Arhiva etichetelor: pareri

Aer curat cu Ionit de la Baumit

Cristian Margarit Publicat în de

aer curat

Aer curat

Ce înseamnă aer curat în casele noastre? Sunt câțiva parametri pe care îi urmărim, cu diverși senzori accesibili publicului larg: particulele (praful), compușii organici volatili (VOC), compoziția gazelor (atmosfera), umiditatea. În centrele de cercetare și laboratoare se mai pot măsura și alții, inclusiv sporii de mucegai, virusuri, bacterii.

Umiditatea nu definește direct “curățenia aerului” dar face parte dintre elementele esențiale pentru sănătatea noastră: prea multă poate duce la condens și mucegai, prea puțină la probleme ale aparatului respirator. Pentru reglarea lor există măsuri active (care vin cu niște costuri) și măsuri pasive (de preferat).

Avem în case umidificatoare, purificatoare, termometre, higrometre și alte aparate care să măsoare și să ne ajute să aducem aerul la nivelul de calitate pe care ni-l dorim. Dar și casa în sine (includem aici și mobilierul) poate fi parte din această ecuație, dacă știm cum să alegem materialele.

Umiditatea

Umiditatea ideală în încăperi este între 30% și 50%. Acest procent este “umiditatea relativă”, adică nivelul la care aerul este saturat cu vapori de apă. Activitățile casnice (preparat mâncare, duș, chiar și respirația) contribuie la creșterea umidității. Pe un perete rece și care nu respiră această umiditate favorizează apariția mucegaiului.

Invers, când pornim încălzirea (sau chiar răcirea, aerul condiționat) umiditatea relativă poate să scadă până la niveluri periculoase. Ni se întâmplă să ne trezim dimineața cu nasul înfundat sau gâtul iritat, tocmai din acest motiv.

Viva Park Baumit

În vizita mea anterioară la Centrul de cercetare al Baumit de lângă Viena am învățat că cea mai bună soluție este zidăria de cărămidă, acoperită apoi cu tencuială pe bază de var (Baumit Klima– click pentru mai multe informații) și la final finisate tot cu un material care să permită peretelui să “respire”. Aceste materiale “emană” cele mai puține substanțe și permit preluarea umidității din aer când este excesivă, apoi o redau aerului când este uscat. Deci o măsură pasivă, care funcționează permanent, fără să fie nevoie de intervenția noastră.

Particulele (praful, polenul)

Aici problema este chiar mai serioasă decât la umiditate. Orașele generază cantități enorme de particule fine, care afectează grav plămânii, respirația și sănătatea. Purificatoarele de aer pot ajuta la rezolvarea problemei, mai ales că sunt unele cu funcție de ionizare. Dar o idee și mai inteligentă este să avem finisajele care să facă această ionizare pentru noi, permanent. Astfel praful se aglomerează, cade sub forța gravitației și poate fi șters/aspirat mult mai ușor.

Despre asta am aflat de la specialiștii Baumit în vizita de anul acesta la Centrul de cercetare Viva Park. Mi s-a părut o idee excelentă inclusiv pentru reparații sistemul Ionit (click pentru mai multe informații), pentru că poate fi dat și peste gipscarton. Adică la orice renovare, fie că este o cameră sau un perete voi alege de acum această variantă. Deci avem o componentă de ionizare peste componenta de reglare a umidității.

Sistemul este compus din vopsea minerală (Ionit Color- ea realizează ionizarea, previne mucegaiul) și două tipuri de glet (Ionit Finish și Ionit Fino- ele realizează reglarea umidității). Sunt ideale inclusiv pentru atunci când facem pe meșterii și ne realizăm singuri reparațiile și lucrările de renovare sau amenajare interioară.

Ce treabă are cu nutriția?

Mă interesează să am o viață cât mai sănătoasă, atât pentru mine cât și pentru familie. Nutriția nu este un scop în sine. Este un mijloc, o unealtă. Așa cum sunt și altele, printre ele, alegerea inteligentă a materialelor de construcții și chiar a materialelor din care sunt fabricate obiectele de mobilier.

Colon Help

Cristian Margarit Publicat în de 2

colonhelp

Am primit ieri spre testare cateva produse de la Zenyth, producatorul celebrului Colon Help. Variantele de Colon Help initiale au fost imbunatatite, asa ca a ramas sa testez una dintre ele care urmeaza sa fie lansata, cu probiotice si multe alte ingrediente speciale.

Ne-a impresionat cel mai mult produsul numit “vitamina C naturala”, un amestec de fructe de padure liofilizate (freeze dried). I-au placut baiatului nostru foarte mult, el mananca in mod curent fructe de padure si legume dar ma gandeam cati copii au aceasta sansa si cati sunt “hraniti” cu sirop de fructoza-glucoza, paine, magiun si margarina. Am importat astfel de produse, dar mult mai scumpe. Iarna/primavara cred ca sunt o solutie excelenta, mai ales pentru cei mici. Noi l-am mancat pur si simplu din cutie cu lingurita, dar se pot pune in iaurt/ lapte sau in alte alimente.

Initial am crezut despre Colon Help ca e un produs banal, dar din discutia cu producatorul am aflat si niste mici “trucuri” folosite in procesele de fabricatie, care asigura o calitate buna si efectele pe care le-au simtit atat de multi oameni. Variantele copiate sau cele facute acasa pot aduce o parte dintre efectele benefice, dar nu toate.

Trecand peste reclama si “health claims” eu citesc eticheta si testez. Eticheta arata bine (ma refer la lista de ingrediente). Ingredientele sunt bine alese, chiar mai bine decat la produse “straine” similare, atat dpdv ale sinergiei cat si al gustului. Am mai folosit produse “de afara”, mult mai scumpe si carora le puteam gasi mai multe “defecte”.

Oare cati oameni au in dieta lor obisnuita macar ocazional aceste plante cu efect terapeutic? Poate pentru mine, care bag suplimente cu pumnul si am grija la ce mananc de ani de zile sa nu fie ceva deosebit, dar pentru cei care mananca paine, prajeli, uleiuri, zahar cred ca e sanatate curata.

Stiu ca va sunt dator si cu un review la produsele Herbalife, dar din gama primita am ramas pana la urma la a pune cate o cupa din concentratul proteic de mazare (fara soia, fara gluten) peste proteina de zer, dupa antrenament (pentru gust). Ma streseaza ideea indulcitorilor de sinteza. In rest, batoanele si celelalte au fost bune la gust, dar nu le pot include in dieta mea din cauza proteinei de soia si a cantitatilor mari de carbohidrati (eu raman la o dieta low-carb si prefer sa mananc din surse alimentare, mai dense micronutritiv- legume, fructe). Shakerul de la ei este excelent, il folosesc mai ales cand sunt in deplasare.

Ma bucur sa vad ca sunt oameni care imi respecta munca si cunostintele, avand incredere in mine pentru aceste evaluari. Astept sa fac o vizita si la fabrica.

Studiul China

Cristian Margarit Publicat în de 18

Poate anumite concluzii sunt utile. Poate anumite idei cu care au ramas cititorii sunt si sanatoase. Poate ca intentia a fost buna. Asta nu schimba insa ca “studiul” in sine este o farsa. Agenda ascunsa a autorilor este acum binecunoscuta: justificarea promovarii cerealelor ca aliment de baza in alimentatia umana desi, direct din datele folosite rezulta ca glutenul este una dintre cauzele majore pentru problemele descrise acolo.

Desi lucrarea se numeste “Studiul China”, ea nu este un studiu stiintific, asa cum multi au impresia. Din contra. Este o adunatura de date obtinute pe diverse cai, de la evaluari proprii (ex. formular unde completezi ce consideri ca mananci mai des ori mai rar), date epidemiologice (care nu spun nimic despre o persoana sau alta) si mai deloc studii adevarate, care chiar ar putea evalua o modificare in modul de viata (aici cresterea consumului de “proteina animala”).

“Proteina animala” reprezinta o denumire prea generala pentru a putea purta o discutie serioasa. Chiar si o sursa anume (ex. carnea sau laptele) contine mai multe tipuri de proteine, nu doar una. La fel si in plante. Apoi conteaza modul in care animalul a fost crescut (in special pentru profilul micronutritiv si cel de contaminanti). Prepararea alimentelor este si ea cruciala, inca nu am primit de la nimeni vreo dovada concreta sau stiintifica in privinta efectelor nocive ale carnii crude, de exemplu. Da, putem discuta despre substante cancerigene in fripturi si prajeli… dar eu nu mananc asa ceva. Iar caseina este cu totul altceva.

Odata cu ridicarea standardului de viata (dupa criteriile occidentale, desigur), pe langa “mai multa carne” sau “mai mult lapte”, in multe zone ale lumii au intrat si fumatul, televizorul, aditivii alimentari, cuptorul cu microunde, uleiurile vegetale. Poate ar fi interesanta si o discutie la concret despre ce pun chinezii langa orez, sa nu traim cu impresia ca mananca orez alb fiert in apa si atat.

E important de stiut ca in “China” exista nenumarate populatii si regiuni, cu diete diverse, cu obiceiuri diverse (in schimbare) si mosteniri genetice diverse. Iar noi nu suntem chinezi. Eu am mirosit vrajeala inca de la inceput si, fiind deja pe un drum, prea putin m-a interesat sa demontez aberatiile promovate acolo. Exista totusi unii care au petrecut suficient timp cu reinterpretarea datelor (da, chiar pornind de la aceleasi date au tras si alte concluzii, opuse celor prezentate publicului in carte).

Si acum… alte interpretari, in opinia mea valide, solide, argumentate si, cel mai important, fara agenda ascunsa malefica a lui Campbell.

Denise Minger il calca pur si simplu in picioare intr-o serie de articole la ea pe blog, dar si pe site-ul WAP. Cu atat mai mult cu cat “nu are studii” si “e prea tanara”. As vorbi doar dupa ce as citi cu atentie tot (inclusiv comentariile) si as avea pretentia ca inteleg macar trei sferturi. Da, eu am facut-o, asa cum am facut si cu baietii astia de mai jos, ca caror munca o apreciez si o studiez.

Imi place mult si abordarea de bun simt, mult mai accesibila a lui Anthony Colpo. Trebuie mentionat si Chris Masterjohn, la fel, cu argumentatii bine documentate, la care eu nu vad prea multe hibe. Multi dintre acesti oameni nu isi permit luxul de a-si ascunde incompetenta dupa diplome si titluri, de aceea sunt obligati sa aiba dreptate. Desigur, unii vor incerca sa-l contrazica si pe Ned Kock sau pe Guyenet (aici ti-ar trebui putin mai mult tupeu).

Desi aceste informatii exista de ani de zile, multi aleg ignoranta si, indragostiti de o idee, vin cu argumente eronate si clasicul atac la persoana, fara ca macar sa se documenteze si sa inteleaga despre ce e vorba. Da, este mult mai usor sa crezi ca daca ai citit o carte acolo este tot ce aveai nevoie sa stii dar realitatea are o complexitate mai greu de patruns.

Deci dragii mei, e ceva mai complicat decat sa traduci primul articol din gogu sau sa-l copiezi pe Margarit si sa-ti faci site de nutritie inteligenta si fitness din ce ciupesti de ici si de colo.

PS: asa cum banuim, daca dau aceste surse este pentru ca acum studiez unele si mai bune, asa ca atunci cand terminati cu astia imi spuneti si trecem la nivelul urmator.

PPS: cand e vorba de aceasta “biblie” a unor vegetarieni cu mintea intunecata, apar descreierati care imi spun ca fac “propaganda antivegana”. Am precizat de fiecare data ca am lucrat si lucrez la consultanta si cu vegani, ca respect alegerea fiecaruia si sunt preocupat in egala masura de ecologie si drepturile animalelor. Chinezii NU sunt vegani (nici macar vegetarieni) si nu au fost niciodata, iti poti aduce orice argument pentru alegerea de a manca doar plante, dar, daca o faci public, intr-o dezbatere sau comentariu, sa fie macar unul care sa se sustina.

Pareri, comentarii, discutii si dezbateri

Cristian Margarit Publicat în de 3

Vad ca multi sar ca arsi cand scriu cate un articol “de rau” despre un anumit aliment, insa eu consider normal sa retransmit aceste informatii. Nu va iau de la gura nici gratarele, nici soia, nici painea prajita, nici margarina, nici laptele, nici aspartamul. Nici chiar germenii de leguminoase. Fiecare alege pentru el. Insa, o alegere adevarata este o alegere educata. La fel, un comentariu pertinent este un comentariu argumentat, nu “pareri” si remarci pe langa tema discutiei, ori atacuri la persoana. Pentru ca nu ma vedeti pe mine comentand pe profilele voastre de facebook despre lucruri care imi sunt straine.

De asemenea, nu ma intereseaza sa imi pierd timpul cu dezbateri provocate de persoane prea putin informate. Prefer sa aloc acel timp documentarii continue si transmiterii informatiei catre cei care vor sa asculte si sa vada.

Pe langa aceste articole sunt si foarte multe unde prezint alimentele pe care eu le consider sanatoase si cu care incerc sa-mi asigur cea mai mare parte a nutritiei. Evident ca si in dieta mea se strecoara alimente sau combinatii mai putin bune, doar ca ma straduiesc sa fie in cantitati nesemnificative. Cu totii ne murdarim pe maini, dar in acelasi timp evitam murdaria si ne mai spalam din cand in cand.

Evident ca informatiile pe care le gasesti cel mai usor nu fac referire la astfel de pericole, din moment ce ele ar deranja industrii de miliarde si miliarde de dolari/euro. Evident ca multi oameni sunt platiti sa sustina industriile respective (din banii celor care cumpara, ca doar nu din alta parte). Si multi dintre acesti oameni cunosc adevarul dar pun pe primul loc interesele personale. Ei sunt cei sustinuti de “sistem” si ajutati cu promovare, editarea de carti, bani etc.

Cel putin in domeniul nutritiei, cred ca avem dreptul sa fim informati corect si sa alegem, pentru ca oricum in celelalte laturi ale vietii suntem sclavi. Macar sa fim niste sclavi sanatosi.

Concret, simtindu-se cu musca pe caciula, desi eu nu am mentionat brandul respectiv in articolul meu:
Scrie pe facebook doamna Adina Sava, Sales & Marketing Consultant at Magiun de prune Topoloveni:

“Ce este mai convenabil pentru un instructor de fitness sa recomande clientelor sale de la sala: magiun sau cartofi prajiti??? Bazandu-se pe studiile si analizele sale (???? n-am gasit care; n-o fi facut??), ne impartaseste parerile lui dezinteresate despre cartofii prajiti!::))) Asa sigur nu va muri de foame…”

Desi a fost mentionat numele meu, dreptul la replica mi-a fost sters ulterior. Asa se lucreaza la noi…

PS: nu am complexe legate de faptul ca sunt roman, nascut in ’79 si autodidact. Daca voi aveti si va inchinati la orice strain/senil/doctor manjit e strict problema voastra. Eu prefer sa ma documentez si sa judec cu propriul cap. Apoi, nu sunt instructor de fitness si nici nu am “cliente la sala”. De asemenea, nu recomand cartofii prajiti, ba din contra.

Cat despre “studii si analize” despre continutul de acrilamida al alimentelor, le-au facut altii, iata un articol “in extenso” despre acrilamida din produsele procesate din prune, cu accent pe acrilamida din prunele procesate, daca tot nu ati avut decenta macar sa va documentati inainte sa ma jigniti. Evident, puteti sa retractati public oricand afirmatiile facute la adresa mea si facem pace.

PPS: veniturile mele nu au legatura cu aceste articole, ba din contra, daca ma vindeam auzeati si de la mine ce auziti de la toata lumea.

Cat valoreaza o parere?

Cristian Margarit Publicat în de 10

Vad in ultima  vreme ca exista un grup de “fani” care imi urmaresc aparitiile si se grabesc, in general de la adapostul anonimitatii, sa ma jigneasca, sa isi dea cu parerea despre mine, ca persoana, despre ideile mele si chiar despre cei care imi citesc articolele si le gasesc interesante si utile.

Asa cum “fiecare are dreptul la o parere”, la fel avem si dreptul la imagine. Cred ca poti face o evaluare a unui lucru atunci cand ai cunostinte solide in domeniul respecitv sau ai folosit un produs/serviciu. Din punctul meu de vedere dreptul la opinie se refera la argumentatia unei divergente sau a unui punct diferit de vedere, nu la dreptul de a jigni sau ofensa pe altii. Singurul motiv pentru care unii isi permit sa se comporte necivilizat este ca in conditiile actuale nu pot fi pedepsiti, desi exista legi impotriva calomniei.

Site-urile si articolele mele au scopul de a expune ideile mele cu privire la nutritie, sport, viata sanatoas, ori ce mi se pare interesant, nu sunt facute pentru ca niste frustrati, suparati pe viata, complexati, invidiosi, analfabeti si altii asemenea sa isi verse naduful. Cineva imi spunea ca trebuie sa las pe toata lumea sa comenteze, sa isi spuna parerea. Da, am nevoie de parerile si feed-back-ul cititorilor, atat timp cat respecta doua reguli de baza: sunt asumate(prin semnarea cu numele real) si contin argumente sau o experienta personala, nu insulte.

Unii calomniaza, jignesc intentionat sau arunca provocari pretinzand apoi sa fie respectati si sa ramai in termeni civilizati. In momentul cand ma jignesti pierzi respectul meu si te voi trata ca atare. Daca am acorda cu totii intelegere si respect acestor indivizi, am ajunge sa ni se urce in cap. Pentru ca ei actioneaza din lipsa de respect si bun simt, vor crede ca e bine ce fac, sau ca, oricum, le merge si ca pot sa faca asta la nesfarsit, in toate domeniile vietii, nu doar pe net.

A te preface ca nu te deranjeaza ca unii iti murdaresc munca mi se pare o forma de ipocrizie. A pretinde ca trebuie sa arati ca esti mai bun prin lipsa de aparare sau reactie mi se pare contraproductiv pe termen lung. Din respect pentru ceilalti cititori cred ca aceste comentarii trebuie eliminate. Evident, daca vorbim de o dezbatere de idei, cu argumente logice, ea trebuie chiar stimulata.

Toleranta are o limita, nu intorc la nesfarsit celalalt obraz pentru oricine se trezeste sa ma insulte sau sa arunce cu noroi in munca mea, ba chiar si in cei care gasesc utile articolele mele. Imi rezerv si eu dreptul de a raspunde la jigniri si atacuri, nu neaparat in acelasi cadru. Eu consider ca flammerii si troll-ii trebuie demascati si anihilati. Lumea virtuala este prea importanta pentru multi dintre noi pentru a-i lasa pe doar cativa sa o murdareasca.