Gatirea alimentelor se refera la diverse procese fizice, chimice, biologice menite sa imbunatateasca atat calitatile gustative cat si cele nutritive. O parte din operatiunile gastronomice ajuta la conservarea alimentelor, altele grabesc alterarea. Chiar daca scopul este unul pozitiv, prin gatire se pot produce si o serie de toxine, mai ales daca pornim de la alimente procesate, care contin diversi aditivi. Pe masura ce stiinta nutritiei este ajutata de mijloace moderne se constata un fapt surprinzator: cele mai multe metode folosite pentru gatirea alimentelor sunt daunatoare calitatilor nutritive. Adica, in loc sa avem un produs finit mai sanatos si mai hranitor avem un produs finit mai gustos dar toxic.

Metodele de gatit includ taiere, tocare, presare, uscare, fierbere, frigere, prajire, coacere, afumare, fermentare, coagulare cu acizi si diverse combinatii ale acestora. Gatirea la microunde este o modalitate noua si potential periculoasa, atat prin denaturarea unor substante din alimentele propriu-zise cat si a ambalajelor folosite. Gastronomia moderna este o imbinare intre chimie, fizica, biologie, nutritie si isi propune obtinerea de preparate gustoase si sanatoase in acelasi timp.

Cum gatim carnea si organele(ficat, creier)?

Carnea si organele contin nutrienti esentiali si ofera proteine si grasimi de calitate, intr-o forma concentrata si usor asimilabila. Vorbim despre sursele curate, animale crescute in mod natural. Totusi, temperaturile inalte(frigere pe gratar sau prajire in ulei) induc in produsele animale transformari chimice cu rezultate toxice. Deci carnea si organele ar trebui mai degraba fierte(inclusiv supe in care au fiert si oasele) sau coapte(slow-cooker sau cuptor la temperatura redusa). Carnea fripta, desi a constituit un pas major in evolutia omului si se considera ca o putem consuma fara efecte secundare majore, poate fi insotita de salate de vegetale proaspete, pentru contracararea efectului nociv. Incalzirea carnii procesate(mezeluri) este un lucru complet gresit, de exemplu “bacon prajit”.

Cum gatim pestele?

Pestele poate fi mancat crud(acolo unde este posibil) sau facut la abur/fiert, fiind o carne usor de gatit. Pestele la cuptor este acceptabil atat timp cat nu este ars si il “tratam” din timp cu zeama de lamaie(antioxidant). Punand pestele pe gratar aproape ca ii anulam calitatile nutritive punand arsura in celalalt taler al balantei. Prajirea este cea mai toxica, iar daca “se nimereste” un “pane” mancam doar interiorul, eliminand zona de faina arsa in ulei de la exterior. Pestele afumat poate fi o exceptie in dieta.

Cum gatim laptele si produsele lactate?

Laptele fiert(si pasteurizat) se pare ca este una dintre cauzele principale pentru bolile cardiovasculare, in principal din cauza proteinelor denaturate si nu a grasimilor, asa cum se credea pana de curand. De asemenea, raportul dezechilibrat de calciu:magneziu are o contributie importanta. De aceeea, ideal este sa mancam produse lactate din lapte crud, insa fermentate: iaurt din lapte crud, branza maturata. Sub pretextul riscului de imbolnavire, comercializarea de produse lactate din lapte crud este practic ilegala.

Cum gatim ouale?

Ouale pot fi fierte(moi, de preferinta) sau incluse in alte feluri de mancare. Galbenusul poate fi mancat si crud, in timp ce albusul are nevoie de temperatura pentru inactivarea unor antinutrienti. Omleta este acceptabila atat timp cat mentinem o temperatura scazuta prin adaugarea de legume (ceapa, rosii, verdeata). Prajirea clasica poate fi acceptata daca se respecta regulile de baza impotriva arderii: mult ulei(da, mult, nu putin), timp scurt al vasului pe foc.

Cum gatim legumele?

Legumele sunt utile crude, cu putine exceptii. Sucul de legume trebuie sa fie facut din legume reci si consumat pe loc, fara “glume” de tip “suc de legume la sticla”, pe cat posibil. Legumele fermentate(varza, radacinoase, salate) pot fi o alternativa de aport probiotic pentru cei care nu mananca iaurt. Pentru o digestie imbunatatita legumele pot fi fierte (la abur sau in apa), dar pierd din vitamine. Prajirea sau frigerea legumelor mi se pare o crima nutritionala.

Ciupercile sunt bogate in vitamine si minerale daca au fost crescute intr-un mediu de cultura bun (sau culese din natura). Pot fi consumate crude, la abur sau fierte. Prajirea, coacerea si frigerea distrug prea mult din substantele utile.

Leguminoasele (fasole, mazare, naut, soia, linte) sunt greu de gatit din cauza cantitatilor mari de substante toxice sau greu digerabile continute. Pentru fiecare in parte exista moduri traditionale de inmuiere, incoltire, fierbere. Ca si cerealele, leguminoasele contin diverse substante care pot afecta sanatatea, in special sistemul hormonal si imunitar (pot declansa boli autoimune).

Cum gatim nucile si semintele?

Nucile, semintele, alunele de padure contin grasimi usor degradabile, deci prajirea lor este exclusa. Despre inmuierea in apa si incoltire parerile sunt impartite si fiecare tip trebuie tratat separat, in functie de caracteristicile sale. As evita si macinarea lor, pentru ca se mareste foarte mult suprafata de contact cu aerul.

Cum gatim fructele?

Fructele sunt un subiect des discutat insa eu cred doar in fructele proaspete, coapte in copaci, nu pe vapor. Ca exceptie as pune avocado, pe care il mananc tot crud. Ananasul contine enzime proteolitice  iar zeama de lamaie este nelipsita. Fructele de padure sunt pe primul loc, proaspete sau congelate. Sambruii lor contin grasimi sanatoase, deci trebuie mancate cu totul. Sucurile imbuteliate sau gemurile, oricat de “natural” ar scrie pe ambalaj sunt practic inerte si reduse la nivelul de “apa cu zahar”.

Cele mai multe condimente contin fitonutrienti sensibili la caldura, deci ar trebui adaugate cat mai tarziu in procesul de preparare (la final, cand alimentele sunt reci). Intr-adevar, incalzirea lor elibereaza nenumarate arome, dar nu sunt sigur ca este si varianta sanatoasa. Un caz aparte este usturoiul, care beneficiaza de o crestere de “forta” atunci cand este lasat 10-15 minute sa oxideze, dupa ce este curatat si maruntit.

Pentru mine cerealele sunt pe ultimul loc. Am expus motivele (de ordin personal, dar si nutritional) pentru care aceasta grupa alimentara atat de promovata ocupa in dieta mea un loc modest. Pe cat posibil incerc sa fie variante fara gluten (preusodcereale: quinoa, de exemplu). Produsele procesate din cereale, fie ele declarate “integrale” sau “cu fibre” sunt, din punctul meu de vedere, un dezastru nutritional si o excrocherie. Procesarea are dezavantaje (se pierd multi nutrienti si ne lasa cu un produs plin de calorii goale) dar si avantaje (se pot elimina toxine, antinutrienti si alergeni).

Putem combina la aceeasi masa alimente gatite in felul specific si optim pentru fiecare. Eu sunt pentru mese cat mai simple, feluri de mancare cu putine ingrediente. Astfel obtin un control nutritional bun (cantitativ si calitativ), savurez fiecare aliment in parte si fac economie de timp. Bineinteles ca mananc cu placere feluri de mancare sofisticate la restaurant sau gatite de altii 🙂