Stim cu totii ca alimentele “industriale” au o gramada de probleme, de la continutul scazut de nutrienti, lipsa gustului, ingrasamintele, pesticidele, hormonii, conservantii, colorantii si cate si mai cate.
La alimentele cu un continut mic de nutrienti si o acumulare mai mica de chimicale (plante) putem face compromisul de a cumpara din supermarket. Totusi, alimentele de origine animala pot concentra mai multe chimicale daunatoare. De aceea este foarte important sa ai surse curate de carne, oua, lapte, peste. In afara inselatoriei numita “alimente bio, organice, ecologice” raman foarte putine alternative, cea mai la indemana fiind cumpararea alimentelor de la producatorii de la tara.
Gustul alimentelor naturale
Gustul alimentelor produse natural (sau mai aproape de modul natural) este mult mai bun. Motivul? Ele contin substante nutritive care dau acel gust bun. Alimentele fara gust sunt mult mai sarace in nutrienti. Exceptie fac acele alimente care sunt “imbunatatite” cu arome artificiale si apoi cu potentiator de aroma.
Continutul nutritional
Continut nutritiv real este foarte greu de aflat, insa stim ca daca o planta sau un animal creste pe un sol bogat si curat, li se da suficient timp sa acumuleze substantele hranitoare si sunt consumate proaspete ele aduc beneficii marite fata de alimentele cresute in vata, coapte la bec, umflate cu hormoni, coapte pe vapor, colorate cu aurolac, tratate cu soda caustica, prajite de trei ori, iradiate etc. Teoretic, daca iei direct de la “tarani” iei produse mai proaspete, insa exista si situatii cand produsele sunt vechi, degradate, alterate.
Pretul alimentelor
Pretul alimentelor industriale e format dintr-un procent foarte mic (de multe ori sub 10%) din costul de productie, restul fiind marketing, transport, depozitare, procesare etc. In cazul alimentelor adevarate, “de la tara”, o componenta principala a pretului o reprezinta ineficienta(fata de cele industriale), pentru ca metodele de cultivare/crestere sunt rudimentare. Se plateste apoi volumul foarte mare de munca fizica(timpul oamenilor). Transportul ocupa si el un loc important, pentru ca nu avem economie de scara: se transporta cantitati mici la un moment dat. In final, se plateste si boieria, faptul ca intermediarii sau cei care le vand stiu ca omul e dispus sa plateasca mai mult pentru curatenie si calitate.
Pierderile
Transportul si stocarea alimentelor “de la tara” pun probleme deosebite, pierzand mult din cantitatea totala (degradare, alterare), crescand costurile, ingreunand aprovizionarea si reducand disponibilitatea “pe piata”, cu perioade cand produsele sunt absente alternand cu o abundenta care duce la scaderi de pret si chiar la pierderi insemnate(perisabilitati). Un aliment de calitate se degradeaza daca este transportat si pastrat in conditii improprii. Sezonalitatea alimentelor a fost anulata de comertul international si metodele moderne de productie facand practic imposibila absorbtia alimentelor produse natural, sezoniere si locale, proaspete.
Calitatea
Calitatea alimentelor “de la tara” se presupune ca este mai mare, pentru ca sunt crescute natural, fara chimicale, fara hormoni si alte porcarii. Totusi, lipsa unui sistem de control al calitatii face ca, de multe ori, sa ne trezim in fata cu stricaciuni, deseuri, porcarii. Incercand sa castige cat mai mult, cei care vand aceste produse sfarsesc prin a renunta la etape cum ar fi sortarea, bagand pe gat cumparatorului si pierderile, reflectate insa in sacosa, nu in pret, cum ar fi normal.
Know how
De multe ori problemele de mai sus tin de know-how si mai putin de bani. Din moment ce specialistii in agricultura, zootehnie si alimente lucreaza pentru industrie, cei care ramans sa produca pe cale naturala sunt, de multe ori, incompetenti, ignoranti, indolenti; irosind resurse si aducand pe piata produse de calitate proasta. Lipsa de organizare si promovare duce si la dificultatile pe care le au eventualii clienti in a gasi mancare de calitate.
Riscuri
Alimentele aduse pe piata de producatorii mici sau individuali prezinta si riscuri, pe care se bazeaza firmele mari cand impun restrictii legislative, influentand puterea politica de decizie. Riscurile biologice provin din lipsa cunostintelor elementare de igiena sau din neglijarea aplicarii acestora. Contaminarile cu materii fecale, transmiterea de boli de la animale la om, mucegairea sunt frecvente.
Chiar daca sunt de la tara, e greu de aflat daca pamantul sau apa din zona respectiva sunt sau nu contaminate. Unii poluanti persista in sol si zeci de ani, deci fabrica de baterii inchisa de ceva vreme poate inca sa isi manifeste efectele. Din dorinta de a obtine o productie mai buna, cultivatorii particulari pot folosi cantitati necontrolate de ingrasaminte, pesticide, ierbicide, poate chiar mai mari decat in cazul “industriei”.
Contrafacerile – in special cele din magazinele “de producator” sau “traditionale”- au devenit o reala problema, de multe ori produsele “de la bunica” avand etichete pe care scrie nitrit, benzoat, tartrazina etc. Chiar daca nu au eticheta este foarte posibil ca produsele sa fie tot “de fabrica” dar ambalate si prezentate precar, astfel incat sa creeze impresia de aliment “de casa”. Avem si categoria de produse “preparate in mod traditional”, dar din ingrediente chimizate.
Alegeri educate
Intr-adevar, e greu sa alegi si o intrebare simplista este “dar atunci ce mai mancam?”. E ca si cum ai intreba “daca tot murim, de ce sa mai traim?”. Mancam ce consideram ca este mai sanatos. Daca avem de ales stim ce sa alegem. Daca avem timp mergem si dupa mancare la tara. Daca avem surse, le fructificam. Bineinteles ca nu ai cum sa elimini 100% din alimentele gresite, dar poti macar imbunatati dieta spre 80-90% alimente sanatoase, cu un efort proportional cu importanta pe care o acorzi alimentatiei si sanatatii tale.
Solutii concrete
Chiar daca ne dorim ca toata lumea sa manance curat si ieftin, trebuie in primul rand oferite solutii individuale, pentru ca solutia generala sustenabila inca nu a fost gasita. Pana sa obtinem pacea mondiala si sa salvam lumea de incalzirea globala, tantari, pitipoance, foame, sete(de putere) si saracie, solutia reala pentru fiecare dintre noi e sa “get dirty”, adica sa isi produca macar o parte din mancare, eventual facand troc pentru o alta parte. Munca in aer liber e buna pentru sanatate si te face sa intelegi mai bine valoarea alimentelor de calitate.