De cand s-a auzit ca Alina Popa participa la cel mai mare concurs de culturism profesionist din lume a inceput iar discutia despre femeile culturiste. Din nou accentul pe aparente, superficialitatea dusa la extrem, judecarea deciziilor altor oameni, parerile neavenite si toata gama de reactii care ar putea fi adunate sub umbrela intolerantei si lipsei de respect fata de munca semenilor.
www.acasatv.ro
Culturismul (in special cel feminin) genereaza si o alta spaima (nejustificata): fetele care nici macar nu au calcat inca intr-o sala de sport si se tem ca nu cumva sa le creasca muschii prea mult peste noapte. Daca ar fi fost asa ar fi fost grozav: muschii dau forma frumoasa corpului, ard grasimea si te ajuta sa mentii o stare de sanatate pe termen lung (inclusiv prevenirea osteoporozei). Din pacate muschii femeilor pot ajunge la un astfel de nivel doar in foarte multi ani de munca (10-15), dieta+ suplimente, odihna. Si asta doar la persoanele care au acel “noroc” genetic pentru cresterea in masa musculara. Restul ar face aceleasi lucruri aproape degeaba.
A ajunge la Ms. Olympia inseamna pentru un sportiv (din sportul numit culturism) apogeul multor ani de munca, disciplina, sacrificii, suferinta, transpiratie, mii de tone de fier ridicate, ani de dieta stricta, riscuri, cheltuieli. Si apoi se trezeste un ghertzoi sau cate o meduza sa isi dea cu parerea. Bineinteles ca au muschii mari, bineinteles ca reducerea grasimii la cateva procente schimba fizionomina, bineinteles ca arata ca de pe alta planeta, asta e si ideea. Dar e alegerea lor si muncesc foarte mult pentru asta.
Asa ca ramane intrebarea: ce este mai deformat, un burtos plin de bere si borhot sau o femeie care face sport?
Deci: mult succes Alina!
