Arhiva etichetelor: soia

Cardio, omega 3, slabirea dupa sarcina, soia

Cristian Margarit Publicat în de  

De la 20.00 la Activ FM (92.7 in Bucuresti si www.activefem.ro) discutam despre nutritia si antrenamentele de anduranta, omega 3, slabirea dupa sarcina, soia.

Cei care suna in direct la 0734 22 02 02 intra in concurs pentru castigarea unei carti oferite de Preda Publishing (editura specializata in titluri sportive) si un pachet Artro Help (cel mai avansat supliment pentru protectia si regenerarea articulatiilor) oferit de Zenyth.

Urmatoarele intalniri:
Vineri, 28 martie, ora 12.00 Bucuresti, Colegiul National Sf. Sava- Relatia dintre dulciuri, sport si diabet.
Sambata, 29 martie, ora 11.00, Mangalia, Seal Gym- Nutritia sanatoasa, slabire, anticelulita, informatii si rezervari la Adi Stanciu 0744 916 044. Se tine si clasa de Kangoo Jumps.
5 Aprilie, Bucuresti, Dieta vegetariana si vegana (+ demonstratie de gatit).
12 Aprilie, 11.30-12.30- Conventia Internationala de Fitness, Club Moving, Hotel Caro, Bucuresti- Nutritia pentru sanatatea aticulatiilor si pielii.

Discutam despre cat de impotante sunt sursele de energie in antrenamentul de anduranta, cum contrabalansam acumularea de acid lactic, cum ne rehidratam si ne remineralizam in mod optim.

Pentru omega 3 apar si studii noi privind beneficiile atat la vegetarieni cat si la omnivori, beneficii ale suplimentarii in mod special, in conditiile in care dieta “normala” nu furnizeaza suficient din aceasta categorie de grasimi sanatoase.

Despre soia am discutat foarte mult si exista controverse majore, de la a fi considerata otrava pana la a fi inclusa in alimentatie drept aliment-minune. In realitatea bobul de soia este toxic si necomestibil in starea lui naturala, continand o serie de toxine si antinutrienti. Deci nu poate fi considerat un aliment “natural” pentru om. Pentru ca el sa isi elibereze nutrientii utili si pentru a diminua din efectele nocive este nevoie de procesari (inmuiere, incoltire, fierbere, macinare etc.). Avand si leguminoasele inrudite (mazare, fasole, naut, linte) si produsele traditionale fermentate putem intalni si soia in meniul nostru, dar ca exceptie, nu drept aliment de baza.

Exista un efect estrogenic si pentru lecitina din soia, dar la cantitatile pe care le avem in suplimente nu ar trebui sa aiba un impact semnificativ asupra echilibrului hormonal. La menopauza chiar se considera ca acest aport de fitoestrogeni ar fi benefic (la anumite persoane). De asemenea, beneficiul cardiovascular este discutabil.

Proteina din soia este saraca in metionina, ceea ce o ducea in trecut spre zona de “proteine incomplete”. Astazi abordarile sunt mult mai nuantate, pentru ca profilul de aminoacizi considerat “ideal” incepe sa fie pus in discutie. In experimente pe soareci, dieta saraca in metionina duce la prelungirea vietii. Un caz similar este colagenul, proteina animala care desi “incompleta” sau “dezechilibrata” se constata a fi deosebit de benefica in dieta noastra.

Despre post si dieta vegana, detoxifierea de primavara, urzici, soia

Cristian Margarit Publicat în de  

Post, dieta vegana, detoxifierea de primavara, urzici, germeni si vlastari, soia. In direct la Activ FM (92.7 in Bucuresti) sau www.activefem.ro. Puteti suna sau trimite SMS la 0734 22 02 02 in timpul emisiunii pentru intrebari/opinii/completari.

greens

Ce este postul?
Ce este dieta vegana?
Este postul o detoxifiere?
Cum se face detoxifierea cu sucuri, shake-uri, smoothie-uri?
Este soia un aliment-minune sau o otrava mascata sub reclame si minciuni?
Am ramas dator cu explicatiile despre monoglutamatul de sodiu.

Cei care suna in direct pentru a pune intrebari intra in concurs pentru castigarea a doua premii: suplimente nutritive oferite de Zenyth si o carte oferita de Preda Publishing (editura specializata pe teme sportive si motivationale).

Produsul de ultima generatie Artro Help este conceput de mine impreuna cu Zenyth, pe baza experientei de peste 10 ani pe care o am in domeniul suplimentelor. Reprezinta un salt inainte si o formula completa pentru articulatii.

Acceptam si noi sponsori sau invitati, persoane sau firme care doresc sa promoveze activitati, sali, evenimente, produse sau lucruri interesante din domeniul nostru.

Castigatorii de saptamana trecuta sunt:
Elena Mazareanu- pachetul Artro Help Repair si Calm oferit de Zenyth Pharmaceuticals.
Catalin Popescu- cartea “Usain Bolt- Povestea mea” oferita de Preda Publishing.

Despre alimentele de post, ce mancam in post si ce nu mancam

Cristian Margarit Publicat în de  

Sambata, de la 11.00 la B1 TV si de la 14.00 la Realitatea TV discutam despre post, ce alimente sunt utile si ce alimente ar trebui evitate in aceasta perioada, la cei care tin post.

Iata si cateva articole despre dieta de post:

Care sunt alimentele sanatoase in post?

Ce alimente evitam in post?

Ce suplimente sunt utile in post?

Dieta mea de post

Ce sa nu mananci in post

Tinem post ca sa ne aflam in treaba

Despre soia

Pozitia mea fata de dieta vegetariana/vegana

Studiul China demascat drept o farsa

Intr-o dieta de post tinuta ocazional trebuie sa ai un plan bine facut si o aprovizionare serioasa, facuta din timp, astfel incat sa nu recurgi la junk-food. Chiar daca anumite alimente sunt “de post”, ele pot fi daunatoare starii fizice sau psihice.

Junk Food

Cristian Margarit Publicat în de 2

Junk food, hai sa aflam ce inseamna aceasta sintagma aflata pe buzele tuturor: mancarea-gunoi. Sau gunoiul-mancare. Oricare ar fi topica, observam o antiteza. Mancarea ar trebui sa fie lucrul care ne hraneste si ne da viata, in timp ce gunoiul ar trebui sa fie aruncat. Propriile noastre slabiciuni (umane, de altfel), combinate cu posibilitatea unora de a le exploata (prin activitati de productie si comerciale) ne aduc in situatia de a ne indeparta de celebrele vorbe ale parintelui medicinei.

Solutia este sa ne informam si sa alocam resurse (timp, bani) pentru a manca sanatos si pentru a-i ajuta pe cei din jur sa faca acelasi lucru. Masuri de tipul “taxa pe fast food” mi se pare contrare scopului declarat. Si nu trebuie sa confundam “fast food” cu “junk food”.

Mancare

Hrana este constituita de acele lucruri, provenite in mare parte din animale si plante care contribuie la buna functionare a corpului nostru: energie, regenerare, stare de bine, sanatate. In mod natural, alimentele vin si cu o serie de otravuri (Vezi articolul Otravuri vegetale). Totusi, traditia gastronomica (a prepararii hranei) ne aduce metode prin care se pun in valoare nutrientii si se diminueaza balastul sau toxinele, de multe ori transformandu-le in componente utile.

Junk food

Gunoiul este un lucru inutil, ba chiar daunator, pe care il indepartam de existenta noastra. Poate fi de mai multe tipuri si este un produs al modernitatii, pentru ca natura, pana la aparitia omului “stapanitor al naturii”, putea recicla tot ce se producea, intr-un circuit al vietii (circle of life) care continua de miliarde de ani. Omul a facut posibila si o alta caracteristica a gunoiului: omniprezenta. Gunoiul este peste tot, iar gunoiul alimentar nu doar ca este la indemana, fiind usor de procurat si mancat, ba chiar esti indemnat sa il mananci.

In definirea junk-ului suntem ajutati foarte mult de cei trei NU. Alimente rafinate, ajunse in dieta noastra din cauza nevoii unora de a stapani natura, lumea, semenii, comertul cu sclavi, un anumit segment de piata, teritorii, averi, industrii etc. Oameni care desi au tot ce le trebuie (si chiar foarte mult peste) sunt mancati din interior de pacatul avaritiei. Ultima capcana este junk-ul bio si produsele procesate vandute drept alimente sanatoase (fainurile arse).

Cei trei NU

“Cei trei NU”: zahar, uleiuri, cereale procesate. Se observa ca sunt alimentele ultra-procesate, rafinate, care pierd pe drum cam tot ce inseamna nutrienti, cu exceptia sursei de energie (grasimi oxidate sau carbohidrati simpli). Daca avem proteine, ele sunt de cea mai proasta calitate, denaturate, incomplete, contaminate. Evident, includem si alimentele care contin cantitati semnificative din aceste gunoaie.

Din pacate, consumul acestor gunoaie nu mai lasa loc alimentelor sanatoase, hranitoare, pline de grasimi esentiale, proteine de calitate, vitamine, minerale si alti nutrienti esentiali.

Sucuri cu zahar

Fie ca sunt cu zahar sau fara reprezinta junk-ul suprem: practic nu contin nutrienti, doar calorii “goale”, sub forma de carbohidrati cu indice glicemic mare (glucoza, fructoza) care devasteaza metabolismul si afecteaza grav funtionarea ficatului si pancreasului. Indulcitorii artificiali sunt poate si mai daunatori pe termen lung (unii fiind suspeci ca ar creste riscul de cancer). Contin diversi coloranti, arome, acizi care sa iti faca setea si pofta mai mare. Unele contin si alt drog (pe langa zahar): cofeina. Sucurile pasteurizate, indiferent ce scrie pe eticheta sunt practic moarte din punct de vedere nutritiv si nesemnificativ mai hranitoare decat “bauturile racoritoare” clasice, cu zahar.

Daca vrei sa bei “suc”, fa-ti suc: Despre sucurile de fructe si legume.

Cele mai multe sunt concepute sa creeze o senzatie de sete si mai mare, practic fiind imposibila hidratarea cu ajutorul lor.

Sunt produse cu valoare adaugata mare, in cazul carora materia prima are costuri nesemnificative. Au, in schimb, bugete de publicitate monstruoase si sunt prezente peste tot, lucruri care le fac un pericol pentru sanatatea noastra. Citeste mai mult despre bauturiile racoritoare.

Da, exista si alternative sanatoase la sucurile chimice.

Dulciuri

Au un continut asemanator, fiind bazate pe zahar, insa aici in loc de apa, celelalte ingrediente sunt din zona grasimilor denaturate (margarina, uleiuri arse) si cerealelor ultra-procesate (faina de grau). Multe contin si un alt pseudo-aliment: cacao, sub forma de unt sau pudra. Includem aici si halvaua (un mix de zahar si resturi de seminte prajite de floarea soarelui, ramase de la extragerea uleiului), prajiturile, bomboanele, ciocolata, batoanele “nutritive” ieftine (dar nu neaparat) care au invadat piata. De multe ori aceste dulciuri sunt vandute drept “produse de dieta”
inclusiv halvaua (zahar+ resturi de seminte).

Dulciurile vin cu multe calorii intr-un volum mic, facand posibil consumul unei cantitati mai mari de energie decat ai cu adevarat nevoie. Apoi, dulciurile creeaza o senzatie de foame accentuata, facand necesar consumul altor alimente (de obicei tot dulciuri), intrandu-se intrun cerc vicios.

Cateva cuvinte despre dependenta de dulciuri si cateva sfaturi despre cum sa renunti la dulciuri.

Fainoase si derivate

Toate produsele care contin ca ingredient principal faina: cereale, biscuiti, pizza, paste, chipsuri, sticksuri, gogosi, covrigi si alte pungi cu faina arsa, cu sare si ulei.

Includem aici produsele care au ca ingrediente de baza faina (de grau, porumb, cartofi), grasimile arse (citeste si despre Grasimile sanatoase), sare. Cateodata ele contin si zahar, dar de fiecare data vor contine aditivi, arome. Pe masura ce consumatorii au devenit mai constienti ca aceste “gustari” dauneaza sanatatii, producatorii incep sa adauge cantitati nesemnificative din ingrediente pretins sanatoase (tarate, omega 3) sau chiar soia si le trambiteaza fraierilor drept mancare sanatoasa, biscuiti cu asimilare lenta, pizza care slabeste etc.

Spre deosebire de dulciuri, unde combinatia de fructoza si glucoza duce la un mediu ideal ingrasarii, aici, combinatia de glucoza (provenita din digestia amidonului) si grasimi oxidate duce mai rapid la boli degenerative.

Daca ti se pare ca o sa iti moara creierul fara faina in dieta, iata surse sanatoase alternative de carbohidrati.

Prajeli si gratare

Indiferent ce prajesti si cum prajesti, prajirea in sine este un proces generator de toxine. Atat uleiul ars, cat si componentele din subiectul prajirii (fie ca vorbim de carne, cartofi sau altceva) devin toxice. Incarcarea calorica este si ea crescuta, din cauza uleiului absorbit, in special de cartofi si coca arsa de la “pane”. Ca materii prime sunt alese cele mai ieftine si de proasta calitate alimente, tocmai pentru ca prajirea va ascunde orice miros, textura sau gust dubios.

Multe alimente sanatoase pot fi stricate de metoda gresita de preparare, cum ar fi cazul legumelor la gratar. Legumele pot fi mancate crude, maxim fierte sau trase la tigaie cu apa, doar cateva secunde. Iata si cateva cuvinte despre modul sanatos de preparare al alimentelor (Cum gatim?).

Soia

Produsele din soia de pe piata au la baza un deseu ramas de la productia de ulei de soia, folosit in special in scop industrial si la fabricarea junk-urilor descrise mai sus. Chiar si ca furaj industrial, soia este folosita in cantitati mici, pentru ca afecteaza in principal fertilitatea animalelor, tulburand grav sistemul hormonal. Trecand peste gunoaiele de tip “snitele de soia”, acest ingredient (pentru ca nu mai poate fi numit aliment) este regasit in mai toate alimentele procesate, de la paine la cascaval si de la carnati la batoanele pentru slabit.

Ce putem gasi la noi in tara nu are nicio legatura cu produsele traditionale din soia, care oricum ar trebui mancate de catre cei care le-au inventat, la ei acasa. Mai pe larg, despre soia. Postul alimentar de inspiratie religioasa presupune curatarea corpului si crearea unui mediu intern propice rugaciunii si comunicarii cu Divinitatea, nu otravirea lui cu deseuri industriale. Laptele de soia nu e lapte si branza de soia nu e branza.

Atentie: a nu se pune pe aceeasi lista si lecitina de soia, care este unul dintre componentele benefice ale acestei leguminoase asiatice.

Carnea procesata: mezeluri, hamburgeri, shaorma

Mezelurile traditionale erau concepute pentru a imbunatati gustul si chiar valoarea nutritiva a produselor din carne, de multe ori completandu-se reciproc. Un exemplu clasic este parizerul, a carui reteta continea carne de vita de cea mai buna calitate si grasime de porc. Cand s-a inventat reteta, grasimea de porc putea fi considerata chiar sanatoasa, avand in vedere cum erau crescuti porcii. Acum parizerul este o pasta amorfa, cu un continut de carne extrem de redus (in cele mai multe cazuri in jur de 10%), dar cu un continut de sare, aditivi si chimicale urias. Sigur, putem gasi in magazine si mezeluri de calitate, cu o proportie mare de carne si cu putini aditivi sau deloc.

Hamburgerii si shaorma, desi nu intra in categoria “mezeluri”, sunt tot carne procesata, cu diferenta ca prepararea termica este mult mai daunatoare, pentru ca temperaturile sunt mult mai mari, aparand denaturari ale substantelor continute (inclusiv a celor naturale), cu rezultatul bine stiut: cresterea riscului de boli degenerative si cancer.

Totusi, ce mancam?

Parcurgand aceasta lista multi ajung sa constate ca mananca aproape exclusiv junk food. As mai putea adauga si alte alimente, insa ele apar mai rar, in cantitati mai mici si pot avea anumite beneficii. Vine intrebarea de baraj: pai daca nu mai pot manca gunoi, atunci ce sa mananc?
E o intrebare la care fiecare dintre noi raspunde pe cont propriu, pornind de la lista de alimente sanatose, modul optim de preparare, preferintele personale, posibilitatile materiale. Exemple sunt nenumarate pe acest site, precum si pe forumul getfit.ro (unde avem experienta a mii de oameni de vreo zece ani). As evita cartile scrise de persoane care una scriu si la alta fac reclama la televizor.

Bineinteles ca e greu, cere informare, timp, cheltuieli initiale mai mari… dar daca era usor si alimentele sanatoase erau pe toate drumurile, nu mai scriam acest articol, nu?

Lapte de migdale, de soia, de orez

Cristian Margarit Publicat în de 1

Laptele, aceasta minune a naturii, permite puilor de mamifere sa se hraneasca in mod optim in prima parte a vietii. Despre laptele de vaca am tot scris. Ba chiar si despre laptele de capra. Omul este singurul animal care se poate hrani cu lapte (chiar si cu laptele altor specii), inclusiv la varsta adulta, ca rezultat al unei mutatii genetice care ne permite sa producem lactaza, enzima folosita in digestia lactozei (zaharul din lapte).

Exista ingrijorari cu privire atat la efectul alergenic, inducerea aterosclerozei, unor boli autoimune, tulburarilor hormonale, obezitatii, diabetului si chiar cancerului prin consumul de lapte dulce de vaca, in special pasteurizat. De aceea sunt de preferat produsele fermentate, din lapte crud. De asemenea, chiar daca laptele de oaie, capra sau bivolita poate avea calitati usor imbunatatite, ele sunt foarte apropiate din punct de vedere al continutului si efectelor.

Continutul real al laptelui depinde foarte mult de modul in care animalele au fost crescute si hranite, de furajele folosite, antibiotice administrate si hormonii folositi pentru inducerea si sustinerea lactatiei.

Laptele are si calitati nutritionale esentiale pentru dezvoltarea puiului insa este un aliment incomplet: are prea putin magneziu in raport cu calciul, prea putin fier, balanta grasimilor este dezechilibrata, o serie de vitamine sunt in cantitati prea mici.

Ca alternative gastronomice avem lichide albe, de consistenta asemanatoare laptelui, produse din materii prime de origine vegetala: migdale, soia, orez, canepa, cocos. Ele au un continut nutritional divers, insa diferit de cel al laptelui adevarat, fiind improprie atat denumirea de “lapte” cat si pretinsa calitate de “inlocuitor”.

Lapte de migdale

Un lapte de migdale adevarat aduce fibre, proteine si minerale (magneziu, seleniu), vitamina E, fitonutrienti; insa aportul de grasimi de tip omega 6 (cu efect inflamator) este foarte mare. Ar trebui consumat cu masura si doar ocazional.

Lapte de soia

Laptele de soia este folosit de catre vegetarieni sau persoanele care tin post, in special datorita presupuselor beneficii pentru sanatate. Din pacate, aceste beneficii inca nu sunt acceptate de toata comunitatea stiintifica, ba mai mult, laptele de soia poate veni si cu radicali liberi, probleme pentru echilibrul hormonal si digestie (prin blocarea asimilarii mineralelor si proteinelor). Fortificarea laptelui de soia cu cantitati infime de vitamine si minerale nu face decat sa-i accentueze caracteristica de aliment ultra-procesat, recomandat a fi consumat cat mai rar. Paradoxal, cel facut “in casa” este mai nesanatos decat cel cumparat, pentru ca cel “industrial” de data asta are parte si de niste procesari sanatoase, prin care se elimina anti-nutrientii si sunt protejate calitatile nutritive.

Lapte de orez

Laptele de orez este o sursa importanta de carbohidrati usor asimilabili, care pot induce apetit exagerat si ingrasare. Este util dupa efortul fizic sau atunci cand vrei sa bei o bautura dulce. Aportul proteic, de vitamine si minerale este neglijabil, putand intra in categoria caloriilor “goale”.

Lapte de canepa

Laptele de canepa (din seminte de canepa) are cel mai echilibrat continut, si un profil de aminoacizi relativ bun (pentru o sursa vegetala), grasimi de tip omega 3 de origine vegetala, fibre, minerale. Are toate calitatile pretinse ale laptelui de soia, dar fara partile negative ale acestuia.

Lapte de cocos

Laptele de cocos este obtinut din nuca de cocos si contine o cantitate mare de grasimi saturate de origine vegetala, foarte sanatoase atunci cand sunt obtinute prin presare la rece. In cantiati mici aceste grasimi declanseaza arderea grasimilor, imbunatatesc functia tiroidei si previn bolile cardiovasculare.

Daca sunt preparate acasa, aceste bauturi pot fi incluse intr-o dieta sanatoasa (cu exceptia laptelui de soia). Variantele comerciale contin, de obicei, diversi aditivi si sunt pasteurizate (proces care poate reduce cantitatea si calitatea unor nutrienti dar poate induce foarmarea de toxine).

Datorita faptului ca nu contin lactoza si nici proteine animale, aceste tipuri de lapte pot fi consumate si de catre persoanele care au probleme atunci cand consuma lapte de vaca.  Totusi, ele nu inlocuiesc laptele matern sau alte tipuri de lapte de origine animala, profilul nutritional fiind diferit in mod semnificativ.

Paste si lapte de soia

Cristian Margarit Publicat în de 6

Priveam siderat duminica dimineata la tv cum o realizatoare de emisiuni de fitness si dieta intoxica audienta cu paste si soia. Nu numai ca sustinea ca “pastele nu ingrasa” ci chiar le recomanda la cina.

Pentru cei care au deschis mai tarziu televizoarele istoriei, cerealele si soia sunt mai degraba furaje decat hrana pentru oameni. Sunt alimente care au facut posibila evolutia societatii, in sensul ca s-au putut dezvolta imperii, purta razboaie si, in final, distruge planeta.

Despre soia am mai scris destul si deja e o lupta cu morile de vant impotriva vanzatorilor de soia. Ca orice produs ieftin(cu valoare adaugata mare) soia beneficiaza de foarte multa reclama. Beneficiaza, de asemenea, de tehnologii avansate care permit ascunderea ei in mai toate alimentele procesate, de la paine la “lapte” si de la mezeluri la dulciuri. Transformarea ei din furaj pentru animale in “aliment” a reprezentat un pas important pentru industria alimentara. Evident, pentru oricine a mai citit cate ceva, e bine stiut ca asiaticii consumau soia fermentata(pana la un an de zile) sau preparata dupa metode speciale, cu care prelucrarile din zilele noastre au o prea mica legatura. Am incercat o perioada un supliment cu soia fermentata, cu calciu adaugat, beta glucani, enzime si probiotice. Se pare ca e ceva mai buna, deci daca nu te poti desparti de scumpa ta soia sau crezi ca iti ajuta sanatatea, macar incearca o varianta mai sanatoasa.

fermentedsoy

E o pudra foarte fina, usor de amestecat cu apa, eu o amestecam cu o varianta de cacao solubila, organica.

Acum ceva vreme am mai scris cate ceva despre soia: Soia. Otrava sau aliment si Soia.

Hai sa vedem cum sta treaba cu pastele. Mananc si eu poate de 1-2 ori pe an, cand situatia o impune(nu am altceva si deja nu pot sta nemancat cu zilele). Am inceput sa am o repulsie fata de paste pe la 14 ani, cand spunea cineva pe la TV ca pastele sunt doar amidon si gluten, fara alti nutrienti care sa merite mentionati. Am aflat atunci si despre lapte dar dupa ce ti se baga atatia ani in cap ca “laptele contine calciu si e bun”, e foarte greu sa vezi realitatea(ca nu ai de ce sa consumi laptele unui alt animal).

Pastele sunt calorii goale. Energie ieftina si atat.

Pentru o persoana cu un genetic bun si efort fizic intens, pastele pot fi o sursa de energie, chiar daca nu cea mai buna. Pentru oamenii sedentari sau semisedentari(sa nu iti imaginezi ca daca mergi de 2-3 ori pe saptamana la sala te incadrezi la “efort fizic intens”) pastele au o mare problema: aduc foarte multa energie, dar fara alti nutrienti esentiali. Energie care ori este arsa ori este stocata. De asemenea, aportul de carbohidrati cu IG mare va determina mutarea metabolismului din modul de ardere a grasimilor spre modul de stocare a grasimilor.

Pastele “integrale” sau “de orez” sunt practic identice cu cele albe. Diferentele sunt infime din punct de vedere energetic si nu merita mentionate.

Daca totusi vrei sa mananci paste, fa-o dupa un antrenament intens. Este poate singurul moment cand raul facut de ele este minimizat. Incearca sa gasesti unele cat mai putin procesate, daca este posibil din alte cereale decat graul.

Cine iti da sa mananci?

Cristian Margarit Publicat în de 14

O intrebare ciudata la prima vedere. Te gandesti ca e vorba de mama, de un bucatar sau de tine insuti atunci cand iti cumperi junk de la supermarket sau de pe strada. Sau macar un nutritionist.
Nu, de fapt de mancare iti dau economistii, oamenii politici si oamenii de afaceri. Nu, nu ai libertate de alegere. Esti educat de televizor si atras de ambalajele frumos colorate.

theend.jpg

Cea mai mare parte din alimentele consumate pe plan mondial sunt produse de corporatii, sub umbrela politicilor protectioniste (prin subventii, contingentari, taxe vamale etc.). Ce ajunge efectiv pe mesele noastre prin prelucrarea industriala reprezinta tot dorinta de profit, limitarile tehnologice si puterea media.

Iata cateva din alimentele pe care eu le consider daunatoare sanatatii, alimente care se consuma strict datorita factorilor economici si politici:

Cereale

Cerealele sunt principala cauza nutritionala a obezitatii si bolilor metabolice. Calculati cat costa un kilogram de cereale brute si cat costa cutiile frumos colorate de pe raft. Sunt considerate un factor alergenic major. Transformarea in carne “costa” 3kg pentru un kilogram de porc si 8kg pentru un kilogram de vita. Pe langa cereale se folosesc in anumite zone ale lumii si alte surse de amidon (manioc, banane verzi).

Zahar

Zahar si derivate (fructoza, dextroza): practic o sursa pura de energie: 99,99% carbohidrati, cu efectele daunatoare binecunoscute. Uitati-va pe etichete intr-un supermarket, zaharul este ascuns in aproape orice, de la paine la mezeluri. Excesul de fructoza si glucoza au efecte devastatoare asupra sanatatii, de la diabet si boli cardiovasculare pana la imabatranire prematura si cancer.

Soia

Soia: supranumita si “pastila anticonceptionala vegetala”, contine toxine care afecteaza functionarea glandei tiroide si a sistemului hormonal in general.
Istoria este simpla: cultura eficienta, folosita inital pentru productia de ulei (pentru margarina). Resturile bogate in proteine au fost testate pe animle cu efecte dezastruoase si atunci se pare ca producatorii au mituit 3 din 5 membri ai unui binecunoscut consliu pentru a putea afirma ca soia este benefica pentru sanatate.

Sistemul functioneaza cam asa: cineva decide ca un anumit aliment trebuie folosit de populatia planetei. Criteriile pot fi profitul direct, echilibrarea economiei mondiale, inducerea anumitor boli (pentru controlul populatiei si a face apoi profit din medicamente), tinerea pe loc a unor regiuni slab sau mediu dezvoltate etc.
Institutele de cercetare sau anumiti medici sunt platite sa produca studii care sa afirme despre produsul respectiv ca este bun pentru ceva. Apoi studiile sunt bagate pe gat autoritatilor statului, intr-un fel sau altul. Apar avize ale minsterelor sanatatii, subventii, reduceri de taxe, se permite reclama agresiva in media.
Vocile care sunt impotriva sunt reduse la tacere. Si uite asa ajungem sa vedem la TV reclame prin care ni se spune ca “e bine sa mananci margarina”. In timp ce prin alte tari a fost deja interzisa.

In timp, odata cu protestele unor oameni curajosi, corporatiile dau inapoi sau se reprofileaza. Dupa parerea mea aceste companii si oamenii care au fost platiti de ele trebuie sa primeasca sanctiunea noastra. Mi-e greu sa cred ca un medic roman care a recomandat ani de zile batoane pentru slabit care contineau margarina nu stia ca este daunatoare. Daca nu stia e incompetenta. Daca stia e rea-vointa.

Cererea pentru alimete sanatoase (carne curata, oua, peste, alune, nuci, seminte, legume si fructe) o putem crea noi. Atat timp cat vom face alegerile corecte vor fi din ce in ce mai multi producatori si preturile pot chiar sa scada in timp. Din pacate nu putem actiona decat prin a educa oamenii din jurul nostru. Chiar si asa, in raport cu reclama masiva in media pentru dulciuri, margarina, cereale, soia si altele… nu este decat o picatura intr-un ocean.

Pofta buna!

Citeste si:

Produse alimentare de baza

Cei cinci NU

PS: articol retusat in  7 nov 2012.

Soia- otrava sau aliment?

Cristian Margarit Publicat în de 16

Soia. Bună sau rea?

Articolul a fost scris inițial în 2007, completat în februarie 2014, martie 2025.

După ultimele cercetări înclin să cred că este mai bine să o evităm. Sunt o mulţime de studii care arata beneficii, dar din ce în ce mai multe autorităţi aduc argumente care înclina balanţa în direcţia opusă. Are rost să riscăm atunci când există alternative mai sigure? Nu trebuie să ne ferim oricum de alimentele procesate şi să avem o alimentaţie cât mai naturală, în concordanţă cu produsele oferite de zona în care trăim?

Scurta istorie despre soia

Asiaticii consumă soia, sunt mai sănătoşi şi trăiesc mai mult. Sau nu e chiar aşa?
Iniţial, culturile de soia erau folosite ca îngrăşământ natural. În timp, din cauza nevoii crescute de alimente (Imperiul Chinez se extindea) s-au dezvoltat metode care au facut posibil consumul de către oameni. Să nu ne imaginăm ca Împaratul a renunţat la alimentaţia echilibrată în favoarea acestui nou aliment, destinat hrănirii păturii sărace. Asia este un continent cu câteva miliarde de oameni, care trăiesc în moduri foarte diferite. Factorii care le tedermină durata de viaţă şi starea de sănătate sunt numeroşi, soia fiind doar o picatură într-un ocean.

Metodele tradiţionale de preparare includ: înmuiere, fermentare, încolţire, fierbere. Unele durează chiar şi peste şase luni, asigurând astfel distrugerea toxinelor. Este nevoie de aceste procedee pentru că, în mod natural, bobul de soia este otrăvitor și indigest pentru specia umană.

Conține inhibitori enzimatici, lectine, proteine cu efect alergen și goitrogen, fitoestrogeni cu efecte greu de prevăzut. Boabele mai tinere (edamame) au mai puține efecte negative, la fel și folosirea sosului de soia drept condiment, cantitatea fiind foarte mică.
Consumul tradiţional se rezumă azi la cantităţi mici, din când în când, al acestor preparate. În nici un caz în acea vreme proteina extrasă pe cale industrială din boabele de soia nu era inclusă în alimente, de la hamburgeri la îngheţată.

Care este situatia in zilele noastre?

Populaţia globului, în număr din ce în ce mai mare trebuie să fie hrănită. Firmele producătoare de alimente caută soluţii cât mai ieftine, dar care sa respecte şi normele nutriţionale general acceptate.
Soia este o cultură cu o productivitate mare, iar boabele sale conţin una dintre cele mai bune proteine de origine vegetală. Reuşind sa obţină la un moment dat aprobarea FDA (Food and Drugs Administration- Administraţia pentru Alimente şi Medicamente), aceste firme au dreptul să pretindă în activităţile de marketing faptul că soia este benefică pentru sănătate. Această aprobare a fost obţinută greu, cu opoziţia vehementă a multor medici nutriţionişti de talie mondială, care au continuat lupta împotriva acestei practici.

Iniţial s-a încercat, fară succes, folosirea soia drept furaj pentru animale. Problemele de sănătate apărute (incluzând numar mare de pui născuţi morţi) au determinat o reorientare a pieţei spre consumul uman. Deci o proteină ieftină, uşor de ascuns în alte alimente şi care a beneficiat de un lobby puternic din partea producătorilor. Din păcate, parţile întunecate ale problemei au fost ascunse în mod deliberat.

Productie si procesare

În procesul de producţie şi procesare se folosesc toate metodele moderne: organisme modificate genetic, pesticide şi diverse alte substanţe chimice (de la aluminiu la produse petroliere) care se pot regăsi şi in farfuriile noastre. Metodele tradiţionale au fost înlocuite de cele moderne, ieftine, dar care transforma un aliment cu potenţial pozitiv într-un pericol pentru sănătatea noastră.

Soia si sanatatea

Proteinele din soia au, într-adevăr, o valoare biologică mare față de alte proteine vegetale (și avantajul unei cantități mai mici de metionină). Carnea, pestele, ouale, lactatele au toate proteine de o calitate mult mai bună. Din lumea plantelor, alte alimente care conţin cantităţi notabile de proteine sunt fasolea, mazărea, lintea, năutul, seminţele (cânepă, in, susan etc.), nucile, alunele. Arahidele, deşi sunt asemuite cu “alunele”, sunt tot o cultura economică, prezentă în alimentaţia noastră pe cu totul alte considerente decât cele nutriţionale, ca şi soia.
Totuşi, aceste proteine vin în bobul de soia alături de diverse substanţe naturale printre care antinutrienţii şi fitoestrogenii. Antinutrienţii au capacitatea de a anula efectul nutritiv al diverşilor nutrienţi (proteine, vitamine, minerale, enzime). Procesarile avansate elimina acesti antinutrienti prin metode moderne.

Isoflavonele

Sunt substanţe găsite în plante, cu efect asemănător cu hormonii estrogeni. Multă vreme s-a crezut că au efecte benefice în prevenirea cancerului, ameliorarea efectelor menopauzei, a osteoporozei, reducerea riscului bolilor cardiace. Studiile s-au făcut în condiţii menite să accentueze efectele benefice şi să mascheze eventualele probleme.
În ultimii ani au apărut şi păreri contra, deoarece s-a constatat că pot accelera creşterea tumorilor. Medicii nutriţionişti din întreaga lume, precum şi diverse autorităţi de stat eu emis avertizări în acest sens. Nu s-a recomandat excluderea totală a produselor din soia, doar evitarea suplimentelor nutritive care contin cantităţi mari de isoflavone, de către anumite grupuri de persoane.
În condiţii normale, estrogenii din soia nu ar trebui să reprezinte un pericol major, însa omul modern este expus la o cantitate mare din aceste substante şi din alte surse ducând în final la cantităţi echivalente cu pastilele anticoncepţionale, chiar şi la bărbaţi.

Fertilitatea și potența

Acţionând ca un hormon feminin, aceste substanţe din soia pot interfera cu reglarea naturală a sistemului nostru endocrin. Atât în studiile făcute pe animale cât şi în observaţiile asupra fertilităţii şi natalităţii la oameni au apărut semnale de alarmă privind o legătură între consumul de soia şi scăderea fertilităţii feminine şi masculine. La bărbaţi, scăderea nivelului de testosteron se traduce în apetit sexual şi potenţă sexuală scăzute. Unii autori au ajuns să spună despre soia că este “pastila anticoncepţională vegetală”.

Perioada sarcinii: femeile care au o cantitate mare de soia în dietă (fie ca parte a unui regim vegetarian fie sub forma de soia ascunsă în diverse produse alimentare) dau naştere la copii cu o greutate mai mică şi cu probleme de dezvoltare a creierului. De asemenea, ei sunt mai predispuşi la probleme ale glandei tiroide, mai târziu în viaţă.

Alimentația copiilor

În special băieţii care sunt hrăniţi cu formule care includ soia (absenţa laptelui matern sau diverse intoleranţe şi alergii la lapte) riscă la maturitate să aibă organe sexuale insuficient dezvoltate, energie scăzută şi fertilitate redusă. De asemenea, riscul de ginecomastie (dezvoltarea ţesutului mamar la barbat) este mai mare.

Tiroida și slăbirea

Fitoestrogenii prezenţi în soia au un impact negativ direct asupra tiroidei, în special când aportul de iod este insuficient. Este cunoscut faptul că în ţara noastră această problemă există, ea fiind parţial contracarată prin adaugarea de iod în sarea de bucatărie. Totuşi, nu exista o garanţie ca toţi oamenii consumă suficient iod, mai ales din surse naturale, de bună calitate. Un nivel scăzut de hormoni tiroidieni duce la retenţia de apă, acumularea de grăsime, lipsă de energie.

Litiaza renală (pietrele la rinichi) și acidul oxalic

Boabele de soia sunt bogate în acid oxalic, un factor important în formarea pietrelor la rinichi. Dacă ai antecedente în familie sau un istoric medical care include şi probleme renale este indicat să eviţi alimentele din această categorie. Evident, un consum crescut de apă va reduce din riscuri.

Indigestiile și alergiile

În SUA, soia este inclusă în primele opt alimente cu potential alergen. Chiar şi persoane care nu ştiu că suferă de alergii pot fi afectate într-o măsură mai mică sau mai mare. În timp, suprasolicitarea sistemului imunitar duce la apariţia altor boli, de la acnee la artrită şi boli degenerative. De asemenea, anumiţi compuşi din soia pot da aşa numitul “leaky gut syndrome”, o situaţie în care sita fină cu care asociem peretele intestinal este spartă şi permite trecerea de molecule mari, cu efect alergen sporit.

Acidul fitic și asimilarea mineralelor

Este o substanţă care are capacitatea de a împiedica absorbţia calciului şi zincului în sistemul digestiv. Dieta omului modern este şi aşa mult mai săracă în calciu şi zinc decât cea a strămoşilor noştri. Deficitele de calciu şi zinc pot duce la osteoporoză, obezitate, probleme ale pielii, probleme de fertilitate. Acidul fitic se pare ca este implicat si in etiologia cariilor dentare.

Alimente care conţin soia

Categoria I

Produse naturale, preparate după metode tradiţionale, eventual cu o perioadă lungă de fermentaţie. Includ: tofu, miso, edamame, muguri de soia (din boabele încolţite), tempeh, tamari, shoyu.
Pot fi incluse în dietă, ca parte a unei diete diverse, ocazional. Atenție însă la lista de ingrediente, se pot strecura și unele pe care chiar nu ni le dorim.

Categoria II

Produse obtinute prin metode moderne, dar care imita intr-o masura variabila metodele traditionale si din care sunt eliminate substantele cu potential toxic: tofu, lapte de soia. Totuşi, majoritatea proceselor tehnologice pot include substanţe toxice (în principal aluminiul) şi se folosesc diverşi aditivi cu potenţial toxic: conservanţi, coloranţi, arome, îndulcitori. Din păcate, procesele tehnologice care ar elimina aceste probleme sunt costisitoare, anulând principala calitate a proteinei de soia, preţul redus.
Aceste produse pot fi consumate ocazional, în cantităţi care să nu depăşească 20-30 de grame de proteine pe zi. Proteina din soia este folosita și la obținerea potențiatorilor de aromă (glutamatul) și este gasită pe etichete și din acest motiv (teoretic spre sfârșitul listei, sub formă de “hidrolizat” sau “extract”). Fiind o cantiate mică, nu prezintă probleme în mod direct.

Categoria III

Produsele obținute prin metode moderne (ultraprocesare), în care soia e folosită ca “umplutură” ieftină și de proastă calitate din punct de vedere nutrițional. Citim cu atenție etichetele pentru: pâine, mezeluri, înghețată, dulciuri, batoane pentru slăbit, hamburgeri și alte tipuri de fast-food, fulgi de cereale, diverse produse vegane sau de post, dulciuri. În general, orice aliment procesat industrial. Etichetele nu conţin întotdeauna cuvântul soia, însă conţinutul poate fi ascuns sub denumiri ca “proteină vegetală”. Din păcate producătorii au ajuns să ascundă de consumator conţinutul real al produselor alimentare procesate industrial.
Aceste produse trebuie evitate, pe cât posibil.

Suplimente nutritive

O altă categorie importantă este cea a suplimentelor nutritive și substanțelor utile extrase din soia (lecitină, vitamina E, flavonoizi etc.), produse benefice și care se pot administra individualizat, dupa necesități. Totusi, lecitina de soia pare să aibă o activitate estrogenică puternică și este de preferat lecitina de floarea soarelui, mai ales la copii, tineri, bărbați și femei înainte de menopauză.

Alternative

Laptele si produsele lactate

Persoanele cu alergii la diverşi compuşi din lapte sau cu intoleranţă la lactoză sunt îndemnate să consume lapte de soia, deşi acesta nu este nici pe departe la fel de hrănitor. Calciul adăugat nu se absoarbe la fel de bine iar proteina este de proastă calitate în “laptele” de soia.
Soluţia reală este consumul de iaurt şi brânzeturi fermentate, care, dincolo de faptul că nu mai conţin lactoză, sunt considerate probiotice, ajutând la formarea unei flore intestinale benefice.

Sursele de proteine pentru vegetarieni

Există numeroase variante de plante şi combinatii de alimente de origine vegetală care pot suplini în mare măsură lipsa proteinelor animale din dietă: fasole, linte, năut, nuci, alune, ciuperci etc. Chiar şi cerealele conţin o anumită cantitate de proteine. Deci soluţii există pentru cei care nu vor sa se expună la pericolele consumului de soia.

Experiența personală

Clienţilor noştri li se recomandă să facă un set cuprinzător de analize medicale şi să obţină avizul medicului înainte de a începe un program de nutriţie şi antrenament.
Am putut constata că unele persoane care consumă soia (sub diversele ei forme), în special bărbaţii, au un strat de grăsime mai mare decât media, le lipseşte pilozitatea de tip masculin, au probleme sexuale, cresc greu în masă musculară şi suferă de diverse alte tulburări. Nivelul hormonilor masculini (testosteron, DHT) este scăzut, la fel şi cel al hormonilor tiroidieni (T3, T4). Din păcate analizele medicale sunt scumpe şi numarul clientilor noştri (cateva sute) nu este suficient de mare pentru ca aceste constatări să poată lua forma unor concluzii acceptate de comunitatea medicală. Pe Internet puteti găsi cazuri similare.

Concluzii despre soia in alimentatia omului de tip “caucazian”

Deşi subiectul ramâne deschis şi controversat, nu uitaţi: moderaţia este cheia! Eu prefer să mă feresc de produsele din cateoriile II și III, pentru că nu consider soia un aliment potrivit pentru rasa umană, din care fac parte. Este posibil ca la alte populatii sa existe variatii genetice sau adaptări care să facă util sau chiar benefic acest aliment, însă, după părerea mea, eu nu sunt în acea categorie.
Acest articol reprezină o simplă opinie şi nu îşi propune să înlocuiască sfatul medicului. Din moment ce există şi dovezi “contra”, este de datoria noastră să le prezentăm ca informaţie alternativă. În final, alegerea o facem fiecare dintre noi.

Înainte de a mai susține soia cu argumentul “studiul china” vă rog să citiți referințele din acest articol: Studiul China- o farsa. Bine, ideal ar fi să vă uitați și pe bazele științifice ale concluziilor din acea carte, care sunt foarte subțiri.

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9410752/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12060828/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11431339/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25190728/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25587246/