Arhiva etichetelor: paine

Rucola pe pâine

Cristian Margarit Publicat în de

Rucola pe pâine

rucola

Rucola pe pâine e mai mult o glumă dar acum o luăm și în serios. Punem accentul în primul rând pe beneficiile ei nutriționale. Dar salate cu rucola am tot făcut, așa că iată o altă variantă pentru a o include în dietă. Aleg varianta bio de la Eisberg, este disponibilă tot timpul anului.

Am încercat să cultiv dar nu are randament, nici măcar soiurile cu frunză mai groasă. În aceste combinații dă un gust foarte bun, completează celelalte ingrediente și este o formă plăcută de a include mai multe fibre în dietă.

Ca și în salate, uleiul de măsline și oțetul balsamic formează dressingul care îmi place. Nu mai adaug sare, este destulă în celelalte ingrediente.

Pâinea

Putem alege orice tip de pâine, de secară, fără gluten, cu maia, multicereale, cu semințe, în funcție de preferințe. Cantitatea o ajustăm după necesarul zilnic și ținta de calorii/carbohidrați. Are avantajul că permite o pregătire rapidă a mesei, rezultatul fiind și foarte comod pentru a fi mâncat.

Pește

Este foarte populară combinația de sardine pe pâine cu unt. Sunt de preferat variantele la borcan (de exemplu hering sau ton) dar și cele la conservă pot fi în regulă, mai ales dacă sunt în ulei de măsline. Aici am avut niște file-uri de macrou, foarte bun la gust. Sardinele cu tot cu os au un conținut mai mare de minerale, în special calciu, fosfor. Se pot adăuga măsline fără sâmburi, eu am avut doar niște capere.

Beneficiile peștelui sunt cunoscute, în special ale varietăților de pești oceanici de apă rece, de dimensiuni mici: omega 3, proteine, iod, seleniu, zinc, vitamina A, vitamina D și o cantitate mai mică de contaminanți decât la peștii mari.

Untul dă un gust deosebit și o sațietate sporită. Îl scot din frigider în prealabil (pentru a fi ușor de întins) dar am grijă la cantitatea totală, acolo sunt cele mai multe calorii. Este de preferat o variantă de unt obținut din lapte de la animale hrănite cu iarbă, în libertate. El are o compoziție superioară a acizilor grași și cantității vitaminelor și a altor nutrienți.

Brânză

Merge cu orice fel de brânză dar gustul puternic de la rucola completează mai bine aroma discretă de la mozzarella. Aici am pus pesto pentru un gust mai deosebit, dacă avem busuioc proaspăt este chiar mai bine.

Avem proteine de calitate, calciu, grăsimi sănătoase. Ține foarte bine de foame.

Aceste variante se prepară rapid, chiar dimineața sau la prânz, fiind mese aproape complete, care ne vor ține departe de diverse tentații nesănătoase. Ne interesează aportul de proteine, care ajută masa musculară și imunitatea, reduc variațiile de glicemie și foamea pe toată durata zilei.

Alimente fără gluten

Cristian Margarit Publicat în de

gluten

Alimente fără gluten

Din ce în ce mai mulți oameni intră în diete fără gluten sau doar în polemica publică privind oportunitatea eliminării glutenului din alimentație. Dincolo de cei cu boală celiacă, unde glutenul trebuie pur și simplu eliminat, restul oamenilor pot observa beneficii atunci când îl reduc sau exclud din alimentație. Despre și pentru această categorie de persoane este acest articol.

Acum putem găsi în magazine alimente certificate fără gluten (click pentru lista de produse), pentru ca și suferinzii de boală celiacă sau alte afecțiuni cauzate de gluten să se poată bucura de diverse rețete și preparate care l-ar fi putut conține. Există pâine fără gluten, diverse mixuri pentru produse de panificație, înlocuitorii ai făinii sau pastelor.

Ce este glutenul și unde se găsește?

Glutenul este o proteină prezentă în grâu, orz, secară și câteodată în ovăz. Este cel care dă textura specifică pâinii, fiind vâsco-elastic și lipicios. La rândul lui, este compus din mai multe tipuri de proteine, principalele fiind gliadina și glutenina. Semnificația prezenței glutenului în diversele alimente este dată de reacția unor oameni la acest complex de proteine, de la una imunologică severă (1-2% din populație) până la unele mai ușoare, aproximativ 10-13% din populație. Interesant este că aceste procente sunt prezente și la tipologiile genetice din zonele unde grâul a fost inițial cultivat, deci nu a apărut o “adaptare” generală  pentru el.

Deci cam toate alimentele sunt “fără gluten”, cu excepția cerealelor menționate. În alimentele obișnuite poate fi găsit în orice combinație unde gâul și derivatele sale sunt prezente, ca ingredient intenționat sau accidental.

Pâinea

Pentru pâine se pare că intervin diferențe în funcție de tipul de grâu folosit. Grâul dur, spelta sau alte variante sunt mai bine tolerate. De asemenea, pâinea cu maia (click pentru detalii), dospită un timp mai îndelungat ar fi și ea mai bună decât cea “industrială”. Totuși, aceste diferențe încă nu au în spate o bază științifică serioasă ci, mai degrabă, experiențele personale. Dar ele sunt cele care contează, de fapt.

Noi folosim în casă diverse variante de pâine fără gluten și paste fără gluten pentru că unul dintre membrii familiei are o contraindicație medicală. Așa am observat că le este mai bine tuturor reducând glutenul. Ne este foarte ușor pentru că de unde comandăm noi (Freshful by eMAG) există o variatete mare de alimente fără gluten. Chiar și o pâine din semințe, foarte sățioasă.

Cum știm dacă este cazul să urmăm o dietă fără gluten?

Dincolo de analizele medicale și testările de laborator se poate face un test simplu. Dacă ai diverse probleme digestive (balonări, constipații, arsuri) sau chiar neurologice (“brain fog”, somnolență), dermatologice (eczeme, alergii), cu greutatea sau de altă natură și suspectezi glutenul îl elimini câteva săptămâni și observi efectele. Dacă simptomele dispar sau se reduc, atunci poate că este cazul să menții această restricție. Dacă ești la fel ca înainte atunci poate că poți reintroduce glutenul și te poți bucura de calitățile lui.

Poate să fie periculoasă o dietă fără gluten?

Evident că nu, cea mai mare parte a populației globului s-a hrănit fără gluten timp de sute de mii de ani. Legumele, fructele, leguminoasele, rădăcinoasele, frunzele, carnea, ouăle, lactatele, ciupercile, chiar și cerealele (porumb, orez) și pseudocereale (hrișcă, quinoa, mei) nu au gluten.

Povestea cu “dacă nu mănânci gluten atunci mănânci orez cu arsenic și e mai rău” mi se pare prea trasă de păr încât să merite o discuție. Indiferent dacă mănânci sau nu gluten, alegerile pot fi sănătoase și te poți bucura de savoarea alimentelor, chiar și a pâinii.

 

 

 

https://www.freshful.ro/search/produse%20fara%20gluten?searchTerm=produse+fara+gluten?utm_source=alte_canale_online&utm_medium=cristianmargarit.ro&utm_campaign=2022_external_promo&utm_content=2022.10.20articolblog

 

https://www.freshful.ro/p/100123556-semper-paste-gnocchi-fara-gluten-350g?utm_source=alte_canale_online&utm_medium=cristianmargarit.ro&utm_campaign=2022_external_promo&utm_content=2022.10.20articolblog

 

Ce facem cu făina?

Cristian Margarit Publicat în de

Pentru cine a cumpărat făină cu ocazia apocalipsei, iată câteva idei despre cum poate fi inclusă în variante de pâine mai sănătoasă. Sigur, se poate merge și direct spre gogoși sau clătite, dar hai să vedem cum putem mânca mai bine.

Mai ales în caz de “apocalipsă” e bine să știm ce putem face cu ce avem prin casă. Fie că vorbim de o epidemie, un cutremur, o inundație sau alt un dezastru natural. E mai bine să fim pregătiți. Oriunde în lume oamenii inteligenți au acasă un minim stoc de mâncare, nu se bazează doar pe “merg mâine la supermarket”.

Am primit noua mașină de făcut pâine de la Heinner, HBM 690W (click pentru oferta de la emag), cu care voi testa diverse variante. Click pe imagine, pentru informații suplimentare. Are o capacitate mai mare decât cea pe care am folosit-o până acum și alte câteva avantaje.

Deși făina albă este pusă pe același nivel cu zahărul și uleiul ca aliment nesănătos, ea a asigurat supravietuirea multor oameni de-a lungul timpului. Pentru că are prea puține fibre și proteine vom adăuga aceste componente din alte surse. De asemenea, putem adăuga și grăsimi sănătoase.

Nuci/semințe

Adăugarea de nuci și/sau semințe în pâine aduce mai multe fibre, proteine și grăsimi sănătoase. Atenție însă: gradul de rumenire trebuie să fie mai mic, pentru că ele sunt sensibile la temperaturi mari. Foarte populare sunt semințele de in, pe care vă recomand să le înmuiați în apă, în prealabil. Pot fi adăugate și ca “făină” (făină de migdale, de exemplu).

De asemenea, sunt populare uleiurile, în special cel de măsline.

Leguminoase

Mă refer la fasole, mazăre, linte, năut, fierte, pasate sau chiar făcute și ele făină. E un lucru mai puțin cunoscut dar pâinea “biblică” era o astfel de pâine, din mai multe tipuri de ingrediente.

O metodă simplă e să adăugăm în aluat direct din conserva bine scursă (economie de timp). Crește aportul de proteine și fibre. Această “pâine” devine un aliment aproape complet din punct de vedere nutrițional, nu doar pentru supraviețuire.

conservanti

Alte tipuri de cereale

Dacă avem fulgi de diverse cereale, îi putem adăuga și pe ei, după ce au fost înmuiați în apă câteva ore. Fulgii de ovăz sau chiar boabele de grâu aduc fibre în plus, reducând indicele glicemic.

Alimente aromate, condimente

Măsline, roșii uscate, ceapă, cartofi (fulgi sau făcuți piure), turmeric, ghimbir, plante aromatice (rozmarin, cimbru, oregano), toate pot fi adăugate pentru un plus de valoare nutritivă și protecție.

Apoi, există toată gama de variante pentru dulciuri, pentru cine își permite.

Pâine de spelta, cu spelta

Cristian Margarit Publicat în de

pâine spelta

Pâine de spelta

Am făcut o pâine din făină integrală de spelta, la care am adăugat și boabe întregi, pentru o textură mai interesantă.

Sunt alimente care “merg” cu pâine: icre, salată de vinete, hummus și multe altele. Pâinea rămâne un aliment de bază pentru mulți, atât pentru gust și preț cât și pentru comoditate. Deci o idee bună este să folosim tipuri de pâine mai sănătoase decât infama pâine albă de grâu.

Spelta este tot o varietate de grâu, dar cu câteva diferențe privind tipul de gluten conținut (este diferit de cel din grâul obișnuit). Face parte dintre tipurile de grâu arhaice. De asemenea, o idee bună este să avem o făină bio, unde pesticidele sunt în cantități semnificativ mai mici.

Pe lângă făina de spelta am adăugat boabe gata fierte, dintr-o conservă de la d’aucy (fără BPA), “al-vapore”, gata fiartă. Dă o textură mai interesantă și este tot “aliment întreg”, care păstrează toate calitățile.

Mașină de pâine

Este un aparat electrocasnic foarte util pentru cine mănâncă pâine în mod regulat. Practic o face singură, după ce adăugăm ingredientele. Are programe pentru diverse tipuri de făină, aluaturi, prăjituri. Amestecă, dospește, coace. Foarte interesantă este funcția de programare, poți avea pâine proaspătă în fiecare dimineață. De asemenea, se poate alege între trei niveluri de coacere (am observat că pe cel maxim o coace optim).

Noi am primit această mașină de pâine de la Heinner (click pentru detalii), de care suntem foarte mulțumiți, mai ales Andreea, pentru care fac pâine fără gluten și fără sare (da, indicație medicală, nu moft). Fără gluten mai găsim dar și fără sare, mai greu.

Rețete de pâine

Preferințele noastre sunt diferite, dar la aceste aparate chiar trebuie respectate cantitățile și indicațiile din rețetele recomandate. Mașina vine cu o carte de “bucate”, unde sunt acoperite majoritatea rețetelor de pâine.

Dacă experiementezi, sugestia mea este să notezi atent tot ce faci (în special cantitățile), pentru a avea o modalitate de îmbunătățire sistematică.

Pâine albă sau pâine neagră

Cristian Margarit Publicat în de  

pâine

Pâine albă sau pâine neagră?

Alegerea pare simplă la prima vedere, dar veți vedea că lucrurile sunt ceva mai complicate. Există motive foarte bune pentru care pâinea albă a fost favorizată o lungă perioadă de timp. Revenirea pâinii negre ca “aliment (mai) sănătos” trebuie să țină cont de câteva detalii.

Ce conține pâinea și cum este fabricată?

În mod normal ar conține doar făină, apă, drojdie, sare. Făina poate fi de mai multe tipuri, evident. De asemenea drojdia. Sarea este opțională. Tot opționale sunt și alte ingrediente, de la măsline la ceapă și de la porumb la cartofi. Chiar și nuci/semințe, leguminoae (fasole, năut). Variantele dulci pot include chiar și fructe uscate.

Când facem o pâine acasă e simplu: punem în ea exact ce vrem. Când o cumpărăm trebuie să devenim experți în chimie alimentară, pentru că lista de ingrediente poate conține și diverse substanțe dubioase, pentru care este greu să facem o evaluare imediată privind efectele asupra sănătății.

Chiar și asa avem: gluten, fibre, amidon, drojdie. Practic o proteină alergenică, opioizi, calorii goale din amidon. Chiar și după dospire, cantitățile de vitamine rămân foarte mici. Mineralele se pierd în mare parte la procesarea inițială a grâului (măcinare).

Proteinele

Mare parte dintre proteinele din grâu sunt glutenul: glutenina și gliadina. Diferite ușor la cerealele înrudite, au efecte diferite.

Glutenul poate cauza permeabilitate intestinală chiar și la persoanele fără boală celiacă. Manifestările pot fi de la “sindromul de colon iritabil” până la diverse boli autoimune.

Opioizii sunt responsabili atât pentru starea de somnolență imediată (din pacate mulți o combat cu un alt drog, cofeina) cât și pentru tulburări complexe și profunde în mecanismele de reglare neuroendocrină.

Extractul de malț (un hidrolizat proteic) există în anumite produse pentru că funcționează ca un potențiator de aromă. Adică de asta îți place o anumită marcă, nu pentru că ar avea ingrediente de calitate sau vreo rețetă magică.

Fibrele

Pâinea neagră are, în mod evident, mai multe fibre. Însă aceste fibre din gâu sunt fibre agresive cu tubul digestiv, spre deosebire de cele din ovăz, de exemplu. De asemenea, odată cu fibrele, în făina neagră este reținut și acidul fitic, cu beneficii pentru sănătate, dar cu marea problemă că poate bloca absorbția unor minerale. Motive pentru care pâinea neagră (din grâu integral) NU este indicată copiilor și persoanelor cu sensibilități digestive.

Se discută din ce în ce mai des și despre FODMAP’s, adică niște carbohidrați fermentabili care ar putea cauza probleme, în încercarea de a mai abate atenția de la gluten.

Carbohidrații

Amidonul este sursa principală, cu avantajele și dezavantajele lui, discutate cu alte ocazii. Pentru cei cu probleme de înțelegere, trebuie să repetăm: amidonul este un polimer al glucozei (adică mai multe molecule de glucoză legate unele de altele). Se asimilează doar sub formă de glucoză. Adică 100g de amidon înseamnă 100g de glucoză, după ce este digerat.

Dar procesul de digestie poate fi mai rapid sau mai lent (îl putem manipula cu fibre, grăsimi, proteine, acizi organici).

Drojdia

Drojdia transformă glucoza în alcool și dioxid de carbon. Produce acele “bule” de gaz care fac pâinea să crească și să fie pufoasă. Evident, alcoolul se evaporă la coacere. Dar o parte din drojdie poate rămâne activă și iși poate continua treaba la noi în intestin. Ceea ce nu e neapărat un lucru bun. Ba chiar deloc. O altă variantă pentru afânare este bicarbonatul (care, la încălzire, eliberează același gaz).

Maiaua se referă la cultura de drojdie obținută din flora spontană (drojdiile și fermenții lactici care se află pe boabele de grâu, prin făină, prin bucătărie). E greu de spus dacă are avantaje reale față de drojdia “industrială”, dar procesul mai lung de dospire este clar de preferat.

Glutenul este însă cel care dă textura pufoasă și semi-elastică a pâinii. Din acest motiv e mai greu să facem pâine din malai, de exemplu. Iese doar o mămăligă.

Avantaje și dezavantaje pentru fiecare tip de pâine

Deci pâinea albă este mai “goală” de nutrienți, are un indice glicemic mai mare dar este mai curată din punctul de vedere al alergenilor și altor componente dăunătoare.

Pâinea neagră reține mai mulți nutrienți dar este mult mai dură cu tubul digestiv. Dar, compoziția mai complexă (proteine, grăsimi, fibre) poate să ducă și la o sinteză crescută de substanțe toxice atunci când este coaptă prea mult sau prăjită. Evident, aceste substanțe se vor concentra în părțile mai închise la culoare (coajă).

Acum, fiecare poate să iși facă propriile calcule și să decidă ce tip de pâine este cazul să mănânce. Sau dacă să mănânce pâine, în general. Sau dacă să își facă pâine din ingrediente mai sănătoase.

O rețetă de pâine fără gluten

aparat de facut paine

Am în familie o persoană cu indicație medicală pentru dietă fără gluten, așa că rețeta va fi ajustată în consecință. Deși nu e ca și cum oricare dintre noi ar trebui să-și justifice alegerile alimentare și de viață în fața vreunui părerolog care a citit el pe net cum e cu glutenul și cu dieta. Vom folosi altă sursă de fibre, ori în pâine direct, ori din alimentele mâncate împreună cu ea.

Am o mașină de făcut pâine, Heinner HBM-900WHBK (click pentru oferta emag), foarte utilă pentru cine vrea să mănânce sănătos și să folosească ingredientele preferate. De la tipuri de făina diferite la ingrediente adiționale, care să crească valoarea nutrițională a pâinii. Am mers pe o făină fără gluten, drojdie, puțin ulei de măsline. Clasic, simplu, gustos. Voi reveni cu rețete de pâine cu mai multe fibre, grăsimi sănătoase, proteine și alte lucruri interesante.

http://aem.asm.org/cgi/content/full/73/14/4499

Pâine fără gluten

Cristian Margarit Publicat în de

pâine fără gluten

Pâine fără gluten

De ce ai vrea să mănânci pâine fără gluten? Pentru cei cu indicație medicală e clar. În mod direct pentru sănătate. Pentru ceilalți, diverse motive. Important e să știm că atât glutenul cât și drojdia sau alte componente ale pâinii din grâu pot avea efecte negative asupra calității vieții chiar și la persoane aparent sănătoase.

Aici am pornit de la o făină fără gluten, cu făină de migdale și semințe de in (surse de fibre și grăsimi sănătoase) iar ca sursă de amidon este tapioca. Putem “imita” diverse astfel de rețete folosind făina de orez în locul pudrei de tapioca, de exemplu.

Ingrediente și mod de preparare

Am pornit de la un mix gata făcut, la care se adaugă ulei de măsline, ouă, oțet, apă, sare. Apoi rozmarin. Se poate merge și către o rețetă dulce, adăugând zahar brun, de exemplu.

Trebuie să fie bine amestecate, am un “mixer planetar”, de fapt un robot de bucătărie de la Heinner (are și blender, chopper, mașină de tocat). E foarte util, combină mai multe aparate într-unul singur. Click pentru oferta de la emag.

Am făcut forme “de mână”, dar pot fi coapte și ca grisine sau ca “biscuiți șprițați”.

Eu evit arsura, deci le țin la temperatură mai mică, astfel încât să rămân cu beneficiile, fără să produc substanțe toxice. Am pus compoziția pe hârtie de copt și apoi în cuptor. În funcție de cuptor se poate coace mai repede sau mai greu, deci măcar la primele teste e bine sa o păzim.

Împart întotdeauna produsele cu cei din jur, am fost surprins să fie foarte bine apreciate. Merg ca gustare și luate la serviciu, școală, drumuri mai lungi.

Despre pâinea de secară Finn Crisp

Cristian Margarit Publicat în de

finn crisp

Despre Finn Crisp

Luni la prânz discutăm între prieteni (bloggeri) despre pâinea de secara, la invitația Finn Crisp. Puteți participa și dacă nu sunteți “în sistem” (adică nu aveți site/blog). Facem și de mâncare câte ceva, testăm varietățile de crackers de secară și socializăm.

Deci dacă suntem prieteni poți veni la întâlnire. Vor fi și reprezentanți ai firmei, deci le puteți adresa întrebări tehnice și punctuale despre ce vă interesează.

De ce pâine crocantă de secară?

Acest tip de “crackers” are mai multe avantaje: calorii puține, ingrediente naturale (rețetă simplă, tradițională), gust bun, multe fibre și un conținut redus de gluten (diferit oricum de cel din grâu și de preferat, din punctul meu de vedere. Pe piață sunt multe produse “cu făină de secară” (dar cu ingredient principal făina albă de grâu), deci vom discuta și despre cum facem alegerea mai sănătoasă.

Experiența mea cu Finn Crisp

Folosesc de cand au apărut în România și cei carora le-am dat pontul au fost foarte multumiți de beneficii.

Aici câteva articole:

Finn Crisp- „paine” de secara

Paine de secara

Painea noastra cea de toate zilele

Cristian Margarit Publicat în de  

bread

Am multe articole despre paine si cereale (da click pe cuvintele subliniate pentru mai multe informatii pe subiectul respectiv), am luptat impotriva lor in ultimii zece ani nu neaparat pentru ca ar fi otravitoare ci pentru ca pur si simplu “mancam” mult prea mult din aceasta grupa alimentara, pentru ca produsele sunt ieftine, li se face reclama mincinoasa, suntem obisnuiti cu ele (traditia, bat-o vina) si dau dependenta. Iar efectele se vad: cea mai bolnava natie din Europa. Si aproape cea mai proasta. Desi noua ne place sa ne credem destepti.

Din punctul meu de vedere paninea este unul dintre cele mai putin sanatoase alimente, consumul exagerat fiind un risc major pentru sanatate. Chiar si pentru painea neagra, integrala sau cu maia.

Painea bibilca sau “painea lui Ezechiel” era cu totul altceva, ca ingrediente si mod de preparare.

Ce contine painea?

Ingredientele de baza ar trebui sa fie faina (de grau), apa, drojdie si sare. Faina de grau (in special cea alba) are cantiati de vitamine si minerale neglijabile, nu are grasimi sanatoase, vine cu o cantitate mare de carbohidrati (pentru care avem nenumarate alternative mai sanatoase) si cu o proteina blestemata: glutenul. Glutenul face rau multor oameni, nu doar celor cu boala celiaca, lucru usor de observat cand se renunta la paine, dispar ca prin minune tot felul de probleme de sanatate, de la distensia abdominala si alergii pana la acnee si oboseala cronica. Gliadinmorfina din grau este un opioid care induce somnolenta si dependenta.

Avem variante de grau mai sanatos (Graul si verisorii sai). Apoi, secara, orzul si in special ovazul sunt mai sanatoase decat graul. Tipurile de gluten din ele sunt diferite de cel din grau. Pot fi adaugate ulterior alte ingrediente, de la masline la ceapa si de la seminte la cartofi, condimente si altele. Acestea pot imbunatati valoarea nutritiva a painii, atat timp cat nu sunt arse.

Painea “moderna” va contine si nenumarati aditivi, incepand cu gluten suplimentar, unii mascati sub forma unor “mixuri” obscure, fara a sti exact ce avem acolo sau ascunse sub forma unor denumiri stiintifice greu de inteles de multe ori si pentru cei mai educati dintre noi. Cele mai multe paini de pe piata au si potentiatori de aroma (extract de malt).

Desi i se face foarte multa “reclama”, maiaua, cultura de drojdii din flora spontana nu are avantaje semnificative fata de drojdia “industriala”. Este pur si simplu o cultura “salbatica” fata de una selectata pentru beneficiile pe care le aduce fluxului de productie industrial (in principal scurtarea ciclului de productie, inducand o fermentatie mai rapida si permitand folosirea utilajelor moderne). Exista si culturi care includ fermenti lactici (sourdough), care au, intr-adevar, beneficii.

Coacerea painii presupune formarea de compusi cancerigeni, in principal acrilamida (prin reactia Maillard). Acrilamida este deja pe lista de substante asupra carora EFSA a emis avertismente. Da, coaja de paine este cancerigena. Daca prajim painea inca o data situatia este si mai grava. Daca apar zone arse deja vorbim de otrava in toata regula.

Daca faci painea in casa macar poti controla tipul de faina folosit, timpii de coacere si poti garanta lipsa aditivilor.

Painea neagra este mai buna decat painea alba?

Este, din punctul meu de vedere, cel mai mare mit. Painea neagra are anumite avantaje (cantitati ceva mai mari de fibre, vitamine si minerale, dar nesemnificativ la scara unei diete sanatoase) dar vine si cu dezavantaje: blocheaza asimilarea mineralelor (acidul fitic), fibrele au efect iritant asupra tubului digestiv, este mai greu digerabila, are un potential alergenic mai mare.

Trebuie sa tinem cont de termenul de comparatie cand cineva incearca sa ne vanda gogosi de tipul “oamenii care mananca produse din cereale integrale au risc mai mic de diabet”. Cine si de ce mananca paine? Ce mancau celilalti oameni? Cereale procesate, zahar, uleiuri rafinate, prajeli, gogosi, dulciuri? Normal ca e ceva mai bine cu cele integrale, dar nu optim si in nici un caz recomandabil sau sanatos.

Cu ce inlocuim painea?

Desi exista varietati de paine fara gluten care se apropie binisor de painea clasica, de fapt placerea nu avem cu ce sa o inlocuim pentru ca este data de gluten, componenta cea mai periculoasa din paine. Dar putem merge catre alte tipuri de cereale (secara, ovaz, orz), cereale fara gluten (orez, porumb) si apoi catre pseudocereale (hrisca, mei, quinoa, amarant) care vin cu proteine, vitamine si minerale in cantitati mai mari.

Pentru cei care vor mai multe informatii, exista o carte foarte buna pe piata.

Cum mancam painea crocanta de secara Finn Crisp?

Cristian Margarit Publicat în de  

baby-spanac

Am redescoperit in urma cu cateva saptamani painea crocanta de secara de la Finn Crisp, un inlocuitor foarte bun pentru painea clasica dar si un “suport” excelent, gustos si cu putine calorii pentru pasta de peste, hummus, pate-ul de ficat de casa, icre, vinete si multe alte retete pe care le-as manca in fiecare zi.

Tartinele clasice pot deveni astfel mai sanatoase si mai gustoase daca in loc de painea de grau dospita punem branza, pestele, carnea, ouale sau orice alt aliment pe Finn Crisp.

finn-crisp-tartines

Multi dintre utilizatorii programelor mele de nutritie mananca si supe-crema, langa care, in loc de crutoane, se pot pune acesti crackers de secara.

Pentru un plus de senzatie crocanta, putem adauga bucati de Finn Crisp si in smoothie-uri sau alte mixuri, cum ar fi sosul de iaurt, labne.

Finn Crisp sunt facuti din secara, care are mai putin gluten si de alt tip decat cel din grau, fiind mult mai potriviti pentru cei care vor sa faca un pas in renuntarea la paine si gluten. Aportul crescut de fibre este si el un avantaj.

finn-crisp

Painea secara crocanta subtire (Original, Chimen, Coriandru, Usturoi) precum si varianta ‘Paine crocanta subtire multicereale (secara, ovaz, orz) de la Finn Crisp poate fi gasita in marile magazine, la un pret absolut decent (in jur de 9 lei), mai ales ca un pachet contine intre 27 – 30 felii de paine subtire.

Finn Crisp- “paine” de secara

Cristian Margarit Publicat în de  

finncrisp

Finn Crisp- paine crocanta de secara

Am primit spre testare noile Finn Crisp (paine crocanta sau crackers de secara), una dintre variantele preferate atunci cand vrem sa renuntam la paine si vrem o alternativa mai sanatoasa.
Exista varianta traditionala, varianta cu mai multe fibre, multicereale (secara, grau, ovaz, orz, mei) dar si variante deja aromate (usturoi si coriandru, preferatele mele).

Ingredientul de baza este faina de secara integrala, spre deosebire de multe tipuri de paine de pe piata unde se porneste tot de la faina alba de grau si se obtine culoare prin aditivi. Nu contin soia sau derivate din lapte, fiind potrivite in diete vegane si post.

Un element interesant este dospirea de tip “sourdough”, deci cu fermentatie lactica, in avantaj fata de drojdia obisnuita.

Ca valori nutritionale pentru o felie stam bine: 22kcalorii, 1,3g de fibre si cantitate neglijabila de grasimi si carbohidrati. Deci putem spune ca mancam “cu paine”, dar fara paine.

Producatorul ne da si cateva informatii interesante, inainte sa le mancam:

Ce este Finn Crisp?

Finn Crisp este o paine speciala crocanta din secara, produsa de unul dintre liderii mondiali in domeniu, care si-a inceput activitatea in 1952, in Finlanda.

Care sunt beneficiile Finn Crisp?

Printre beneficii putem enumera: un aport crescut de fibre (15-21%), ajuta la mentinerea unui nivel mai stabil al glicemiei (util in slabire, diabet), ajuta tranzitul intestinal, ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare si cancerului.

Glutenul din secara este diferit de cel din grau, deci le recomand celor care vor sa tina o dieta fara gluten, dar nu sufera de boala celiaca ci doar au o forma de intoleranta la grau.

Le folosim ca “suport” pentru diverse tipuri de creme si paste (creme de iaurt, pasta de sardine, pate de ficat de casa, icre, salata de vinete, hummus etc.). Au mai putine calorii decat painea si cantitatea necesara este mai mica.

Sunt printre preferatele mele inca de cand le-am descoperit, iata si cateva imagini cu ele in articole din 2008-2009:
https://www.cristianmargarit.ro/2008/02/dieta/inca-un-mic-dejun-cu-oua
https://www.cristianmargarit.ro/2009/02/dieta/paine-de-secara

Unde o gasim?

In Romania, produsele Finn Crisp sunt distribuite de Maresi Foodbroker SRL şi se gasesc in toate marile lanturi de magazine Auchan, Carrefour, Cora si Mega Image in doua variante: paine crocanta traditionala (din secara si din tarate de secara) si paine crocanta subtire (din secara, cu multicereale sau cu chimen, coriandru si usturoi). Pretul recomandat pentru o cutie de Finn Crisp de 175 g/200 g este de 9 lei.
Voi reveni cu cateva propuneri de retete, pot fi incluse chiar si in deserturi sanatoase.