Arhiva etichetelor: plante

Mancare noua

Cristian Margarit Publicat în de  

morcovi

Cam toate alimentele pe care le avem la dispozitie sunt facute de om. Nu este cu nimic mai natural graul pitic sau marul urias decat puiul care creste intr-o luna cat altii in 7.
Chiar daca si in natura plantele vin cu toxine, pe langa nutrienti, inca nu stim ce impact au soiurile si rasele noi asupra sanatatii noastre.
Desi se spune despre fructe si legume ca ar contine vitamine si alte elemente, in realitate aceste afirmatii sunt doar teoretice, foarte rar existand teste reale de continut al acestora.

Avem doua falii (rupturi) economico-socio-culturale:

1. Generala, care afecteaza toata planeta, in care obiectivul producatorilor de alimente este profitul sau consolidarea unor alte activitati in timp ce obiectivul consumatorului este (sau ar trebui sa fie) sanatatea, nu doar maximizarea placerii de moment.

2. Locala, specifica tranzitiei de la o economie centralizata, unde exista entitati responsabile care pot fi identificate si, pe de alta parte, economia capitalista unde oricine este liber sa produca si sa vanda, inclusiv seminte traditionale sau legume bio.

Pamantul- mediul de cultura

Mineralele dintr-o planta sunt mineralele prezente in solul in care a crescut planta. Solurile de astazi sunt saracite in magneziu, fier, iod, sulf, zinc. Daca pe o zona se practica agricultura de o perioada lunga de timp atunci folosirea ingrasamintelor devine practic obligatorie. Din pacate aceste ingrasaminte nu pot reproduce optim un sol bogat in nutrienti, chiar daca s-au facut progrese semnificative in privinta formulelor de minerale si oligoelemente.

Plantele crescute pe medii de cultura artificiale (inclusiv hidroponice) contin, in general, cantitati mai mici de nutrienti decat cele optime. Dar, in acelasi timp, pot avea un continut mai bun decat plante crescute in sol saracit, necontrolat si pe care nu se folosesc deloc ingrasaminte sau fertilizatori.

Folosirea pesticidelor si a altor chimicale duce inclusiv la contaminari ale solului si apelor pe termen lung, deci este foarte greu de gasit o mancare “curata”. De multe ori aceste chimicale au contaminat solul in mod complet inutil sau pentru a sustine alte industrii.

Genetica plantelor

In ultimele zeci de ani s-au facut progrese uriase in privinta modificarii caracteristicilor soiurilor de plante, obtinandu-se multe variante noi (prin metodele clasice sau prin inginerie genetica). Aceste variante noi sunt in general mai rezistente la anumiti daunatori sau pesticide, mai productive in conditii diverse de clima, mai usor de recoltat/transportat si chiar mai usor de vandut (culoare, aspect).

Din pacate aceste “imbunatatiri” au tinut cont de factorul comercial si prea putin de cel nutritional. Un exemplu elocvent este cantitatea si compozitia glutenului din grau, care a avut efecte devastatoare asupra sanatatii oamenilor in ultimii ani. Desi sunt si plante concepute sa aiba cantitati mai mari dintr-o anumita vitamina, de exemplu, ele sunt exceptiile si practic inexistente pe piata noastra.

Cele mai multe plante produc in ziua de astazi mai mult amidon, dar vor avea o proportie mult mai mica de vitamine, minerale, antioxidanti. Deci alimente mai putin dense micronutritiv, exact ce nu ne trebuie in conditiile sendentarismului.

Soarele si timpul de coacere

Soarele furnizeaza energia necesara sintezei elementelor chimice, pe masura ce fructul sau samanta se maturizeaza crescand semnificativ cantitatile de nutrienti. Produsele alimentare fortate la coacere sau, mai rau, culese verzi, au, in general, mai putini nutrienti decat cele coapte natural, in totalitate. Totusi coacerea completa naturala presupune un timp foarte scurt de livrare catre consumator, dar si perisabilitate crescuta, de aceea este evitata.

Elementele naturii

Daunatorii (insecte, ciuperci, bacterii), intemperiile (vantul, soarele) determina planta sa se adapteze, sa produca tocmai acele substante despre care se spune ca ar fi utile in “fructe si legume”: antioxidanti, fitonutrienti, vitamine, enzime. Crescute in medii controlate, productivitatea este mai mare, dar continutul nutritional devine o enigma.

In aceste conditii a ne baza pe ce gasim pe piata drept alimente este o naivitate, daca nu chiar o ignoranta. Bineinteles ca e greu de acceptat necesitatea suplimentelor nutritive sau chiar aceea a producerii alimentelor pe cont propriu. Ramanem cu intrebari: de unde mai luam semintele “traditionale”?, cine le cultiva? etc.

Iata si cateva articole pe aceasta tema, publicate in anii precedenti:

2010: Buni de sapa si lopata

2010: Alimente de la tara

2011: Alimentatie traditionala, sustenabila, naturala

Suplimente din plante

Cristian Margarit Publicat în de 4


Corpul fizic e compus din substante chimice care se regasec atat in lumea animala dar si in lumea plantelor. Putem gasi in plante atat otravuri cat si medicamente. Ba mai mult, otravurile pot deveni medicamente si medicamentele pot deveni otravuri. Planta contine si substante inerte, care nu influenteaza in mod semnificativ functionarea organismului.

Continutul in substante utile este determinat de soiul plantei, de pamantul in care creste, de conditii(unele isi dezvolta potentialul curativ in conditii speciale- stress, caldura, umiditate), de momentul recoltarii, de procesare, extragere, conservare. Partile unei plante(frunze, fructe, seminte, radacini) pot furniza diferiti compusi.

De unde stim ce efect au plantele?
Folosirea plantelor a fost prima forma de medicina(dupa folosirea alimentelor drept medicamente). Deci observatiile facute timp de mii de ani si transmise mai departe aduc pana la noi aceste metode de tratament sau imbunatatire a sanatatii si vietii. Este esential ca aceste observatii au fost facute in anumite zone ale globului(unde plantele respective cresteau in mod natural) si pe anumite populatii(exista totusi si diferente genetice intre oameni). Deci un ceai tibetan care ajuta o persoana din Asia e posibil sa nu aiba acelasi efect daca va fi cultivat in Baragan si baut de un roman.

Exista metode standardizate pentru izolarea anumitor compusi activi din plante si apoi de testare a acestora, in mod stiintific. Aceste procese si teste costa foarte mult. Pentru unele plante este nevoie de extractia in mod traditional, pentru altele sunt mai eficiente procesele de inalta finete asigurate de tehnologia moderna. Chiar si cele mai banale extracte din plante sau suplimente sunt rezultatul unei industrii. Pentru ca un astfel de produs sa ajunga disponibil pe piata si tu sa-l cumperi exista un intreg lant de la cultivatori la cei de la care il cumperi, intr-un final. Sa nu ne imaginam ca un produs chinezesc din plante a fost produs la o manastire budista de calugari care tin post de 10 ani si au cules radacinile din muntii unde mana omului nu a pus niciodata piciorul. Din contra. S-au produs in mod industrial tone sau zeci de tone. Apoi materia prima a fost procesata, rezultand mai multe categorii de produs finit(in functie de calitate, cantitatile de substante active etc.) si deseuri. Din punct de vedere legal, astfel de reziduuri pot fi vandute sub numele plantei din care provin, chiar daca o mare parte din ce era util ajunge in alta parte. De multe ori ele sunt chiar “contaminate” intentionat cu chimicale(vezi cazul amfetaminei din pastilele chinezesti pentru slabit).

Atunci cand suplimentul pe care il ai in fata are in el un extract standardizat poti sa fii sigur ca acest lucru va fi scris pe eticheta. Daca nu scrie pe eticheta tipul de extract(standardizat) si concentratia de substante active inseamna ca ai in fata doar deseurile de care am scris mai sus. E posibil totui sa fie scris pe eticheta si sa nu fie “inauntru”, dar este imposibil de verificat si trebuie sa mergi pe mana producatorului. Daca ai incredere in modul de lucru cumperi, daca ti se pare ca o firma fantoma nu si-ar fi permis sa foloseasca ingredientele afisate pe eticheta mai bine faci economie decat sa arunci banii pe paie tocate.

Exista o discutie si despre cantitatile de subtante active si eficienta lor. Multe produse au cantitati infime, care nu pot da efecte vizibile reale la doza recomandata pe eticheta. De exemplu, cand la coenzima Q10 ai nevoie de 600mg pe zi(in anumite cazuri) gasim pe piata produse care contin 10mg. Deci de 60 de ori mai putin. Deci ar trebui sa iei 60 de capsule pe zi. La fel si in situatia unor suplimente pentru articulatii foarte cunoscute. Ce sa mai vorbim despre cele pentru potenta care contin intr-un plic doar o infima parte din ce poti cumpara la acelasi pret intr-un supliment adevarat.

In Romania notificarea suplimentelor nutritive si extractelor din plante se face pe baza unor hartii. Nu se testeaza aproape nimic si importatorii/producatorii pot scrie orice pe acele “documente”(a se citi “falsuri ordinare”) pentru ca nu se poate verifica veridicitatea informatiilor. Cine sa verifice un producator de peste mari si tari care poate sa dispara peste noapte, dupa ce da un tun?

Intr-o discutie avuta cu partenerul de la Now Foods care intarzia sa trimita documentatia pentru cateva suplimente l-am intrebat de ce dureaza atat de mult. Mi-a raspuns simplu: “pentru ca noi chiar facem aceste teste, nu le scoatem doar din calculator sau le inventam”, cum fac majoritatea producatorilor si importatorilor de suplimente. Asta raspunde si la intrebarea “de ce unele sunt atat de scumpe?”… pentru ca ele chiar contin ce scrie pe eticheta.

Discutia infocata despre “interzicerea musetelului” are legatura si cu necesitatea de a opri importurile de produse fantoma din tari in care ti se scrie pe documentele de provenienta fix ceea ce vrei, daca platesti. Pentru mine e clar ca autorizarea suplimentelor nutritive trebuie sa urmeze reguli mult mai stricte, chiar cu riscul reducerii gamei prezente pe piata si a cresterii preturilor.

Otravuri vegetale

Cristian Margarit Publicat în de 5

Deadly Nightshade

Omul are tendinta de a se indragosti de propriile idei si obiceiuri. Pana de curand, produsele de origine animala(carne, oua, lactate) erau condamnate pentru continutul de “toxine”: colesterol, grasimi saturate, purine, hormoni… pentru a justifica impunerea vegetarianismului si creearea unei societati docile, s-a facut propaganda impotriva unor alimente prezente in dieta omului inca de la aparitia sa.

In ultimii ani, odata cu cresterea impactului industriei alimentare asupra economiei globale, eliminarea alimentelor de origine animala a dobandit si o justificare economica: productia lor consuma prea multe resurse, deci hai sa convingem prostimea ca sunt daunatoare si sa le vindem furaje la preturi exorbitante. Da, cu toate ca sunt mult mai ieftin de produs, multe alimente vegetale(in special procesate) ajung sa fie mai scumpe, sa consume mai multe resurse si sa aiba un impact asupra mediului mai mare decat mult-hulita carne.

Mi se pare evident ca omul are nevoie de o alimentatie diversa, cu produse proaspete, cat mai locale, crescute natural, preparate astfel incat disponibilitatea nutrientilor sa fie maxima iar anti-nutrientii sa fie eliminati sau redusi, pe cat posibil. Mi se pare la fel de evident ca aceasta alimentatie trebuie corelata cu diversi factori personali, sociali, economici. Adica dieta fiecaruia dintre noi este un lucru individual, personal, care evolueaza odata cu noi si cu situatiile in care ne aflam.

Niste statistici prost interpretate de oameni cu o agenda nu tocmai ortodoxa au incercat sa faca din alimentele de origine animala sursa tuturor problemelor de sanatate, ignorand alti factori: aditivi alimentari, mod de preparare, poluare, stress, medicamente, componenta, per ansamblu, a dietei. Mi se pare normal ca, daca ai foarte putine alimente in dieta ele sa duca la o acumulare de toxine si la un deficit de nutrienti (care ar trebui sa vina din alte alimente). Cati dintre oamenii folositi de aceste statistici duc o viata sanatoasa in mod constient si cati mananca anarhic? Statisticile nu au nici o relevanta cand discutam de dieta fiecaruia dintre noi.

Iata ca usor, usor se descopera ca orice aliment, contine, pe langa substantele nutritive utile, otravuri, antinutrienti, toxine de diverse feluri, care, in anumite conditii, ne pot afecta in mod negativ sanatatea. Deja grasimea animala si ouale erau populare in acest domeniu, dar cine s-ar fi gandit ca rosiile, varza, mazarea, uleiurile, diverse seminte… au in ele toxine foarte puternice? Vorbim strict de toxinele prezente in mod natural, nu de poluanti sau contaminanti din mediu. Multe dintre aceste substante sunt inca in cercetaare, fiind descoperite de putin timp, iar noi si noi compusi sunt adaugati pe lista in permanenta.

O parte dintre aceste substante sunt toxice doar in cantitati mari, in anumite conditii (predispozitii personale) sau in combinatie cu alte toxine provenite din alimente. Unele sunt inactivate de prepararea termica (fierbere) sau alte procedee (oxidare, alcalinizare, acidifiere, spalare, germinare, uscare). Altele sunt create sau activate. La fel cum se intampla si cu nutrientii. Iarasi, pentru unele exista mecanisme in ficat pentru detoxifiere (eliminare) si nu se acumuleaza in corp. O mare parte au, conform unor experimente, chiar efecte carcinogenice, teratogenice, mutagenice. Pentru ca lucrurile sa fie si mai complicate, in cazul unora, cand este expus la cantitati mici, organismul declanseaza sisteme de aparare capabila sa vindece chiar si boli incurabile, sa prelungeasca viata sau sa faca alte lucruri minunate.

Cerealele contin gluten, despre care aflam pe zi ce trece noi si noi lucruri rele. Solanaceele(rosii, vinete, ardei, cartofi) au diverse otravuri si substante proinflamatoare. Cruciferele (varza, conopida, broccoli) in cantitati mari afecteaza tiroida. Leguminoasele (mazare, linte, naut) au substante considerate un factor in bolile autoimune (germenii contin cantitati si mai mari). Soia afecteaza sistemul hormonal si functionarea tiroidei, afecteaza digestia proteinelor. Samburii de caise contin un compus care poate genera cianuri. Pana si pastarnacul e toxic in cantitati mari (psoraleni care dau in primul rand fotosensibilitate). Semintele de bumbac pot produce sterilitate.

Eu as pune si acidul fitic (blocheaza absorbtia mineralelor) si oxalic (contribuie la formarea pietrelor la rinichi) tot in categoria substantelor periculoase pentru sanatate daca sunt consumate in cantitati mari si pe termen lung. Pe de alta parte ele au si beneficii, deci a ne lipsi complet de alimentele care le contin este o idee mai putin buna.

Personal, evit cerealele, solanaceele, soia, uleiurile vegetale cu multi omega 6, cruciferele.

Bineinteles ca cele mai multe alimente de origine vegetala au si nutrienti, beneficii, fiind parte dintr-o dieta sanatoasa. Cheia unei diete sanatoase consta intr-o diversitate mare de alimente, astfel incat nivelul total dintr-o toxina sau alta sa fie atat de mic incat sa induca o reactie de adaptare (pozitiva- o otrava, in cantitate mica poate actiona ca un medicament) si nu o intoxicatie. Deci e mai indicat sa ne bucuram de darurile naturii (inclusiv de o friptura de vita, din cand in cand) decat sa incercam evitarea tuturor toxinelor, pentru ca este imposibil: aproape fiecare aliment vine atat cu nutrienti cat si cu substante mai putin utile sau chiar daunatoare.

Plante etnobotanice de origine vegetala

Cristian Margarit Publicat în de

Cum s-a strecurat pleonasmul in proiectul de HG asa il strecor si eu aici, un al doilea articol despre drogurile legale. “Etnobotanice” vine de la faptul ca civilizatia moderna a redescoperit diverse plante cu efect psihotrop studiind diverse traditii stravechi ale unor popoare in folosirea plantelor, in special din Africa, America de Sud si Centrala, Australia. Este foarte probabil ca au existat si in Europa insa aceste traditii sunt pierdute in mare parte, drept dovada si ruptura civilizatiei occidentale fata de natura. Evident, etnobotanicele adevarate nu au nici o legatura cu drogurile vandute drept sare de baie in magazinele de vise.

Ce contin produsele etnobotanice?

Nu stim cu exactitate. Teoretic, sunt amestecuri de plante sau substante aromatice. Practic, in urma unor teste foarte amanuntite, scumpe si dificil de interpretat s-au descoperit diverse substante(pe langa cele naturale), cum ar fi substante inrudite cu THC(din marijuana) sau PEA(fenetilamina- din care pot deriva intregi grupe de substante psihoactive). Ele sunt, de fapt, niste droguri de sinteza esuate, care la momentul descoperirii nu au fost considerate suficient de bune(prea putine efecte pozitive si prea multe efecte negative).

Pe langa aceste ingrediente s-au descoperit impuritati si diverse substante chimice cu potential toxic(ftalati). De asemenea, o doza poate contine cantitati variabile de substante active si contaminanti, facand riscul de supradoza sa creasca. Chiar daca ar fi 100% din plante, nu ar inseamna ca sunt sanatoase sau ca pot fi luate de orice dobitoc in loc de diazepam cu vodca sau aurolac.

Cine le fabrica droguri legale?

Aparent sunt produse din plante, in realitate ingredientele active(droguri de sinteza chimica) sunt amestecate in mixul de plante pentru a face aproape imposibila detectarea, chiar si la cele mai performante teste. Este ca si cum ai ascunde un ac, dar nu in carul cu fan, ci intr-un car cu ace. Este evident ca astfel de substante sunt fabricate in laboratoare foarte bine dotate si exista probabil doar cateva in lume capabile de acest lucru. Amestecarea cu paie tocate sau cu “sare de baie” se face ulterior, de catre intermediari, produsul finit urmand a fi vandut traficantilor marunti.

Ce efect au drogurile etnobotanice?

Iti induc stari foarte intense de bucurie, empatie, dragoste, energie, excitatie sexuala dar si de paranoia, panica, halucinatii, tahicardie, blocaj renal, toxicitate hepatica. Evident, aceste stari sunt ceva fals, este ca si cum ai pune un motor de racheta pe o bicicleta. Pe cat de sus urci cand iei aceste droguri legale, pe atat de jos vei cadea atunci cand efectul trece. Efectul depinde de doza, persoana care il foloseste, alte droguri folosite anterior sau in acelasi timp, starea psihica si fizica din momentul administrarii.

Care sunt riscurile?

Ca la orice drog, exista cel putin trei categorii de riscuri:

1. riscul derivat din efectul propriu-zis: senzatia placuta este data de o tulburare masiva a functionarii sistemelor de neurotransmitatori, care pot lasa sechele pe termen lung si pot distruge, in timp, zone intregi din creier, cu efecte devastatoare asupra capacitatii de a simti placere fara ajutorul drogului, asupra concentrarii, memoriei, atentiei. Rezulta depresie, iritabilitate, lipsa de vointa, pierderi de memorie.

2. riscul dat de toxicitatea substantelor contaminante(ramase din procesul de productie sau ascundere a substantelor active). Pot induce atat tulburari psihice, dar si boli cum ar fi cancerul, boli de rinichi, ficat, plamani, distrugerea echilibrului hormonal.

3. tulburarile de personalitate aparute la uzul cronic(regulat) al acestor substante. Sunt foarte putine persoane capabile sa controleze aceste substante si sa nu faca abuz de ele. Chiar si la cineva care crede ca “stie ce face” exista riscul ca unele efecte sa ramana pe termen lung sau chiar pe viata.

Spre deosebire de drogurile clasice, ilegale, drogurile noi, legale, sunt inca prea putin studiate si cercetate, efectele lor fiind, de multe ori, imprevizibile.

A fi legale inseamna ca, deocamdata, nu s-au putut face teste suficient de precise incat aceste produse/substante sa poata fi incriminate sau procesul legislativ inca nu si-a urmat toate stadiile.

Fiind “legale” exista un potential de abuz mult mai mare deoarece sunt usor de gasit si se poate induce ideea ca sunt mai putin nocive decat drogurile ilegale. Producatorii si vanzatorii se acopera scriind pe etichete ca “sarea de baie este pentru relaxare si nu este destinata consumului uman”, la fel cum pe o sticla de aurolac scrie ca este pentru vopsit garduri, nu pentru tras din punga. Pana la urma, eu unul nu am nevoie de o lege sa imi spuna ca otrava este daunatoare sanatatii iar cine vrea sa consume si sa isi distruga creierii… sa fie sanatos!

Teoreticienii conspiratiei, in paranoia lor, ca niste caini turbati, spun si alte lucruri: ca substantele active ar fi facute tot de “Big Pharma” si distribuite cu complicitatea autoritatilor pentru:

1. testarea gratuita pe grupuri foarte mari de oameni a unor medicamente noi si folosirea rezultatelor in dezvoltarea de noi droguri care, eventual, sa trateze distrugerile facute de primele.

2. cresterea unei generatii de legume mai usor de controlat si manipulat cu creierele prajite si sub influenta “spice”-urilor. Creierul flescait cu droguri poate fi apoi mai usor influentat prin media sau alte metode oculte (adica ascunse).

3. controlul populatiei: utilizatorii de droguri se pot confrunta pe termen lung cu impotenta si infertilitate, pot da nastere unor copii cu malformatii si se pot imbolnavi mai usor de STD(BTS), pentru ca fiind “high” uita de prezervativ si pot avea mai multi parteneri la intamplare.

Din plante nu prea se pot scoate bani, pentru ca oricine isi poate creste pana la urma in debara niste marijuana, niste ciuperci(cu maiestrie) sau, cu ceva rabdare, un peyote. De asemenea, nu se poate pune patent(inca) pe un lucru gasit in Natura… deci trebuie ca oamenii sa foloseasca substante de sinteza, cu productie controlata si profitabila.