Arhiva etichetelor: peste

3 rețete cu pește

Cristian Margarit Publicat în de

3 rețete cu pește

rețete cu pește

Cei care țin post au dezlegare și se vor bucura în mod special de aceste rețete cu pește. Noi, ceilalți, avem recomandare la pește, zilnic. Beneficiile sunt cunoscute (vezi articolele precedente), trebuie doar să alegem cu grijă ingredientele pentru rețetele noastre și să le gătim corect. Deci, indiferent de perioadă, iată variante pentru dimineață, prânz și seară. Sigur, de câte ori putem alegem proaspăt, dar la noi în țară nu prea găsim pește bogat în omega 3 (el crește în principal în apele reci ale oceanelor, unde obține aceste grăsimi în hrana sa). Teoretic păstrăvul sălbatic are omega 3 dar așa ceva este practic imposibil de găsit.

Mulțumesc Mico Total Distribution pentru ingredientele de calitate (inclusiv orezul de la Alce Nero).

Dimineața

Deja cunoaștem utilitatea aportului de proteine la prima masă: control mai bun al glicemiei și apetitului, energie, susținerea masei musculare și refacerii, a imunității. Peștele poate fi una dintre aceste surse de proteine. Avem de ales dintre diferite variante, de la somon și hering marinat, la ton, sardine, macrou sau orice altceva ne place. Este bine să avem alternative la clasicele ouă sau “șuncă și cașcaval”. Că “cereale cu lapte” își permit doar sportivii și cei care vor să se îngrașe. Vă propun o variantă simplă și rapidă: pastă de sardine.

Este foarte hrănitoare și pentru copii, sardinele au în plus și minerale (din oase), în special calciu. Dar au și zinc, seleniu, iod, vitamina D, vitamina B12. Fiind un pește mic, riscul de a fi contaminat este mult redus. Am ales niște conserve de calitate, în ulei de măsline.

Ingrediente: sardine în ulei de măsline, unt, lămâie, pătrunjel, capere, măsline. Dacă ne permitem putem adăuga și puțină ceapă. Se poate face și un fel de “maioneză” din puțin muștar și gălbenuș de ou fiert. În loc de sardine putem folosi și diverse combinații de ton, macrou, ficat de cod.

Mod de preparare și servire: se amestecă pur și simplu ingredientele tocate fin sau se transformă în pastă cu un blender de mână. Pot fi puse pe orice tip de pâine (prefer de secară, fără gluten sau cu maia, cu diverse adaosuri). Sau pe felii de legume, de exemplu, castravete.

Prânz

Aici eu merg pe varianta clasică: sursă de proteine, salată sau legume și garnitura de carbohidrați. Pentru cei mai mulți oameni aceasta este și ordinea în care trebuie mâncate. Nu salata prima cum cred cei care au uitat de proteine și doar iau idei de pe social media fără să le treacă prin filtrul propriei judecăți. Oricum ai alege să le mănânci pot fi puse foarte simplu într-o cutie și luate la pachețel: pește, orez, legume. Putem înlocui orezul cu cartofi (piure sau la cuptor) și legumele cu o mică salată. Mai ales dacă avem antrenament spre seară sfecla roșie va fi de ajutor.

Ingrediente: o variantă de pește (aici somon sălbatic la cuptor), orez, mix de legume, lămâie. Avem și o variantă simplă: un macrou deja gătit. Putem folosi la orez și un mix “mexican” sau altă sursă de fibre, caz în care nu mai este nevoie de salată sau legume separat, decât dacă ne dorim în mod special.

Mod de preparare: facem peștele la cuptor (la pachet luăm file, e mai comod) sau îl punem direct din conservă, fierbem orezul și coacem sau tocăm legumele. Simplu, sănătos, rapid, convenabil.

Cina

Seara, pentru cei mai mulți dintre noi, masa ar trebui să fie ușoară. Dacă mai este și rapid de făcut, cu atât mai bine. Mergem pe calea știută: salată cu ton și porumb. Am ales variantele la borcan dar, în funcție de buget, putem merge pe alte variante: de la pește proaspăt până la alte tipuri de conserve. În special pentru copii recomand aceste variante de ton la borcan.

Ingrediente: ton, porumb, salată, lămâie. Se pot adăuga semințe de cânepă (magneziu, fibre), ceapă, avocado. Unii pun și brânză. Eu am testat și fulgi de proumb în loc de porumb boabe, a ieșit bine. Am făcut și o variantă de ton cu fasole roșie și pătrunjel, a avut mare succes. Ne adaptăm și la ce avem în casă.

Mod de preparare: le punem pe toate într-un castron.

Concluzii

În zilele obișnuite este suficient ca una dintre mese să fie cu pește, pentru celelalte putem avea ouă, carne, brânză, proteine vegetale. De asemenea, putem mânca oricare dintre aceste rețete cu pește în orice moment al zilei considerăm potrivit. Este simplu să includem aceste variante de pește în dieta noastră, important este să folosim ingrediente de calitate. Calitatea este mai importantă decât cantitatea. Am urmărit aici un aport cât mai bun de omega 3.

 

Pește și fructe de mare

Cristian Margarit Publicat în de

Pește și fructe de mare

pește

Ghid practic pentru a alege pește și fructe de mare pentru beneficii nutriționale maxime și riscuri minime. Cele mai multe cumpărături (inclusiv de mâncare) le fac online, pe Freshful by eMAG, deci am timp să citesc liniștit etichetele și să mă documentez suplimentar despre o firmă sau despre un produs, dacă este necesar.

Ce aflăm din articol?

Ce tipuri de pește și fructe de mare sunt cele mai sănătoase?
Ce beneficii și ce riscuri au variantele lor proaspete, congelate sau la conservă?
Cum gătim corect peștele și fructele de mare?

Care sunt cele mai sănătoase?

Aici avem trei elemente: conținutul nutrițional, potențialii contaminanți (ex. mercur), modul de gătire, dacă cumpărăm ceva deja preparat sau semipreparat.

Căutăm pești cât mai mici, de captură: bogați în omega 3, vitamina D, vitamina A, vitamina B12 și minerale marine (iod, seleniu, zinc). Deci macrou, sardine, hering, cod, ton, somon sălbatic. De ce mici? Pentru că nu apucă să acumuleze substanțe nedorite din mediu. În cazul fructelor de mare problema este mai importantă, pentru că au un metabolism foarte simplu și tind să acumuleze mai mult din mediu. Ne putem orienta și după zona FAO de pescuit, dar trebuie să avem informații la zi dacă există o contaminare activă în zona respectivă. Aici apare și un paradox: cele de crescătorie au un risc mai mic din acest punct de vedere.

Proaspăt, congelat, conservat

Sigur că peștele proaspăt este cel mai de dorit, dar să fie proaspăt. La Freshful am fost în vizită la depozit și se respectă foarte strict lanțul de frig, inclusiv în timpul livrării. Trebuie însă preparat și consumat cât mai repede.

Peștele congelat (și decongelat) poate fi chiar mai proaspăt decât peștele proaspăt (mai ales că cele mai multe tipuri de pește trec prin această procedură care acționează și împotriva riscului de paraziți). Congelarea industrială se face foarte rapid, la o temperatură foarte scăzută, astfel încât nu sunt sparți pereții celulari, cristalele de gheață fiind foarte fine. Se poate cumpăra când este la ofertă și ține în congelator acasă.

Conservarea poate fi de mai multe tipuri, sunt de preferat conservele la borcan, peștele marinat (atenție la lista de aditivi), conservele obișnuite și mai puțin cel afumat. Aici pentru mine e simplu, mă orientez direct spre producători cunoscuți mari, care țin la calitate și care au posibilitatea să cumpere ce e mai bun, să testeze materia primă și produsele finite. Aceste variante sunt cele mai ieftine și convenabile, putem avea un stoc de rezervă și reprezintă o soluți foarte rapidă când nu avem timp sau chef să gătim.

Scurgem uleiul din conserve? În principiu da, sau alegem conserve în suc propriu. Dar conservele moderne nu mai au BPA, sunt cu ulei de măsline, deci ne adaptăm situației.

Cum gătim corect peștele și fructele de mare?

Grătarul nu este sănătos și este probabil la egalitate cu prăjirea ca daune pe care ni le poate face. Nutrienții din pește și fructe de mare sunt sensibili, iar cei mai mulți oameni folosesc temperaturi mult prea mari și timpi mult prea lungi de gătire. La pește pane (fish fingers, fish and chips) măcar avem posibilitatea să înlăturăm aluatul îmbibat cu ulei ars și să mâncăm partea din interior.

Dacă știm să lucrăm cu tigaia și nu ardem ingredientele, doar le punem în valoare gustul, sigur că niște creveți în unt pot fi delicioși și sănătoși.

Revenind la temperaturi mai bune, peștele se poate face la cuptor sau la steamer (aburi). Avem ca variante chiar chifteluțe de pește (la cuptor) sau pește pane la AirFryer. Pentru cel la aburi va trebui să ne pregătim cu sosuri sau garnituri mai gustoase, fiind destul de fad.

Peștele se poate fierbe în diverse variante de mâncăruri sau supe, o variantă care îmbină foarte bine gustul cu protejarea alimentului.

Desigur că peștele poate fi lăsat și crud, sub formă de sushi sau ceviche (marinat), dacă avem o sursă bună și încredere în măsurile de igienă ale producătorilor.

Atenție: înainte să gătim verificăm termenul de valabilitate, aspectul și mirosul. Dacă ceva este în neregulă, le vom arunca.

Bonus

Comand întotdeauna și lămâi, orez, legume, porumb, salate, ulei de măsline, plante aromatice (măcar pătrunjel). Sunt combinațiile cele mai simple și sănătoase. Dar ne putem duce și spre cartofi, ingrediente pentru sos de usturoi făcut în casă, paste, mălai.

Concluzie

Peștele și fructele de mare pot deveni o parte importantă a dietei, chiar și pentru cei mai ocupați dintre noi. Prin Freshful.ro avem acces la produse de calitate, livrate rapid, în condiții de maximă siguranță. Alegem, comandăm, gătim simplu și rapid, ne bucurăm.

 

 

Vitamina D în alimentație

Cristian Margarit Publicat în de

Vitamina D în alimentație

vitamina d

Vitamina D este crucială pentru menținerea sănătății oaselor, a imunității și a stării de spirit. Deficitul poate slăbi oasele, compromite imunitatea și este asociat cu oboseala și depresia, rezistența la insulină, testosteronul scăzut. În lunile reci, când sinteza naturală este limitată, este esențial să ne bazăm pe alimente bogate în vitamina D și suplimente, pentru un aport adecvat. Când îmi fac comenzile de alimente includ întotdeauna și alimente bogate în vitamina D, chiar dacă iau și un supliment. Freshful este alegerea mea în ceea ce privește cumpărăturile, nu doar că au cea mai variată gamă de produse, dar acolo găsesc și cele mai proaspete produse, de la mici producători locali, ideale pentru a-mi îndeplini necesarul de vitamine și minerale. Să nu uităm și că-mi salvează timp – mai exact 2 ore la fiecare comandă. Pentru orice nutrient îmi propun să asigur maximul posibil din alimentație și să suplimentez doar cu cât este nevoie.

Sinteza naturală a vitaminei D în piele

Corpul nostru poate sintetiza vitamina D atunci când pielea este expusă la soare. În România, în zilele însorite din aprilie până în septembrie, putem obține aproximativ 10.000 – 20.000 UI de vitamina D în 15-30 de minute de expunere totală (la prânz, fără protecție solară). Această cantitate semnificativă se depozitează în corp pentru perioadele când lumina soarelui este insuficientă, cum ar fi în lunile de iarnă. În restul timpului (inclusiv dimineața, seara sau când folosim protecția solară), sinteza de vitamina D în piele este nesemnificativă. Și însoțită de fotoîmbătrânire.

Necesarul zilnic de vitamina D

Conform cercetărilor recente, necesarul zilnic real de vitamina D este mai mare decât se credea anterior. Deși recomandările generale sunt de 600-800 UI pe zi pentru adulți, mulți specialiști sugerează un aport de 1000-2000 UI pentru menținerea nivelurilor optime, mai ales în sezonul rece. În unele cazuri, la persoanele cu deficit sau vârstnici, se recomandă până la 4000 UI zilnic sau chiar mai mult.

Alimente bogate în vitamina D

Iată alimentele care conțin vitamina D, conținutul este aproximativ și poate varia:

– Ficat de cod (100g) – 4000 UI (aici avem și o cantitate mare de acizi grași de tip omega 3). Este un super-aliment mai puțin popular la noi dar care poate fi găsit la conservă.

– Somon sălbatic (100g) – 600-1000 UI

– Macrou (100g) – 360 UI

– Sardine (100g) – 270 UI

– Ton conservat (100g) – 236 UI

– Ficat de vită (100g) – 40 UI

– Gălbenuș de ou (un ou) – 40 UI

– Icre (somon, cod, hering) (100g)- 200 UI

– Lapte integral sau diverse variante vegetale fortifiate cu vitamina D (250 ml) – 100 UI

Teoretic, ciupercile pot avea și ele vitamina D dacă au fost expuse la soare sau raze UV. Totuși, ele nu pot fi considerate în mod obișnuit ca fiind o sursă de vitamina D. La fel, în grăsimea și ficatul animalelor crescute în libertate putem găsi cantități variabile de vitamina D.

Exemple concrete

Mic dejun

1. Omletă cu somon marinat și avocado

– 2 ouă, rucola, porumb, roșii uscate, 50g somon afumat, jumătate de avocado, ardei kapia, zeamă de lămâie.

– Vitamina D: ouăle oferă 80 UI, iar somonul aduce între 150-300 UI, totalizând între 230-380 UI.

2. Ouă fierte cu brânză de capră și legume proaspete

– 2 ouă de la găini crescute în aer liber (80 UI), 100g brânză de capră, roșii și castraveți.

– Vitamina D: 80 UI din ouă, brânza oferind o mică doză suplimentară

(20 UI), total aproximativ 100 UI.

3. Pate de ficat de cod și sardine

– 50g de ficat de cod, 50g de sardine, măsline kalamata, capere, unt, pâine de secară.

– Vitamina D: 2100 UI. Avantajul este că vitamina D, fiind liposolubilă, se depozitează în corp, deci nu este necesar să mâncăm zilnic fix doza recomandată.

Prânz

1. Ficat de vită la cuptor cu cartofi dulci și broccoli

– 200g ficat de vită, 200g cartofi dulci, broccoli.

– Vitamina D: ficatul de vită aduce 80 UI, însă o friptură simplă poate să nu contribuie semnificativ la vitamina D, dar rămâne o sursă excelentă de proteine. Ficatul de vită este și o sursă excelentă de fier, vitamina B12, fosfolipide.

2. Somon la cuptor cu o salată și ulei de măsline

– 200g somon sălbatic, mix de salată cu ulei de măsline și lămâie.

– Vitamina D: aproximativ 1500 UI.

3. Salată de sardine, roșii și avocado

– 100g sardine, jumătate de avocado, roșii și salată verde.

– Vitamina D: sardinele conțin aproximativ 270 UI per porție.

Cină

1. Pește oceanic la cuptor cu salată de rucola și semințe de cânepă

– 200g file de macrou, rucola, castraveți și 1 lingură de semințe de cânepă.

– Vitamina D: macroul oferă aproximativ 360 UI de vitamina D.

2. Salată cu brânză de oaie

– 100g brânză de oaie, mix de salată verde cu roșii.

– Vitamina D: brânza de oaie aduce aproximativ 20 UI.

3. Tartine cu ton și castraveți

– 100g ton în ulei de măsline, felii de castravete pe pâine multicereale sau de secară.

– Vitamina D: aproximativ 250 UI.

Concluzie

Vitamina D este esențială pentru sănătatea noastră, iar aportul său din alimentație este important mai ales în lunile de iarnă. Alege alimentele bogate în vitamina D de pe Freshful și adaugă-le în meniul tău zilnic pentru a susține sănătatea oaselor și imunitatea, mai ales atunci când expunerea la soare este limitată.

În plus, pentru ca tu să te poți ocupa de lista de cumpărături fără griji, de calculul unităților de vitamina D sau alte vitamine din alimentația ta, Freshful salvează timp pentru tine la fiecare sesiune de cumpărături. Mai mult, începând din noiembrie, îți oferă o soluție simplă și eficientă pentru reciclarea ambalajelor SGR. Adună sticlele în sacul special disponibil pe platformă, iar livratorul se ocupă de toate etapele următoare, cu garanția returnată direct în contul tău Freshful.

Referințe

1. Holick, M.F. (2007). “Vitamin D deficiency.” NEJM, 357, 266-281.

2. National Institutes of Health (NIH). “Vitamin D Fact Sheet for Health Professionals.”

Pește: ce și cum?

Cristian Margarit Publicat în de

Pește

pește

De ce să mâncăm pește? E simplu: are foarte multe beneficii pentru sănătate, de care putem profita și noi. Peștele are proteine ușor asimilabile, în primul rând. Anumiți pești sunt și sursă de omega 3 (grăsimi sănătoase). Apoi avem câteva minerale (calciu, magneziu, potasiu, fosfor, zinc, iod, fier). Și vitamine.

În fiecare comandă pe care o facem la Freshful by eMAG punem și diverse tipuri de pește: proaspăt, congelat, conserve. Poate și niște fructe de mare, icre, alge. Depinde ce ne dorim să gătim. Partea bună este că vine cu mașini frigorifice, care au inclusiv compartiment special pentru congelate.

Se găsesc variante pentru toate gusturile și toate buzunarele, fiecare dintre ele cu avantaje și dezavantaje. Etichetele au menționată sursa: captură (cu zona FAO) sau crescătorie. Vezi mai jos opțiunile mele, argumentate.

Are mercur?

Ca toate animalele și plantele, peștele poate avea și el diverși contaminanți. Unii prezenți în natură, alții produși de activitățile umane. Variantele de crescătorie nu au mercur dar pot avea pesticide, de exemplu. Peștele de apă dulce poate fi mai curat dar nu are omega 3 în cantități semnificative.

Personal prefer peștele oceanic de captură (sălbatic) dar cumpărăm și de crescătorie, dorada, de exemplu. Sau mâncăm ce mai pescuiește câte cineva din familie. Altfel, cu cât peștele este mai mic, cu atât este mai curat.

Dincolo de statistici și sperietori, o idee este de luat acasă: valorile produselor vândute în magazine sunt în limitele admise, altfel sunt scoase de pe piață. Avem totuși norocul reglementărilor stricte din UE precum și sistemul de alertă rapidă.

Proaspăt

Aproape tot peștele proaspăt de pe piață este de crescătorie. Dar putem găsi și proaspăt de captură, evident, semnificativ mai scump. Avem aici somon de crescătorie, dorada, păstrăv, biban de mare, șalău, sardine (mai rar), diverse variante de fructe de mare. Tonul este în totalitate de captură.

Este varianta de preferat, atunci când este posibil. Dar, cum nu trăim lângă ocean, mai facem și compromisuri.

Congelat

Congelarea este o metodă foarte bună de păstrare a peștelui și fructelor de mare, inclusiv ca mâncare de rezervă, în congelatorul propriu. Totul este să nu fie decongelate și recongelate. Cumpărăm cât considerăm că avem nevoie, dezghețăm lent și apoi preparăm tot, nu mai recongelăm. Aici avem somonul de captură, macroul, heringul, sardinele și cam toate variantele de fructe de mare. Din punctul meu de vedere, macroul are cel mai bun raport beneficii-preț.

Cum îl preparăm?

Fie că îl cumpărăm proaspăt sau congelat, peștele va trebui preparat. Grăsimile sănătoase dar și proteinele sunt sensibile la temperaturile mari, deci vom prefera gătirea la abur, fierberea, coacerea (cuptorul). Mai puțin plita sau grătarul, unde temperaturile pot duce la transformări nedorite. Pe ultimul loc este prăjirea. Chiar și așa, putem îndepărta pielea și pane-ul după ce a fost prăjit, nu suntem obligați să le mâncăm. Avem și varianta de a marina peștele sau chiar de a-l mânca crud (sashimi, sushi).

Noi alegem, de obicei, cuptorul (clasic sau Air Fryer), îmbină cel mai bine gustul și sănătatea. Prefer temperaturi mai mici (140-160 de grade). Îmi place să îl protejez cu zeamă de lămâie.

Conserve

Avem la dispoziție o gamă foarte largă în ultima vreme: conservele clasice (de tablă), pește la borcan (ton, hering marinat), conserve în ulei de măsline. Chiar și peștele afumat este tot un pește conservat (prin afumare și fierbere). Am rămas din copilărie cu o preferință pentru macroul afumat, pus pe pâine cu unt. Poate fi un mic dejun excelent.

Cel mai popular este însă tonul la conservă. Pentru copii sau persoane sensibile (gravide etc.) este de preferat o variantă la borcan. Varianta în ulei (de măsline) este cea mai bună, cea în suc propriu fiind mai puțin gustoasă. Uleiul se poate scurge, nu trebuie să-l mâncăm dacă vrem să controlăm mai bine caloriile. Din sardinele conservate iese o pastă de pește excelentă, foarte bogată din punct de vedere nutritiv. Putem adăuga și ficatul de cod, cea mai densă sursă de omega 3.

Specialități de pește

Au apărut și specialități semipreparate sau gata preparate: cârnați sau chifteluțe din pește, zacuscă, diverse pate-uri sau salate. Merită încercate, mai mult drept delicatese, la ocazi și în situații speciale.

Alte alimente marine

Pe lâng fructele de mare (creveți, scoici) avem și icre sau alge. Toate au avantaje și aduc beneficii în dieta noastră. Atenție la salatele de icre gata preparate: citiți cu atenție etichetele!

Pe scurt:

  • prefer peștele sălbatic, dar pot alege și variante de crescătorie
  • prefer să îl prepar la temperaturi mici (cuptor)
  • prefer conservele la borcan
  • asociez cu salate, zeamă de lămâie și îl mănânc, de obice, seara.

 

 

Mâncare de fasole cu anghinare

Cristian Margarit Publicat în de

Mâncare de fasole cu anghinare și pește

fasole

E, pentru noi, puțin mai ciudată această combinație de mâncare de fasole și pește. Dar în zona Mării Mediterane se mănâncă în mod curent, cum este și această variantă de cod la plită cu mâncare de fasole, de inspirație corsicană, pe care am mâncat-o într-un restaurant cu specific, la Nisa. Ei puneau și niște cârnat tradițional (care include și ficat de porc, puțin picant) dar mi se pare cam mult. Aș rămâne la pește. Sau invers, fără pește, dar cu cârnat. Nu mâncăm porțiunile arse (pielea), le dăm la o parte.

Fasole cu bob mare

Fasolea aduce proteine vegetale, fibre și carbohidrați complecși. Ține bine de foame și e de preferat în sezonul rece, pentru că se poate face o mâncare care te încălzește. Deci avem inspirație pentru când va veni frigul și la noi. Se pot adăuga diverse condimente, inclusiv puțin busuioc sau pesto (vara), dar și boia iute, chimen (iarna). Conserva de la d’aucy nu are BPA deci este sigură și pentru copii. Această variantă de fasole cu bob mare este pregătită “al vapore” (în abur), poate fi inclusă direct în salate (rețete reci) dar poate fi încălzită cu celelalte ingrediente, pentru a căpăta o savoare deosebită.

Anghinare

Am combinat-o cu anghinare de la borcan (conservată în ulei de măsline), foarte gustoasă și fragedă, a ieșit o rețetă care poate fi mâncată și separat. Noi am avut niște pește proaspăt, așa că a fost folosită drept garnitură. Anghinarea este o plantă mai puțin folosită la noi dar cu nenumărate beneficii pentru sănătate, în special prin efectul de stimulare a secreției de bilă și al detoxifierii ficatului. Dar funcționează și ca antiinflamator, antioxidant, scade glicemia și tensiune arterială (la consumul constant, evident).

Roșii

Ca pentru aproape orice fel de mâncare mediteranean, roșiile sunt practic obligatorii. Ele dau acel gust “umami”, savuros. Pot fi sub formă proaspătă, dacă este vară și avem de calitate, bine coapte sau pot fi sub forma de suc/bulion. Aici apare o chestiune interesantă: antioxidanții din roșii (în special licopenul) se asimilează mai bine dacă sunt fierte și li se asociază o sursă de grăsime (de preferat uleiul de măsline).

Chowder cu linte și pește

Cristian Margarit Publicat în de

chowder

Chowder cu linte și pește

Chowder este o denumire în engleză pentru o supă groasă, dar mai “subțire” decât o tocăniță. Trebuie să fie bogată, cremoasă, caldă, hrănitoare, aromată. Tocmai bună pentru zilele reci.

Ingrediente

Se poate folosi aproape orice avem chef să mâncăm, eu aveam poftă de niște pește cu linte. Tocmai primisem niște conserve de 800g de linte de la d’aucy România și mi s-a părut cantitatea potrivită pentru câteva porții de supă în familie. Un prieten napoletan (un fel de italian) îmi spunea că la el în casă în copilărie se mânca această combinație de pește alb cu linte.

linte

Peștele care m-a atras când mi-am făcut comanda săptămânală la Freshful a fost un șalău de captură, un file gros, fără oase, tocmai bun pentru a-l tăia în bucățile potrivite.

Cum am gătit?

Am călit puțin în ulei de măsline și am pus la fiert legumele pe care le-am găsit prin frigider: tulpină de țelină, gulie, morocov, cartof. Apoi peștele, apoi niște suc de roșii, cremă de nucă de cocos, condiment curry. În mod normal se poate folosi smântână dulce dar eu am intoleranță la lactoză, deci nu îmi face bine.

Am un multicooker de la Heinner în care am făcut direct toate operațiunile. Trebuie să fim atenți la momentul de adăugare a peștelui, pentru că se gătește repede și apoi dacă amestecăm se poate sfărâma. Dar există variante în care peștele este pasat separat și pasta rezultată readăugată la supă.

Simplu, rapid, din legume care altfel poate erau aruncate și merge cu orice variantă de pește (de preferat file dar și un crap cred că se potrivește bine, cu gustul lui dulce).

 

Salată cu pește

Cristian Margarit Publicat în de

Salată cu pește

Salată cu pește

Avem în aceste combinații de salată cu pește cele mai sănătoase și utile alimente pe care le putem mânca. Astfel de rețete conduc automat la o dietă sănătoasă, ușor de ținut, gustoasă și adaptabilă pentru programe de slăbire.

Mixurile de salată

Aduc fibre, vitamine, minerale, antioxidanți, enzime. Ele ar trebui să fie baza unei alimentații sănătoase.

Eu folosesc mixuri gata tăiate și spălate, de la Eisberg. Am vizitat fabrica și condițiile de igienă și sigurantă alimentară sunt de nivel înalt, centrul de producție fiind auditat de organisme internaționale.

Peștele

Peștele: în funcție de tip, vine cu proteine ușor asimilabile, omega 3, seleniu, zinc, iod, chiar și vitamina D, vitamina A. Desigur, sunt importante zona de unde a fost pescuit, dar și modul de preparare.

Dacă nu avem pește proaspăt, următoarea opțiune sunt conservele la borcan. Aici este ton alb, de la borcan, în ulei de măsline, de la Lidl (FAO 27). Dacă nu avem la borcan și nici în ulei de măsline, atunci scurgem foarte bine uleiul din conservă. Nu, nu m-a plătit Lidl (încă) să îi fac reclamă, folosim produsul și este excelent. Tot de la ei este și anghinarea la borcan.

Somonul sălbatic se găsește congelat (file) și poate fi făcut la abur sau la cuptor.

Alte ingrediente: putem merge către surse de grăsimi (deci pentru o dietă low-carb): măsline, avocado. Sau către carbohidrați (porumb). Pentru cei mai exigenți dintre noi există porumb boabe, bio, la borcan, de la d’aucy. Au și alte tipuri de conserve interesante, inclusiv bio, mazăre, năut, quinoa, linte etc.

Ton proaspăt

Este scump, dar foarte gustos și transformă orice rețetă într-una “de lux”. Este foarte important să nu îl ardem. După cum se vede în imagini, am făcut tonul roșu proaspăt doar o idee, după ce l-am marinat în sos de soia. Un produs de calitate găsiți la Pescadeira by Alioli.

Pește și fructe de mare la grătar

Cristian Margarit Publicat în de

Fiind în vacanță am decis, împreună cu “echipa”, să dedicăm o seară gătitului acasă, profitând de un loc frumos, cu terasă și vedere la mare. Am reușit să găsim pește, creveți, sepie. Dacă au nevoie de ceva aceste “fructe ale mării”, au nevoie să fie proaspete. Cât mai proaspete. Vii, dacă se poate. Ce mâncăm noi în mod obișnuit în București (din supermarket) sunt foarte departe de acest obiectiv. Din fericire, acum avem în oraș câteva pescaderii (recomand Alioli și Bistromar) care se străduiesc (și chiar reușesc) să aducă pește proaspăt.

Le-am făcut la grătar. Am primit un grătar “de competiție” de la Heinner (HSEG-1800SS), exact înainte să plec în vacanță în Grecia, așa că l-am luat cu noi. Este un tip de grătar cu două zone, cu plăci care se pot întoarce (grătar, plită), cu tavițe pentru scurgerea grăsimii. Exact ceea ce vrei pentru un volum mai mare decât poți face cu un grill de bucătărie. Poate fi folosit și în interior, având ventilatoare pe lateral, care trag fumul și îl filtrează. Deci mai puțin miros decât la un grătar obișnuit.

Temperatura

Prefer grătarele electrice pentru că pot regla temperatura. Putem începe la o temperatură mai mare, pentru “sigilarea” sucurilor în interior, dar apoi voi reduce puterea, pentru a obține o “coacere” în interior, fără arsură la exterior.

Timpul

Cărțile și cursurile gastronomice dau anumiți timpi standard pentru a găti diverse tipuri de carne sau pește. Totuși, prefer să urmăresc atent starea alimentului și să decid eu când este gătit, dar nu ars. Astfel primește și acel gust special de “grătar” (aliment fript), dar nu trec în zona de a-l încărca cu substanțe periculoase. Ca atunci când carnea este neagră, carbonizată.

Condimentele și garniturile

Trebuie să fie cât mai bogate în antioxidanți și fibre, deci mergem spre salate, bine asezonate cu plante aromatice. Nu este cazul să adăugăm prea multă garnitură (cartofi, orez, pâine), cred că proteina + grăsimile din uleiul de măsline + fibrele și ce carbohidrați vin din legume vor fi arhisuficiente. Am făcut totuși un mujdei de usturoi și am folosit lămâie cât cuprinde.

Totuși, dacă am asemenea prospețime și calitate, vreau să simt gustul natural, așa că voi încerca să le mănânc simple, fără prea multe adaosuri.

Sfârșitul primei părți. Urmează partea a doua, în care povestim despre cum facem la grătar carnea și dacă e cazul să punem pe el brânză sau legume.

Chifteluțe de cod cu salată

Cristian Margarit Publicat în de

chiftelute de cod

Chifteluțe de cod, la cuptor

Chifteluțele de cod la cuptor sunt foarte practice, ușor de făcut și pot fi mâncate la orice masă, inclusiv ca o gustare. Codul are o carne slabă, cu gust neutru, poate fi o variantă pentru copiii (sau adulții) care nu mănâncă pește. Este practic proteină pură (aport neglijabil de omega 3).

Rețeta

Ingrediente:
– file de cod (decongelat dacă nu avem proaspăt)
– ouă (se poate pune și un strop de ulei de măsline)
– verdeață (ceapă verde, pătrunjel, eventual și puțin usturoi)
– sare, piper (sau alte condimente, după preferință)
– miez de pâine (opțional)

Se amestecă în “chopper” (se toacă mărunt), se dă forma dorită și apoi se dau la cuptor, pe hârtie de copt. Îmi place să le amestec la viteză minimă doar câteva secunde, astfel încât să nu fie perfect omogenizată compoziția și să simt diversele gusturi separat atunci când le mănânc.

Mixerul vertical de mână de la Heinner, pe care îl am, vine și cu un astfel de vas, pentru tocat, iar viteza poate fi reglată. Îl găsiți la reducere, la un pret foarte bun pe emag.ro (click).

chopper-heinner

Cu ce le asociem?

Merg asociate atât cu salată (cum am făcut eu aici) sau cu garnituri mai serioase (orez, piure de cartofi, diverse legume). Se digeră ușor și pot fi mâncate oricand.

Am adăugat semințe de cânepă. Vreau să simt gustul chifteluțelor așa că merg pe iceberg simplu (gata tăiat și spălat, de la Eisberg), cu puțin ulei de măsline și lămâie. Îmi place să tai salata mai mărunt, pentru a fi mai ușor de mâncat. Îi dau sare și apoi o las puțin să se așeze.

eisberg

Peste radioactiv

Cristian Margarit Publicat în de

peste radioactiv

Sursa foto si mai multe informatii: https://www.iaea.org/sites/default/files/seafoodsafety0511_0.pdf

In primul rand trebuie sa intelegem ca nu doar pestele e radioactiv. Orice aliment este radioactiv. Bananele sunt chiar celebre pentru faptul ca retin din mediu un izotop radioactiv de potasiu, intr-o masura mai mare decat alte alimente.

Deci, pentru ca un aliment sa fie declarat “radioactiv”, el trebuie sa depaseasca anumite limite pentru anumite tipuri de elemente radioactive sau de emisie de radiatii. Pentru ca altfel ar trebui sa declaram totul ca fiind radioactiv si sa ramana oamenii intr-o confuzie totala.

De unde vin radiatiile?

Chiar si soarele sau Cosmosul emit radiatii care trec si prin noi, in fiecare secunda. Este o realitate a vietii. Nisipul plajelor sau pietrele de la munte, pot avea si ele un nivel mai mare sau mai mic de radiatii.

Accidentul de la Cernobil, precum si diverse alte surse umane (centrale atomoelectrice, centre de cercetare) au reprezentat pentru noi o mare sursa de radiatii. Radiografiile medicale, iarasi o sursa foarte importanta. Zborul cu avionul, diverse aparate. Toate emit diverse tipuri de radiatii, mai mult sau mai putin periculoase. Arderea combustibililor fosili (carbune, petrol), presupune eliberarea de elemente radioactive in mediu. Si totusi nu vedem prea des campanii despre cat de daunator este gazul de esapament.

Multe alimente pot fi iradiate cu un tip special de radiatii, pentru a evita alterarea (migdale, carne etc.). Dar se fac teste de radionuclizi la importul din tarile care aplica aceste proceduri.

Sursa foto si mai multe informatii: https://swfsc.noaa.gov/textblock.aspx?Division=FRD&id=20593

Gasim peste radioactiv la supermarket?

Exista ingrijorari majore privind pestele din Oceanul Pacific, in special din zona expusa centralei de la Fukushima, care deverseaza in continuare cantitati enorme de substante radioactive. Desi inca nu s-au gasit alimente care sa depaseasca limitele admise de legislatie, putem fi, intr-adevar, atenti cu pestele care provine din zonele respective. Harta de mai sus arata zonele numerotate de Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura. Iar cand cumparam peste oceanic citim pe eticheta zona de unde a fost pescuit. Personal ma feresc de FAO61, FAO67, FAO71.

Sunt jumatate din conservele de pe piata radioactive?

Evident ca nu. Toate alimentele de pe piata sunt in normele prevazute de lege. Este posibil insa ca unele sa aiba un nivel mai mare de radiatii decat altele? Evident ca da. S-au facut masuratori exacte si teste pe conservele sau produsele care se gasesc efectiv pe rafturi? Evident ca nu. Deci vorbim iar de stiri false, facute sa atraga audienta dar care prezinta in mod intentionat eronat o situatie care merita sa fie explicata mai bine.

Alte relatari si opinii (cititi si comentariile), atentie si la data cand au fost scrise:

https://voices.nationalgeographic.org/2017/02/22/after-alarmingly-high-radiation-levels-detected-what-are-the-facts-in-fukushima/

Detectable but not hazardous: radioactive marine life of Fukushima

https://www.davidwolfe.com/fukushima-radiation-tumors-fish-seafood/

Fukushima Radiation: Is It Still Safe To Eat Fish?

https://www.theguardian.com/environment/2017/feb/03/fukushima-daiichi-radiation-levels-highest-since-2011-meltdown