatiilor si alergiilor, prevenirea cancerului de san la femei, cresterea sanatatii parului si unghiilor, imbunatatirea memoriei, buna functionare a ficatului (prin continutul de colina), prevenirea stress-ului oxidativ, detoxifierea metalelor grele (mercur).
Toti acesti factori nutritivi se afla in galbenus.

Albusul, considerat pana de curand “partea buna” a oului se dovedeste de fapt a fi doar proteina insotita chiar de o toxina, antivitamina H (avidina). Deficitul de vitamina H (biotina) este asociat consumului de alcool, caderii parului, dermatitei seboreice, diabetului de tip 2. Avidina este inactivata prin prepararea termica, deci evitati albusurile crude. Albusul are si o cantitate mare din aminoacidul cisteina, cu implicatii in inflamatia vaselor de sange.

Consumate dimineata (in special fierte) ajuta la controlul apetitului si la mentinerea/scaderea greutatii corporale.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28146063

Dupa ce zeci de ani s-a facut propaganda falsa impotriva oualor, cei care ne-au mintit sunt nevoiti acum sa isi schimbe “recomandarile”.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26506379

Trei oua pe zi chiar ajuta la cresterea colesterolului bun (HDL).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28091798

Cum alegem ouale?

Este important ca ouale sa fie fecundate. Astfel ne asiguram ca toate principiile nutritive au fost activate. Extractul de embrion (provenit din oul fecundat) are efecte miraculoase pentru sanatate.
Un alt element in ecuatie este hrana gainilor: cautati oua de tara, de la gaini crescute in semi-libertate, cu hrana naturala (in special seminte). Riscul de imbolnavire cu salmonella este in zilele noastre minim, datorita reglementarilor stricte din industria alimentara.
Exista si riscul de alergie la oua, situatie in care va trebui sa va asigurati necesarul de nutrienti combinand alte surse. Colina este gasita de asemenea in spanac, seminte de in, unt, alune, linte.

Cate oua putem manca?

Principala ingrijorare a fost adusa in anii ’80 de continutul de colesterol. Intre timp aceasta teorie a fost depasita si se considera sigur (chiar benefic pentru nivelul de colesterol) consumul a 6-7 oua pe saptamana. Avand in vedere continutul de grasimi trebuie tinut la minim consumul de carbohidrati cu indice glicemic mare (zahar, cartofi, paine etc.), cel putin la aceeasi masa. Pentru persoanele care fac sport, cantitatea poate fi mai mare.

Bineinteles, trebuie tinut cont de contraindicatii si de sfatul medicului (mai ales la diabetici sau la cei cu risc cardiovascular), ca in orice dieta/program de alimentatie.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27126575

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2989358/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/behindtheheadlines/news/2016-11-02-eating-one-egg-a-day-may-lower-risk-of-stroke–/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11023006

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7124663

Cum preparam oul?

Ouale sunt incluse in diverse feluri de mancare, dar cel mai comod pentru noi este sa le fierbem (galbenusul e de preferat sa ramana moale) sau sa le prajim in grasime (unt, ulei). Secretul este ca prajirea sa se realizeze la o temperatura scazuta, fara a arde albusul, care trebuie sa isi pastreze culoarea alba.

Este simplu: folosim o cantitate mare de ulei (atinge mai greu temperaturi inalte), tinem focul la minim si mutam vasul de pe foc atunci cand temperatura creste prea mult (albusul incepe sa se arda). La inceput poti folosi un termometru de bucatarie. Prajirea in contact direct cu metalul (fie si protejat de un strat antiaderent) duce inevitabil la arderea oului si la producerea de substante toxice.

Pot fi preparate si la cuptor, incluse in alte retete sau chiar la microunde.

Pot fi mancate crude?

Da, putem manca oua crude insa albusul contine si antinutrienti care ar trebui inactivati prin prepararea termica. De asemenea, albusul crud are o asimilare destul de mica.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/m/pubmed/9772141/

Ce oua alegem?

Ideal este sa avem gainile noastre, pe care sa le hranim cu o dieta diversa si care sa zburde libere pe campie. Cum acest lucru e mai greu de realizat daca nu traim la tara, iata ce variante avem:

Ouale “de tara”

Trebuie sa avem grija in privinta sursei. Daca gainile sunt tinute inchise si hranite cu “concentrate” sau chiar resturi alimentare, nu am rezolvat nimic. Deci cautam o sursa cunoscuta si ne interesam cu ce sunt hranite si cum sunt tinute (inchise sau semi-libere).

Ouale de supermarket

Ouale din supermarket sunt marcate cu cifre: tipul de crestere, lotul, data de expirare. Au si tara de provenienta. Asta daca ne bazam pe faptul ca au fost marcate exact dupa ce au fost ouate.

Cifra 0: inseamna oua “bio”, de la gaini care au primit doar hrana ecologica (bio). Exista multe suspiciuni privind valoarea nutritiva a hranei dar si asupra certificarii (ouale nu sunt testate, certificarea se face pe baza de hartii si controale la intervale mari de timp).

Cifra 1: oua de la gaini crescute in “libertate”, insemnand ca au acces (teoretic) la iarba, pamant, lumina solara (aspect important pentru sinteza de vitamina D). Au un pret rezonabil dar hrana este clasica, cereale “chimizate”.

Cifra 2: oua de la gaini crescute in hale. Producatorii adauga, de obicei, pe ambalaj, informatii suplimentare, cum ar fi “hranite exclusiv cu cereale”, aratand astfel ca nu se folosesc fainuri animale (faina de oase, faina de peste), desi aceste nutreturi ar oferi o diversitate mai mare de nutrienti si gainile mananca, in mod natural, insecte, rame etc.

Cifra 3: sunt cele mai slabe din punct de vedere calitativ, chiar daca au hrana similara cu “2” si chiar “1”. Gainile sunt crescute in custi (750cm cubi) si nu vad lumina zilei.

Consider acceptabile ouale cu “0” (pentru copii) si “1” (pentru adulti).