Fructe românești

Este sezonul cald (încă) și trebuie să profităm la maxim de fructe de vară, pe care le avem acum disponibile direct la ușă (în București cel puțin) dacă facem o comandă la Freshful by eMAG. Sigur, vom menține pe lista de cumpărături fructele și în sezonul rece, pentru aportul de vitamina C. Dar atunci preferăm fructele exotice, de import. De exemplu, lămâile și portocalele, bananele și ananasul.

Găsiți aici pe blog mai multe articole despre fructe, dar am strâns în ultima vreme câteva întrebări. Multe provin din miturile care circulă despre fructe, altele sunt întrebări normale, pe care le avem cu toții despre orice aliment.

Roșiile, vinetele, ardeii, castraveții, dovleacul, avocado, măslinele sunt și ele fructe dar vom discuta despre fructele dulci, nu despre cele pe care le folosim ca pe legume sau ca surse de grăsimi sănătoase.

Mai conțin vreo vitamină?

Fructele de sezon, bine coapte la soare au cel mai mare nivel de vitamine și antioxidanți. Acum este momentul să profităm de ele. De preferat proaspete, dar putem face și câte un compot, câte un suc, mai punem câte un fruct uscat în diverse rețete dulci. La prune (foarte bogate în antioxidanți) sunt de preferat în forma proaspătă, nu magiun.

Totuși, în afară de vitamina C și câteva cu beta-caroten și B-uri, fructele nu conțin cantități semnificative de “vitamine”. Și nici de minerale, cu câteva excepții (bananele sunt bogate în potasiu). Căpșunile sunt bogate în vitamina C. Încă se mai găsesc, românești, proaspete.

Beneficiile lor sunt însă dincolo de simplele calcule și miligrame. Studiile arată că un consum constant de fructe reduce riscul multor “boli ale omului modern”.

Conțin zahăr? Sunt bune la dietă?

Fructele conțin “zaharuri”. Pot fi zahăr (sucroză), fructoză, glucoză, în principal. În exces pot fi periculoase, dar trebuie să definim excesul. În primul rând în funcție de persoană. Pentru că nu toți oamenii sunt sedentari, obezi sau loviți de obsesia “low-carb”.

Contrar mitologiei de care nu mai scăpăm, sucurile de fructe mentin o cantitate semnificativă din fibrele solubile din fruct. Practic nu este vreo diferență față de fructul întreg. Mai ales dacă folosim un storcător de calitate, prin presare lentă. Diferența o face viteza de asimilare, dacă bei “de sete” o cantiatate mare, deodată. Dacă bei puțin câte puțin, ești în siguranță. Fructoza nu are impact glicemic și deci sucul de portocale are un indice glicemic sub 50, fiind un aliment cu indice glicemic redus.

Într-o dietă pentru slăbire va trebui să calculăm câți carbohidrați ne permitem zilnic și să ne incadrăm în acea cantitate și în caloriile zilnice. Deci probabil că va fi nevoie să reducem carbohidrații proveniți din alte surse și să ținem sub control și aportul de grăsimi.

Cantitatea

Este elementul esențial. Deci: mănânci cât îți permiți și ai posibilitatea să reduci celelalte surse de carbohidrați și calorii. Nu putem compara totuși simplist aportul de zaharuri/carbohidrați din fructe cu cel din dulciuri și junk food. Contează și calitatea alimentelor. Impactul lor dincolo de cifre abstracte.

Doar fructe la micul dejun?

Micul dejun format doar din fructe nu este susținut științific (proteinele au mult mai multe beneficii), dar pentru fiecare om în parte poate fi diferit. Trebuie să ținem cont că fructele au un indice de sațietate mic, nu țin bine de foame. Totuși, ocazional, putem face și acest lucru. Cu fructe goale sau amestecate în diverse combinații, cum ar fi afinele cu fulgii de ovăz și nuci. Există beneficii dovedite științific pentru afine la prediabetici și chiar diabetici (tip 2). Chiar dacă mici și discutabile, ele există. Ne ajută deci să facem alegeri mai sănătoase.

Dar atenție la kilogramul de pepene pe care îl putem mânca seara, rece, “de sete”. Totalizează spre 100g de zahăr. Se adună. Contează. Dar măcar să mâncăm și semințele, sunt bogate în fibre, magneziu, proteine. Am luat pepene românesc foarte bun.

Fermentează fructele “în stomac”?

Un alt mit este cel cu “fermentarea fructelor în stomac”. Fructele ar putea fermenta în intestin, dar asta se întâmplă la persoanele cu disbioză. Este un semn că trebuie reparată flora intestinală, nu un semn că trebuie eliminate fructele din dietă.

Totuși, pentru a genera alcool ar fi nevoie de cantități mari de fructe și un timp ceva mai îndelungat. Aceeași discuție poate fi făcută despre orice alt substrat pentru drojdii (care produc această fermentație), în special pâinea. Pânea, orezul, pastele, cartofii, toate au carbohidrați (amidon).

Un prim pas ar fi eliminarea surselor de drojdie (pâine) și mâncatul fructelor separat de celelalte alimente.

Deci, cu ce combinăm fructele?

Este de preferat să le mâncăm separat de celelalte alimente dar revenind la roșii, sunt omniprezente și nu se mai alertează nimeni. Iar zeama de lămâie este binevenită în aproape orice rețetă, de la marinada pentru carne până la salate.

Totul ține de cum le tolerăm și ce efect au asupra stării noastre. De exemplu, la sportivi, fructele (uscate) pot fi adăugate în cereale sau chiar în shake-uri proteice făcute la blender.

Sunt stropite?

O altă poveste este cu fructele “stropite”. Da, până și cele “bio” pot fi tratate împotriva dăunătorilor, cu substanțe naturale și sigure. Ce contează este nivelul final prezent în fruct. “Viermele” nu garantează că nu au fost stropite, nici forma fructelor. Dacă tratamentul s-a făcut greșit, ele pot avea viermi, stropite fiind.

Este motivul pentru care eu prefer să cumpăr din rețele autorizate, verificate. Da, am mai mare încredere în magazine decât în țăranii falși din piețe. Freshful a făcut eforturi pentru ca noi să putem avea fructe și legume cât se poate de naturale, de la producători locali pe care ne dorim să-i sprijinim. Fructele din aceste imagini sunt certificate “eco” (bio), deci sunt preferatele noastre.