Arhiva etichetelor: saturate

Unt

Cristian Margarit Publicat în de 5

breadbuttersalt

Untul este grasimea din lapte. Contine si o cantitate oarecare de proteine si apa, insa in proportie de 65-82% este grasime. Grasimile continute sunt diverse, atat saturate (in jur de 65%) cat si nesaturate (in jur de 35%). Este o sursa majora de energie pentru organismul in crestere al mamiferelor. Corpul uman are nevoie si de grasimi pentru o functionare optima (dupa unele teorii chiar spre 40% din totalul caloriilor) iar colesterolul din sange este in cea mai mare parte produs in corp, nu provine direct din alimentatie.

Daca vacile au pascut iarba verde pe camp untul contine si vitamina D, vitamina K si un acid gras foarte util: acidul linoleic conjugat (CLA). Untul provenit de la vaci crescute “industrial” are cantitati neglijabile din acesti nutrienti si poate acumula in schimb pesticide, hormoni si alte chimicale. Pasteurizarea duce la denaturarea unor proteine si cresterea riscului de boli cardiovasculare. Variantele bio si obtinute din smantana fermentata sunt de preferat.

Untul purificat (din care au fost inlaturate proteinele si lactoza, numit si “ghee”) are un punct de fumegare inalt (este stabil termic) si poate fi folosit la gatit. Totusi, untul obisnuit, mai ales in cantitati mici, care ajunge sa “sfaraie” in tigaie sau chiar sa isi schimbe culoarea este de evitat.

Margarina si alte produse obtinute din uleiuri vegetale nu sunt unt, ci doar surogate de unt, mai ieftin de produs si mai adaptate cerintelor consumatorilor: iti mentin plasticitatea intr-un interval mai mare de temperaturi, au gust si miros controlat prin aditivi, pot include cantitati infime de omega 3 sau vitamine pentru a putea fi listate pe eticheta si a induce in eroare in momentul deciziei de cumparare.

Foloesc unt peste legume sau peste carnea slaba facuta la cuptor. Il adaug dupa ce alimentele sunt luate de pe foc. De multe ori se intampla sa musc pur si simplu din bucata de unt din frigider. Din cand in cand imi place sa mananc unt pe paine. Adaug si putina sare. Totusi, fac asta doar cand stiu ca urmeaza o pauza mare fara alimente (plec la un drum lung, excursie etc.) sau cand stiu ca voi arde caloriile in plus (urmeaza sa fac sport). Este de evitat asocierea dintre grasimi si carbohidrati cu indice glicemic mare insa totul tine de cantitati si momentul ales. Eu iau si lecitina la aproape fiecare masa, pentru protectia ficatului si vaselor de sange.

Grasimi animale vs grasimi vegetale

Cristian Margarit Publicat în de 1

O lunga perioada de timp nutritionistii americani, care se confruntau cu o epidemie de obezitate si boli cardiovasculare au promovat diete fara grasimi sau fara grasimi de origine animala. Pe hartie povestea suna bine: grasimile au 9kcalorii pe gram iar cele de origine animala contin colesterol si au fost considerate vinovate pentru toate relele: ateroscleroza, colesterol crescut, boli cardiovasculare, atac vascular cerebral. Carnea grasa, ouale, lactatele integrale au fost puse la zid.

Astfel oamenii din diferite zone ale lumii au ajuns sa manance o cantitate mai mica de grasimi saturate si proteine (evitand sursele de proteine care contineau si grasime animala, dar si grasimile saturate de origine vegetala- cocos). In alimentatie a fost inclusa o cantitate mult mai mare de carbohidrati (in special cereale si diverse derivate) si uleiuri vegetale rafinate. S-au promovat beneficiile grasimilor de origine vegetala si in special cele ale uleiurilor vegetale. In acelasi timp, industria alimentara a pus pe piata forme de grasimi vegetale ieftine, inalt procesate (chiar si prin hidrogenare- margarina), de multe ori ascunse in alte alimente.

Totusi, realitatea a demonstrat ca acest mod de hranire nu a impiedicat cresterea incidentei bolilor degenerative, obezitatii, bolilor de inima, accidentelor vasculare. Din contra, cresterea consumului de carbohidrati procesati si cerale a condus la raspandirea pe scara larga a problemelor asociate initial cu consumul de grasimi saturate. Din punct de vedere statistic, o dieta cu putine grasimi a dus la o scadere a ratei mortalitatii cauzate de bolile de inima, dar speranta de viata nu a fost modificata din cauza altor boli, in special cancer.

Colesterolul si grasimile saturate sunt esentiale pentru sanatate. Sursele de grasimi contin si pretioase vitamine liposolubile (A, D, E, K), steroli si antioxidanti valorosi.

In ultimii ani, studii facute fara a porni de la ideea ca “grasimile saturate sunt rele” au demonstrat ca dietele de tip “low-carb”, in care grasimile aduc 30-50% din caloriile zilnice sunt mai sanatoase decat dietele “low-fat”, in care grasimile aduc 10-20% din caloriile zilnice, “grosul” fiind adus de carbohidrati.

Principalul vinovat pentru scurtarea vietii sunt acum trigliceridele, nu neaparat colesterolul total, asa cum s-a propus multa vreme. De asemenea, e foarte important raportul de HDL/LDL/VLDL(urmeaza un articol si pe tema asta).

Sursele de grasimi contin o combinatie de grasimi saturate si nesaturate (poli sau mono nesaturate), in proportii diferite. Grasimile animale contin un procent mai mare de grasimi saturate iar cele vegetale un procent mai mare de grasimi nesaturate. Grasimile exotice (din cocos, palmier), desi de origine vegetala, au un continut mare de grasimi saturate.

Cheia este echilibrul si alegerea acelor surse de grasimi nealterate prin rafinare sau preparare termica excesiva. In special in cazul grasimilor animale este foarte important modul de hranire al animalelor, cele hranite cu iarba producand o grasime mai sanatoasa decat cele hranite cu cereale.

Cu alte cuvinte sunt de preferat pestele, galbenusul de ou, carnea preparata la o temperatura cat mai scazuta (cuptor), nucile si semintele intregi si crude, avocado, nuca de cocos, masline, lactatele fermentate. Carbohidratii trebuie sa provina in principal din legume si fructe, nu din cereale sau produse rafinate (fainoase, dulciuri, zahar, sirop de glucoza/fructoza). De asemenea este foarte important raportul dintre energia oferita de alimente si cele consumate prin activitatile zilnice si sport. Chiar si in cazul unui consum crescut de carbohidrati, efortul fizic asigura arderea acestora pentru energie si nu depunerea lor sub forma de grasimi.

Indiferent de proportia de grasimi animale si vegetale din alimentatia ta, un lucru e cert: procentul de grasimi arse si/sau trans (margarina, grasime vegetala hidrogenata) pe de o parte si procentul de zahar si carbohidrati rafinati pe de alta parte ar trebui sa fie ZERO.