Arhiva etichetelor: sucuri

Ce “fructe si legume” mancam iarna?

Cristian Margarit Publicat în de  

alimente de post

Ce fructe si legume mancam iarna?

Legumele, in special, raman importante in dieta noastra de iarna. Aportul de fibre, minerale, vitamine si carbohidrati complecsi sunt esentiale pentru sanatate. Sigur ca trebuie completate cu proteine de calitate si grasimi sanatoase, dar baza dietei moderne trebuie sa fie constituita de legume. Si ceva fructe.

Legumele si fructele proaspete

Nu exista diferente majore intre legumele si fructele pe care le gasim iarna in magazine si cele pe care le gasim vara. In sezon este diferenta doar la cele “de gradina”, mai putin la cele “industriale”. Salatele proaspete (la punga), de exemplu, sunt aduse din zone unde temperatura este optima pentru cresterea lor. Chiar si iarna avem fructele exotice, utile in special pentru aportul de vitamina C. Totusi, ele sunt semnificativ mai scumpe fata de sezonul lor natural la noi in tara.

Unele fructe si legume (in special radacinoasele) se pastreaza foarte bine daca sunt tinute in conditii bune, deci le putem avea proaspete tot timpul anului.

Conservele de legume

Traditional avem muraturile (conservate prin fermentatie), dar si alte legume conservate prin fierbere (sterilizare). Totusi, dezavantajul principal al muraturilor este aportul mare de sare. Asa ca ramanem cu legumele conservate. Pentru economia de timp exista pe piata si leguminoase (fasole, mazare, linte naut) deja fierte, care sunt solutia optima (oricum ar trebui fierte si de catre noi). Alegem cu precadere conservele de legume in borcan de sticla. La conservele “de tabla” trebuie sa avem grija ca ele sa nu contina BPA (bisphenol A), un compus periculos pentru sanatate.

Pentru ca procesele tehnologice sunt foarte bine controlate, la conservele de calitate se mentine foarte bine valoarea nutritionala. Avem acum pe piata si conserve “al vapore”, in care vitaminele si mineralele raman in aliment, nu se scurg in apa in care sunt fierte.

Legumele congelate

Cele mai multe pastreaza bine calitatile nutritionale insa exista si dovezi ca s-ar pierde din ele (de exemplu la broccoli). Principala problema este faptul ca trebuie tinute in congelator si odata dezghetate  nu mai pot fi recongelate. Apoi necesita un timp mai mare pentru preparare, fata de conserve, care sunt deja fierte si pot fi mancate imediat.

Ce conserve de legume am ales eu?

Pentru ca folosesc des conserve de legume (dar si de porumb sau sfecla, in salate) am intrat in contact cu un producator de conserve si am obtinut o certificare conform careia conservele respective nu au BPA. Informatie utila mai ales pentru ca le includ in retetele pentru copil. Dupa cum se vede si in imagine, aceasta firma care a putut sa-mi certifice calitatea este d’aucy, o firma frantuzeasca ale carei produse le putem gasi in mai toate magazinele.

Sanatate lichida- retete pentru sucuri de fructe si legume

Cristian Margarit Publicat în de

juicing

Sucurile, shake-urile si smoothie-urile devin din ce in ce mai populare, pe buna dreptate. Incep o serie de articole unde prezint retetele mele preferate, din ingrediente sanatoase dar si accesibile.

Dar de ce sa bem fructe si legume?

Pentru ca variantele lichide permit includerea in dieta a unor cantitati de fructe si legume mai mari decat unii ar manca in mod obisnuit, permit o asimilare mai buna a nutrientilor, plus o versatilitate mare privind combinatiile (in special prin adaugarea unor surse de proteine, dar si de grasimi sanatoase). Sigur ca putem manca si ca alimente intregi sau le putem include in retete preparate termic, asa cum sunt supele, ciorbele, piureurile, compoturile.

Cand e cel mai bine sa le bem?

Oricand. In orice moment al zilei legumele si fructele sunt binevenite, fiecare cu specificul lor, unele mai bune dimineata, altele inainte de antrenament, altele dupa antrenament, altele pur si simplu drept gustare. Ele completeaza dieta normala, nu sunt folosite doar in regimurile lichide exclusive sau “detox”. Ba chiar cei care mananca in mod obisnuit junk food, prajeli, arsuri si altele asemenea, beneficiaza mai mult de pe urma lor decat cei care mananca legume si fructe in mod curent.

Tinem cont sa nu periem dintii cu 30 de minute inainte sau dupa sucurile mai acide si folosim de preferat un pai pentru a le bea.

Cate legume si fructe mananci acum?

Pentru omul modern, semi-sedentar, expus la poluare, consider ca legumele si fructele bogate in antioxidanti si fitonutrienti trebuie sa fie baza dietei, cu cel putin 50% din caloriile zilnice. Indiferent ce mananci in rest.

OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) recomanda 400g pe zi pentru a reduce riscul “bolilor omului modern” (diabet, obezitate, cancer). In special pentru copii, dar si pentru cei care altfel nu s-ar apropia de aceasta cantitate, sucurile sau smoothie-urile sunt o solutie rapida, simpla, sanatoasa.

Ce fructe si legume poti folosi la sucuri si smoothie-uri?

O diversitate cat mai mare. Unele dintre legume pot avea si alte variante de gatit (fierte, la cuptor, supa-crema, ciorbe), dar pot fi folosite impreuna. E de preferat sa alegem fructele si legumele de sezon, dar includem si importuri utile sau variante congelate. Cumparam in sezon, congelam portionat si folosim in timpul iernii, fructele de padure, de exemplu.

Ce aparat e mai bun?

Pentru fiecare ingredient exista si aparatul potrivit, eu voi folosi in retetele mele aparatele de la Philips, pe unele le aveam deja in casa (le folosesc de multi ani, au un raport calitate-pret excelent si sunt foarte fiabile, adica nu se strica), pe altele le-am primit de la ei in scopul realizarii clipurilor cu retete. In mod cret aparatele trebuie sa fie de calitate, cu tehnologii noi, care pun in valoare cel mai bine calitatile alimentelor. Si sa se spele usor.

Cum le imbunatatim profilul nutritional?

Adaosul de proteine este cel mai indicat: alimente bogate in proteine (cum ar fi iaurtul, algele de tip spirulina sau clorela, polenul) ori pudre proteice (de zer, colagen, mixuri vegetale). Grasimile sanatoase vin prin adaugarea de nuci, seminte sau chiar uleiuri (nuca de cocos). In final avem condimentele cu efect detoxifiant, antiinflamator, antioxidant, hipoglicemiant (turmeric, scortisoara, ghimbir, piper, ardei iute). Se pot adauga si diverse suplimente nutritive (desfacem capsulele si adaugam doar continutul): vitamine, aminoacizi, probiotice, diverse extracte de plante.

Ce ne facem cu zaharul din fructe?

Da, fructele au zaharuri (carbohidrati simpli), care se vor asimila mai rapid sub forma de suc. Totusi, adaugand mai multe legume, folosind si o cantitate de apa (cuburi de gheata), ingrediente bogate in fibre (fibre, nuci/seminte), hipoglicemiante (scortisoara, turmeric), se rezolva problema foarte simplu.
Cand avem aceste mese lichide sau cand completam o masa cu retetele pe care vi le propun, bem cu inghitituri mici, nu turnam pe gat pur si simplu un pahar cu suc.

Totusi, daca ne uitam intr-un tabel cu continutul  nutritional al alimentelor aflam ca 500g de mix de fructe au carbohidratii din cateva felii de paine sau dintr-un covrig mai mare. Iar aparatele moderne pastreaza o cantitate mai mare de fibre.

Cat le putem pastra dupa preparare?

Daca sunt bine spalate si le tinem la rece pot tine si 1-2 zile dupa preparare, mai ales iarna, toamna, primavara. Pentru cele de legume este si posibilitatea sa le fierbem, obtinand o supa-crema cu beneficii suplimentare fata de situatia cand intai le-am fierbe si apoi le-am pasa.

Ce retete si trucuri avem?

In perioada urmatoare voi prezenta cateva retete de baza pentru cele mai importante momente ale zilei, din ingrediente diverse- atunci va voi spune si toate trucurile pe care le-am invatat de la oamenii cu care am lucrat, din experienta proprie sau de la cei cu mai multa vechime in domeniu.
Ne putem inspira din diverse surse (inclusiv aplicatia Philips) si apoi testam personal, alegand ce ne convine si ce ne place.

Sucuri sănătoase de fructe și legume?

Cristian Margarit Publicat în de  

suc de fructe

Este un suc de fructe sănătos sau nu?

Da, un suc pasteurizat este practic “apă cu zahăr”. Dar un suc proaspăt reține toți nutrienții din fruct, într-o formă mult mai ușor de asimilat. Pentru legume avantajele sunt și mai mari, nu ai mesteca niciodată legumele atât de bine și nici nu ai mânca o cantitate atât de mare. Unde mai pui că sunt, de obicei, preparate termic (avantaje și dezavantaje). Pentru sucurile de fructe avem o cantitate de zaharuri similara cu cea din fruct și descoprim imediat cum compensăm acest neajuns.

Deci da, sunt sănătoase sucurile. Pentru că rețin tot ce e în alimentul de pornire, dar într-o formă mai ușor de asimilat. Sunt utile în special pentru sportivi, persoane cu diete speciale, copii, bătrâni.

Zahărul

Deci sucurile au avantaje față de alimentul din care provin, dar, în cazul fructelor, un neajuns: zaharuri mai ușor asimilabile. Evident, pentru sportivi, după antrenament, ăsta este un avantaj.

Totuși, la o cercetare mai atentă aflăm că în suc avem cam aceeași concentrație de carbohidrați cum avem și în fructe. Pentru cine are o dietă normală, cantități mai mari de carbohidrați (și în concentrații mai mari) vin din alimentele obișnuite: pâine, paste, orez, cartofi, diverse forme de cereale etc.

Fibrele

Fibrele care se pierd sunt prea puține pentru a face vreo diferență.

Consultând baze de date despre conținutul alimentelor, constatăm că pierderile de fibre nu sunt mari, în sucurile făcute la aparate moderne rămân chiar și fibre insolubile, pe lângă cele solubile. Fructele nu conțin cantități atât de mari de fibre încât să facă diferența în contextul unei diete sănătoase. Dacă vrei fibre adaugă în mix tarâțe de ovăz sau psillium, nuci, seminte (chia, in, cânepă) și mănâncă separat leguminoase bogate în fibre (fasole, mazăre, linte, năut), pseudocereale (quinoa, amarant, mei, hriscă). Și salate. Multe salate din frunze.

Alegem sucuri sanatoase proaspăt stoarse

Ne asigurăm astfel că păstrăm o cantitate maximă de nutrienți. Sucurile proaspăt stoarse au maximul de antioxidanți, enzime și vitamine. Fructele și legumele ar trebui ținute la rece în prealabil apoi, daca nu bem sucul imediat, răcit și el. Aici intervine avantajul urmator:

Folosim un storcător prin presare, cu “melc”

Nu e presare “la rece”, pentru câ oricum nu le încălzim. Dar este o stoarcere prin presare. Și aparatele centrifugale (clasice) au avantajele lor (în primul rând rapiditatea) dar la presarea lentă sucul obținut este mult mai bun. Contactul cu aerul este minim, la fel și formarea spumei. Se extrag mult mai bine nutrienții și “pulpa” rămasă este practic uscată.

Eu folosesc un storcător “cu melc”, de la Heinner, foarte bun, puternic și care poate stoarce relativ rapid un volum mare. Click pe imaginea de mai sus pentru informații și ofertă.

Alegem legume și fructe cu un conținut mai mic de zaharuri

Legumele au, din start, cantități mult mai mici decât fructele, deci includem în dietă fruze cât mai multe (inclusiv de pătrunjel, țelină), germeni și vlăstari . Sunt extrem de bogate în nutrienți, care devin acum ușor de asimilat. Fructele de pădure sau rodiile aduc mult mai multe beneficii decât portocalele sau merele. La pepene folosim și partea albă din coajă.

Bem sucurile puțin câte puțin, folosind un pai

Este obligatoriu să bei un litru de suc dintr-o suflare? Evident că nu.

Aici este răspunsul pentru cei care spun că nu poți mânca fructele întregi la fel de repede cum ai bea un suc. Nu te obligă nimeni să bei sucul repede. Îl poti bea încet.

De ce cu paiul? Pentru că multe sucuri conțin acizi organici și pigmenți (nutrienți colorați) care ți-ar putea afecta dinții.

Bem sucurile după efort fizic (antrenament) sau dimineața

Sportivii știu cât de importante sunt nutriția și alcalinizarea înainte, în timpul și după antrenament. Sucurile livrează rapid nutrienții, atunci când ai nevoie de ei. Antrenamentul arde carbohidrații, deci aportul provenit din suc este binevenit pentru refacere. Tot pentru sportivi o idee este să completeze sucurile cu o sursă de saruri minerale, bicarbonat de sodiu (alcalinizant puternic) sau chiar sare de bucătărie (legumele și fructele nu conțin suficient sodiu pentru a acoperi pierderile din transpirația abundentă).

Dimineața sucurile aduc un beneficiu suplimentar: hidratare cu apă structurată, inclusă într-o matrice alimentară, cu beneficii suplimentare față de apa simplă. Mai ales vara, un suc de legume dimineața, chiar și pe lângă micul-dejun obișnuit, dă energie și te binedispune pentru câteva ore bune.

Diluăm sucurile cu apă

Dacă nu faci sport e posibil ca cele 50g de zaharuri din jumatate de litru de suc de fructe să iți afecteze glicemia și programul de slăbire. Dar poti dilua 250ml de suc adăugând 250ml de apă (eventual carbogazoasă). Ar însemna doar 15% din totalul zilnic de carbohidrați pentru un om “mediu” (2000kcalorii cu 60% carbohidrați). Deci, nici o grijă.

Adăugăm condimente

Condimente care ajută corpul să folosească mai bine insulina sau reduc indicele glicemic. Scortișoara, turmericul, ghimbirul își fac treaba foarte bine. Afinele sunt și ele recunoscute pentru acest efect. Mai ales după antrenament. Cei mai curajoși merg chiar până la ardei iute, oregano, măghiran, salvie. Iar dacă tot ai ajuns până aici poți completa cu spirulina, clorela, kelp, maca, colagen hidrolizat sau alte super-alimente.

Cine are nevoie de o cantitate mai mare de proteine în dietă poate adăuga chiar și o pudră proteică, așa cum ar fi acest mix de proteine vegetale de la Now Foods (click pe imagine pentru detalii).

proteine plante

Mâncăm mai puține grăsimi și calculăm totalul carbohidraților

Până la urmă și amidonul (carbohidrat complex) este tot glucoză. În perioadele când bei cantități mari de sucuri e bine să ai grijă și la aportul total de grăsimi, o altă sursă de energie cu care zaharurile intră în competiție. Dar, măcar sa bem atât de multe sucuri încât să fie nevoie să calculăm grăsimile și carbohidrații.

Pentru cei mai mulți dintre noi sucurile rămân o metodă rapidă și plăcută de a completa dieta măcar cu cele “cinci porții de fructe și legume”, mai ales dacă respectăm și regulile de mai sus.

Cum incepem anul “fitness”, detoxifiere, mituri nutritionale

Cristian Margarit Publicat în de  

De la 20.00 la Activ FM (www.activefem.ro si 92.7 in Bucuresti) discutam despre planurile de nutritie si antrenament pentru perioada urmatoare, despre detoxifiere (e mit sau nu, pana la urma?) si mai desfiintam cateva mituri raspandite in media in ultima vreme.

Sambata, 31 ianuarie, la Boot Camp Romania (Tabacarilor nr. 4- fosta fabrica “Pionierul”) sustin un seminar de nutritie pe aceste teme, cu multe completari si informatii care nu (prea) pot fi spuse la radio sau televizor.

Pentru cei care vor sa inceapa un program de 8 saptamani la Boot Camp Romania, cu 800 de lei primiti 24 de antrenamente dupa program personalizat, nutritie personalizata de mine, participari gratuite la seminariile lunare, 3 sedinte de evaluare. Ma contactati aici sau pe facebook pentru mai multe detalii.

Puteti suna in direct la 0734 22 02 02 cu idei, completari, intrebari, experiente personale.
Detoxifierea, mit sau realitate?

Ce trebuie sa stii, ca incepator

In cat timp se vad rezultatele?

Solutii simple si ieftine, pentru oricine

Mituri despre nutritie si antrenament, demontate

Pe cine iei ca exemplu? si Cine iti stabileste standardul?

Cum incepi o dieta?

Acopera toate bazele

Sfaturi pentru incepatori

Program de antrenament pentru incepatori

Exercitii de culturism

Antrenamentul complet

Antrenarea muschilor sau plimbarea greutatilor

Placerile vietii

Pentru cei care au nevoie de ajutor

Despre post si dieta vegana, detoxifierea de primavara, urzici, soia

Cristian Margarit Publicat în de  

Post, dieta vegana, detoxifierea de primavara, urzici, germeni si vlastari, soia. In direct la Activ FM (92.7 in Bucuresti) sau www.activefem.ro. Puteti suna sau trimite SMS la 0734 22 02 02 in timpul emisiunii pentru intrebari/opinii/completari.

greens

Ce este postul?
Ce este dieta vegana?
Este postul o detoxifiere?
Cum se face detoxifierea cu sucuri, shake-uri, smoothie-uri?
Este soia un aliment-minune sau o otrava mascata sub reclame si minciuni?
Am ramas dator cu explicatiile despre monoglutamatul de sodiu.

Cei care suna in direct pentru a pune intrebari intra in concurs pentru castigarea a doua premii: suplimente nutritive oferite de Zenyth si o carte oferita de Preda Publishing (editura specializata pe teme sportive si motivationale).

Produsul de ultima generatie Artro Help este conceput de mine impreuna cu Zenyth, pe baza experientei de peste 10 ani pe care o am in domeniul suplimentelor. Reprezinta un salt inainte si o formula completa pentru articulatii.

Acceptam si noi sponsori sau invitati, persoane sau firme care doresc sa promoveze activitati, sali, evenimente, produse sau lucruri interesante din domeniul nostru.

Castigatorii de saptamana trecuta sunt:
Elena Mazareanu- pachetul Artro Help Repair si Calm oferit de Zenyth Pharmaceuticals.
Catalin Popescu- cartea “Usain Bolt- Povestea mea” oferita de Preda Publishing.

Sa mancam apa

Cristian Margarit Publicat în de 2

Anul acesta am experimentat ceva interesant atunci cand am calatorit: in loc de pachetelul obisnuit si bidonul cu apa mi-am luat la mine mai multe legume. Urmand cateva sfaturi din “The water secret” a doctorului Murad (nu toate, pentru ca are si americanisme gresite), am reusit sa optimizez si aportul de nutrienti in conditiile in care o vacanta sau o drumetie presupune, in general, consum de dulciuri si junk food, pentru ca ele iti sunt prezentate la tot pasul.

Deshidratarea e o problema comuna atunci cand esti in deplasare, in special vara. Caratul sau cumparatul unui bidon cu apa este solutia clasica si o recomand calduros (ca tot e canicula). Totusi, multe vegetale contin 80-90% apa si hidrateaza chiar mai bine decat apa obisnuita pentru ca vin si cu minerale iar apa este “livrata” temporizat corpului evitand inducerea diurezei (productia de urina) sau a transpiratiei.

Daca sunt reci, legumele isi pastreaza bine si temperatura, ajutandu-te cu termoreglarea. Pentru asta ele trebuie sa fie doar cu putin mai reci decat mediul ambiant, nu congelate, cum se intampla cu apa foarte rece, care in loc sa iti raceasca interiorul corpului va induce termogeneza si deci iti va fi si mai cald.

Prezenta vitaminelor, antioxidantilor si fitonutrientilor este un avantaj major fata de consumul apei simple. In special daca te expui la soare sau faci efort fizic (chiar si mersul pe jos cateva ore) este important sa iti protejezi corpul de radicalii liberi si inflamatia care iti pot afecta starea de bine.

Mineralele din legume ajuta la inlocuirea celor pierdute prin transpiratie, previn crampele si te mentin intr-o stare de hidratare optima. Magneziul ajuta la prevenirea crampelor si durerilor musculare. Pot fi completate si cu nuci, seminte, alune.

Prefer: castraveti (gust bun, multa apa, practic zero calorii), andive (pentru a stimula detoxifierea si secretia de bila), morcovi (foarte satiosi, dulci si protejeaza pielea de actiunea ultravioletelor), avocado (grasimi sanatoase, efect antiinflamator, satios), lamaie (nelipsita, antioxidant- o storc in bidonul cu apa sau peste avocado), germeni (antioxidanti, pH alcalin). Evitam vinetele si ardeii (efect inflamator la cei sensibili).

Am avut mai putine fructe din cauza cantitatilor mari de fructoza si a faptului ca nu tin de foame, spre deosebire de legumele fibroase, care ofera o senzatie de satietate mai mare. Fructele au si capacitatea de a fermenta sau a induce tulburari digestive, de care chiar nu ai nevoie cand esti in vacanta. Ananasul are enzime proteolitice, deci a fost inclus in ecuatie, mai ales ca l-am gasit gata curatat.

In functie de buget putem adauga si nuca de cocos proaspata, pentru aportul de grasimi sanatoase si energizante, celebrele trigliceride cu lant mediu.

Exista si teorii care spun ca apa “structurata”, cuprinsa in celulele vegetale din plantele crude si proaspete este mult mai utila corpului decat apa “deranjata” de robineti, metale si alte artefacte moderne. Cu conditia ca plantele sa fie crescute organic, fara pesticide, altfel vom inghiti si chimicale toxice, de care nu avem nevoie.

Junk Food

Cristian Margarit Publicat în de 2

Junk food, hai sa aflam ce inseamna aceasta sintagma aflata pe buzele tuturor: mancarea-gunoi. Sau gunoiul-mancare. Oricare ar fi topica, observam o antiteza. Mancarea ar trebui sa fie lucrul care ne hraneste si ne da viata, in timp ce gunoiul ar trebui sa fie aruncat. Propriile noastre slabiciuni (umane, de altfel), combinate cu posibilitatea unora de a le exploata (prin activitati de productie si comerciale) ne aduc in situatia de a ne indeparta de celebrele vorbe ale parintelui medicinei.

Solutia este sa ne informam si sa alocam resurse (timp, bani) pentru a manca sanatos si pentru a-i ajuta pe cei din jur sa faca acelasi lucru. Masuri de tipul “taxa pe fast food” mi se pare contrare scopului declarat. Si nu trebuie sa confundam “fast food” cu “junk food”.

Mancare

Hrana este constituita de acele lucruri, provenite in mare parte din animale si plante care contribuie la buna functionare a corpului nostru: energie, regenerare, stare de bine, sanatate. In mod natural, alimentele vin si cu o serie de otravuri (Vezi articolul Otravuri vegetale). Totusi, traditia gastronomica (a prepararii hranei) ne aduce metode prin care se pun in valoare nutrientii si se diminueaza balastul sau toxinele, de multe ori transformandu-le in componente utile.

Junk food

Gunoiul este un lucru inutil, ba chiar daunator, pe care il indepartam de existenta noastra. Poate fi de mai multe tipuri si este un produs al modernitatii, pentru ca natura, pana la aparitia omului “stapanitor al naturii”, putea recicla tot ce se producea, intr-un circuit al vietii (circle of life) care continua de miliarde de ani. Omul a facut posibila si o alta caracteristica a gunoiului: omniprezenta. Gunoiul este peste tot, iar gunoiul alimentar nu doar ca este la indemana, fiind usor de procurat si mancat, ba chiar esti indemnat sa il mananci.

In definirea junk-ului suntem ajutati foarte mult de cei trei NU. Alimente rafinate, ajunse in dieta noastra din cauza nevoii unora de a stapani natura, lumea, semenii, comertul cu sclavi, un anumit segment de piata, teritorii, averi, industrii etc. Oameni care desi au tot ce le trebuie (si chiar foarte mult peste) sunt mancati din interior de pacatul avaritiei. Ultima capcana este junk-ul bio si produsele procesate vandute drept alimente sanatoase (fainurile arse).

Cei trei NU

“Cei trei NU”: zahar, uleiuri, cereale procesate. Se observa ca sunt alimentele ultra-procesate, rafinate, care pierd pe drum cam tot ce inseamna nutrienti, cu exceptia sursei de energie (grasimi oxidate sau carbohidrati simpli). Daca avem proteine, ele sunt de cea mai proasta calitate, denaturate, incomplete, contaminate. Evident, includem si alimentele care contin cantitati semnificative din aceste gunoaie.

Din pacate, consumul acestor gunoaie nu mai lasa loc alimentelor sanatoase, hranitoare, pline de grasimi esentiale, proteine de calitate, vitamine, minerale si alti nutrienti esentiali.

Sucuri cu zahar

Fie ca sunt cu zahar sau fara reprezinta junk-ul suprem: practic nu contin nutrienti, doar calorii “goale”, sub forma de carbohidrati cu indice glicemic mare (glucoza, fructoza) care devasteaza metabolismul si afecteaza grav funtionarea ficatului si pancreasului. Indulcitorii artificiali sunt poate si mai daunatori pe termen lung (unii fiind suspeci ca ar creste riscul de cancer). Contin diversi coloranti, arome, acizi care sa iti faca setea si pofta mai mare. Unele contin si alt drog (pe langa zahar): cofeina. Sucurile pasteurizate, indiferent ce scrie pe eticheta sunt practic moarte din punct de vedere nutritiv si nesemnificativ mai hranitoare decat “bauturile racoritoare” clasice, cu zahar.

Daca vrei sa bei “suc”, fa-ti suc: Despre sucurile de fructe si legume.

Cele mai multe sunt concepute sa creeze o senzatie de sete si mai mare, practic fiind imposibila hidratarea cu ajutorul lor.

Sunt produse cu valoare adaugata mare, in cazul carora materia prima are costuri nesemnificative. Au, in schimb, bugete de publicitate monstruoase si sunt prezente peste tot, lucruri care le fac un pericol pentru sanatatea noastra. Citeste mai mult despre bauturiile racoritoare.

Da, exista si alternative sanatoase la sucurile chimice.

Dulciuri

Au un continut asemanator, fiind bazate pe zahar, insa aici in loc de apa, celelalte ingrediente sunt din zona grasimilor denaturate (margarina, uleiuri arse) si cerealelor ultra-procesate (faina de grau). Multe contin si un alt pseudo-aliment: cacao, sub forma de unt sau pudra. Includem aici si halvaua (un mix de zahar si resturi de seminte prajite de floarea soarelui, ramase de la extragerea uleiului), prajiturile, bomboanele, ciocolata, batoanele “nutritive” ieftine (dar nu neaparat) care au invadat piata. De multe ori aceste dulciuri sunt vandute drept “produse de dieta”
inclusiv halvaua (zahar+ resturi de seminte).

Dulciurile vin cu multe calorii intr-un volum mic, facand posibil consumul unei cantitati mai mari de energie decat ai cu adevarat nevoie. Apoi, dulciurile creeaza o senzatie de foame accentuata, facand necesar consumul altor alimente (de obicei tot dulciuri), intrandu-se intrun cerc vicios.

Cateva cuvinte despre dependenta de dulciuri si cateva sfaturi despre cum sa renunti la dulciuri.

Fainoase si derivate

Toate produsele care contin ca ingredient principal faina: cereale, biscuiti, pizza, paste, chipsuri, sticksuri, gogosi, covrigi si alte pungi cu faina arsa, cu sare si ulei.

Includem aici produsele care au ca ingrediente de baza faina (de grau, porumb, cartofi), grasimile arse (citeste si despre Grasimile sanatoase), sare. Cateodata ele contin si zahar, dar de fiecare data vor contine aditivi, arome. Pe masura ce consumatorii au devenit mai constienti ca aceste “gustari” dauneaza sanatatii, producatorii incep sa adauge cantitati nesemnificative din ingrediente pretins sanatoase (tarate, omega 3) sau chiar soia si le trambiteaza fraierilor drept mancare sanatoasa, biscuiti cu asimilare lenta, pizza care slabeste etc.

Spre deosebire de dulciuri, unde combinatia de fructoza si glucoza duce la un mediu ideal ingrasarii, aici, combinatia de glucoza (provenita din digestia amidonului) si grasimi oxidate duce mai rapid la boli degenerative.

Daca ti se pare ca o sa iti moara creierul fara faina in dieta, iata surse sanatoase alternative de carbohidrati.

Prajeli si gratare

Indiferent ce prajesti si cum prajesti, prajirea in sine este un proces generator de toxine. Atat uleiul ars, cat si componentele din subiectul prajirii (fie ca vorbim de carne, cartofi sau altceva) devin toxice. Incarcarea calorica este si ea crescuta, din cauza uleiului absorbit, in special de cartofi si coca arsa de la “pane”. Ca materii prime sunt alese cele mai ieftine si de proasta calitate alimente, tocmai pentru ca prajirea va ascunde orice miros, textura sau gust dubios.

Multe alimente sanatoase pot fi stricate de metoda gresita de preparare, cum ar fi cazul legumelor la gratar. Legumele pot fi mancate crude, maxim fierte sau trase la tigaie cu apa, doar cateva secunde. Iata si cateva cuvinte despre modul sanatos de preparare al alimentelor (Cum gatim?).

Soia

Produsele din soia de pe piata au la baza un deseu ramas de la productia de ulei de soia, folosit in special in scop industrial si la fabricarea junk-urilor descrise mai sus. Chiar si ca furaj industrial, soia este folosita in cantitati mici, pentru ca afecteaza in principal fertilitatea animalelor, tulburand grav sistemul hormonal. Trecand peste gunoaiele de tip “snitele de soia”, acest ingredient (pentru ca nu mai poate fi numit aliment) este regasit in mai toate alimentele procesate, de la paine la cascaval si de la carnati la batoanele pentru slabit.

Ce putem gasi la noi in tara nu are nicio legatura cu produsele traditionale din soia, care oricum ar trebui mancate de catre cei care le-au inventat, la ei acasa. Mai pe larg, despre soia. Postul alimentar de inspiratie religioasa presupune curatarea corpului si crearea unui mediu intern propice rugaciunii si comunicarii cu Divinitatea, nu otravirea lui cu deseuri industriale. Laptele de soia nu e lapte si branza de soia nu e branza.

Atentie: a nu se pune pe aceeasi lista si lecitina de soia, care este unul dintre componentele benefice ale acestei leguminoase asiatice.

Carnea procesata: mezeluri, hamburgeri, shaorma

Mezelurile traditionale erau concepute pentru a imbunatati gustul si chiar valoarea nutritiva a produselor din carne, de multe ori completandu-se reciproc. Un exemplu clasic este parizerul, a carui reteta continea carne de vita de cea mai buna calitate si grasime de porc. Cand s-a inventat reteta, grasimea de porc putea fi considerata chiar sanatoasa, avand in vedere cum erau crescuti porcii. Acum parizerul este o pasta amorfa, cu un continut de carne extrem de redus (in cele mai multe cazuri in jur de 10%), dar cu un continut de sare, aditivi si chimicale urias. Sigur, putem gasi in magazine si mezeluri de calitate, cu o proportie mare de carne si cu putini aditivi sau deloc.

Hamburgerii si shaorma, desi nu intra in categoria “mezeluri”, sunt tot carne procesata, cu diferenta ca prepararea termica este mult mai daunatoare, pentru ca temperaturile sunt mult mai mari, aparand denaturari ale substantelor continute (inclusiv a celor naturale), cu rezultatul bine stiut: cresterea riscului de boli degenerative si cancer.

Totusi, ce mancam?

Parcurgand aceasta lista multi ajung sa constate ca mananca aproape exclusiv junk food. As mai putea adauga si alte alimente, insa ele apar mai rar, in cantitati mai mici si pot avea anumite beneficii. Vine intrebarea de baraj: pai daca nu mai pot manca gunoi, atunci ce sa mananc?
E o intrebare la care fiecare dintre noi raspunde pe cont propriu, pornind de la lista de alimente sanatose, modul optim de preparare, preferintele personale, posibilitatile materiale. Exemple sunt nenumarate pe acest site, precum si pe forumul getfit.ro (unde avem experienta a mii de oameni de vreo zece ani). As evita cartile scrise de persoane care una scriu si la alta fac reclama la televizor.

Bineinteles ca e greu, cere informare, timp, cheltuieli initiale mai mari… dar daca era usor si alimentele sanatoase erau pe toate drumurile, nu mai scriam acest articol, nu?

Terapia anticancer Gerson

Cristian Margarit Publicat în de 14

Cu cateva luni in urma (2010) cineva mi-a atras atentia asupra Terapiei nutritionale (dietei) Gerson, propusa de Max Gerson (un medic german naturalizat in SUA) inca din prima parte a secolului trecut. Am primit cadou cartea si am studiat-o cu atentie. Lectura a fost cu atat mai interesanta cu cat in paralel am avut in studiu si “Nutrition and Physical Degeneration” a lui Weston Price, care are o perspectiva practica si naturalista asupra dietei (care includea in mod traditional produse de origine animala, organe, peste, fructe de mare). In aparenta ideile sunt contradictorii, dar la un studiu amanuntit sunt doar fatete ale aceleiasi monede. Tot in perioada asta am si “The Inflamation Diet”, scrisa mai aproape de timpul nostru si poate chiar mai aplicata la ce traim astazi, fata de ce se intampla acum 100 de ani.

In ce consta dieta Gerson?

Pentru tratarea cancerului, chiar si in forma terminala, Gerson propune o terapie bazata pe reducerea la minim a toxinelor din dieta (naturale sau artificiale), consumul de sucuri proaspete de legume in cantitati mari, eliminarea sarii (clorurii de sodiu) si a proteinelor de origine animala, reducerea drastica a grasimilor, clismele cu cafea si folosirea suplimentelor nutritive (potasiu, iod, enzime, B12, extract de ficat si extract de tiroida). Grasimile provin in special din uleiul de seminte de in (nu semintele intregi). Desi la prima vedere este o dieta vegana (multi sustin in zilele noastre ca o dieta vegana te protejeaza de cancer), dieta Gerson contine cel putin doua elemente de origine animala, cu rol esential: extractul de ficat (administrat initial chiar ca suc de ficat proaspat de vitel) si extractul de tiroida (pentru accelerarea metabolismului).

Cartea cuprinde atat exemple concrete de persoane care s-au vindecat cat si descrierea in detaliu a modului de alimentatie, a modului de preparare a sucurilor si alimentelor. Exista o sectiune speciala de retete si o sectiune speciala pentru alte boli decat cancerul.

Accentul este pus practic pe o terapie de refacere a starii de sanatate a corpului si a tesuturilor, urmand apoi ca vindecarea sa se petreaca in mod natural.  O sectiune este dedicata abordarii psihologice si materialul original al doctorului Gerson este imbunatatit cu noile descoperiri si rezultate avute de-a lungul anilor de catre urmasii sai.

Este dieta anti-cancer Gerson eficienta?

Gradul de aplicabilitate este redus, dintr-un motiv foarte dur: este aproape imposibil de obtinut alimente organice (bio, ecologice) in cantitatile necesare. Poate doar daca persoana dispune de suficient pamant si cunostinte de gradinarit. De cumparat, chiar daca ar avea la dispozitie resursele financiare, pe piata noastra nu cred ca se pot gasi atatea legume si fructe proaspete si curate.

Este clisma cu cafea sanatoasa?

Partea cu adevarat interesanta este cea in care clisma cu cafea este propusa ca metoda foarte eficienta pentru detoxifiere, in special pentru eliminarea bilei si curatarea ficatului, considerat cel mai important organ in aceasta terapie. Fara indoiala ca terapia prin curatarea colonului este eficienta daca este bine facuta. Totusi, sa nu confundam asta cu produsele care pretind ca ajuta colonul iritandu-l cu fibre vegetale provenite din cereale.

O hiba a teoriei am gasit in reteta de “supa lui Hipocrate”, care cuprinde cartofi si tomate, evident inexistente in Grecia antica, fiind aduse din America si raspandite in Europa abia in secolul al saisprezecelea.

Totusi, daca aceasta nenorocire s-ar abate asupra cuiva apropiat, as folosi multe din ideile din carte, la care as adauga si metode/suplimente dezvoltate si descoperite pe parcurs, in ultimii ani. Din ce in ce mai multe studii arata cum o dieta ketogenica (adaptata, nu cu orice prajeala si carne industriala) ajuta la combaterea acestei maladii.

Sucuri si shakeuri de fructe si legume

Cristian Margarit Publicat în de 4

juicer

Trebuie sa stabilim inca de la inceput un lucru: sucurile imbuteliate si pasteurizate sunt aproape moarte din punct de vedere micronutritiv. Ele retin carbohidratii si mineralele insa prea putin din vitamine, enzime, antioxidanti, fitonutrienti. Indiferent cat de “bio” sau “natural” scrie pe cutie, odata ce a fost pasteurizat (pentru conservare) devine practic inutil pentru vitaminizare, energizare, sanatate. “Detoxifierea” cu sucuri la sticla mi se pare o gluma proasta. Nu ma intereseaza nici fructele coapte pe vapor sau umflate artificial cu apa chimizata, aduse de peste mari si tari. Singurul compromis acceptabil din punctul meu de vedere sunt fructele si legumele uscate prin liofilizare (freeze dry- deshidratare dupa congelare), care pot pastra mai mult din principiile active decat alte metode de conservare. Iarna sunt acceptabile si citricele, ananasul si fructele cu continut mare de grasimi sanatoase: masline, avocado, nuca de cocos.

Discutam doar despre sucurile de fructe si legume, proaspat stoarse, din fructe si legume curate, recoltate in sezon si, eventual, congelate imediat dupa recoltare. Sunt si oameni care pun legumele in blender si consuma pasta rezultata (eventual dupa ce o mai dilueaza cu apa). Exista si cateva exceptii, cand fructele sau legumele preparate termic (oparite/aburite si apoi racite rapid) au o valoare nutritiva mai mare decat cele crude.

Fructele (cu cateva exceptii) au o proportie mai mare de fructoza, deci nu ridica semnificativ glicemia. Inainte de antrenament cu 1-2 ore (sau in functie de preferinta) mi se par in regula, mai ales diluate cu apa si mai ales daca nu ai mancat destul. Fructele “comune”, cu multa pulpa, dar cu putina coaja si samburi sunt o alegere mai putin buna decat fructele de padure, de exemplu. Chiar si la struguri, e bine sa alegem un soi rosu, cu bobul cat mai mic. Personal, as folosi fructe cat mai coapte, chiar daca au o cantitate mai mare de carbohidrati. Cu cat un fruct este mai colorat, gustos si parfumat, cu atat cantitatea de substante benefice este mai mare.

Legumele (radacinoasele in special) au o proportie mai mare de amidon (glucoza) deci pot ridica glicemia, insa un suc de legume e o solutie ceva mai diluata decat un “soft drink”. De asemenea, cantitatea bauta nu cred ca poate ajunge in mod rezonabil la 1-2 litri pe zi, cum ar fi daca ti-ai cumpara cola de la butic. Deci ar fi mai potrivite dimineata si dupa antrenament.

In general, este bine ca aceste sucuri sa fie baute pe stomacul gol. Evident, trebuie testata toleranta cu cantitati initiale mici (50ml). Daca pui si fructe/legume bogate in enzime poti bea aceste sucuri/shake-uri si dupa masa. Ananasul, papaya, kiwi ajuta la digestia proteinelor in timp ce ghimbirul ajuta la digestia grasimilor.

Daca as trai intr-o lume ideala as face dupa cum urmeaza: cate un shot de 100ml din acestea dimineata, inainte de antrenament si dupa antrenament, in perioada cand sunt proaspete, in sezon. Ele trebuie sa fie reci (ingredientele tinute la frigider) si consumate imediat. Cand acestea nu ar fi disponibile, as incerca macar o data pe saptamana sa scot din congelator cateva sute de grame si sa ma bucur de ele (in ultimii ani au congelat parintii mei direct mustul de struguri). As adauga in perioada de primavara/iarba un shot de “barley grass“(eventual intarit cu niste germeni de broccoli) dimineata, pe burta goala, de preferinta proaspat stors. Poate de cateva ori pe an as face niste cure cu sucuri (imbunatatite ca mai jos) in care sa fie hrana exclusiva pentru cateva zile.

Ca ingrediente suplimentare as putea adauga la sucuri/shakeuri si vitamine/minerale sub forma de pudra, aminoacizi (inclusiv carnitina, care are un gust acrisor), un izolat de zer, lapte de cocos, lecitina, condimente (scortisoara), plante aromatice (menta), spirulina, clorela, poate chiar pudra de soia fermentata (daca as fi fan soia). Daca vrei refacere pentru articulatii poti adauga si gelatina(iei enzime proteolitice separat). Pentru a “ingrosa” compozitia si a face o budinca foarte satioasa merg taratele de orez sau ovaz, un mix de fibre alimentare. As evita adaugarea de lapte dulce, dar as putea incerca sa folosesc o cantitate mica de iaurt, dupa ce am eliminat smantana, pe care o mananc separat (presupun ca imi fac iaurt in casa).

Cel mai bine este sa mancam legumele si fructele in forma lor naturala, imediat dupa ce au fost recoltate din pamantul pe care nu s-au folosit chimicale si dupa ce au fost spalate sumar cu apa. Se pare ca a manca si putin pamant, care vine in mod natural cu legumele este bine pentru organism (furnizeaza oligoelemente, probiotice etc.). Ele trebuie mestecate bine si, de preferinta, consumate separat de alte alimente. Avand un volum mare si o cantitate de energie (calorii) relativ mica, pot fi folosite pentru efectul de “umplere” a stomacului. Intr-un program de slabire sucurile pot trece prea repede stomac, fara sa ofere senzatia de satietate atat de necesara controlului greutatii.

De asemenea, un dezavantaj al acestor sucuri/shake-uri este faptul ca, in spuma formata, aerul poate intra in contact cu o cantitate mare din substantele active, alterand produsul rapid sau anuland o buna parte din proprietatile nutritive.

Totusi, exista si situatii cand consumul de legume si fructe sub forma de suc e avantajos: cand masticatia/digestia sunt precare, cand vrei sa ai un aport mare de nutrienti (sustinerea organismului, recuperare dupa boli, cresterea in greutate), cand vrei sa faci economie de timp, cand vrei sa inlocuiesti “bauturile racoritoare” pline de chimicale, zahar si cofeina cu ceva sanatos.

Alegerea storcatorului cred ca trebuie facuta progresiv: iei intai un storcator de calitate, dar la un pret mediu, urmand a decide pe viitor daca este cazul pentru un “upgrade” sau nu. Daca iti iei unul nou, mai bun, il poti face pe cel vechi cadou unei persoane dragi, impreuna cu ingredientele (fructele si legumele) pentru cateva zile de “juicing”.

La persoanele sanatoase, cu o dieta echilibrata, care fac sport, sucurile de fructe si legume in cantitati moderate (pana la 500ml-1000ml pe zi) nu influenteaza in mod negativ starea de sanatate, ba chiar o imbunatatesc. Cantitati mari de suc de fructe baute peste un ficat plin de glicogen/grasime pot duce la ingrasare sau agravarea unor tulburari de metabolism. Acum e greu de spus daca te vei transforma intr-un Jack LaLanne, dar cu siguranta, daca ai avut o dieta mai putin buna pana acum, aceste sucuri vor fi un pas inainte.

Am primit acum ceva vreme un storcator minunat, pe care abia astept sa-l pun la treaba. Va tin la curent.

Bauturi racoritoare sau apa cu zahar?

Cristian Margarit Publicat în de  

hidratare

“Sucurile” sunt peste tot. Li se mai spune bauturi racoritoare dar sunt, in realitate, apa cu zahar. Oriunde intorci capul vezi bidoane de plastic umplute cu apa indulcita, aromata si colorata.
Cand bei “suc” bagi in tine, pe langa apa si, cel putin:
0. zahar sau indulcitori artificiali
1. acizi
2. arome artificiale, potentiatori de aroma, conservanti, sare
3. cofeina, alte droguri trecute pe eticheta la “arome” sau sub alte denumiri
4. aluminiu, plastic, teflon, bisphenol A.

Trebuie abordate fiecare in parte.

Zahar si indulcitori artificiali

Gustul dulce da dependenta. “Caloriile lichide” din aceste pseudo-alimente nu dau senzatie de satietate. Zaharul altereaza grav metabolismul (dupa energia initiala vei simti slabiciune), predispune la boli grave (obezitate, cancer, accidente vasculare, steatoza hepatica, diabet), scade imunitatea. Indulcitorii artificiali sunt probabil periculosi pentru sanatate (cresc riscul de cancer, in principal). Ca o faza intermediara poti folosi indulcitori naturali.  Unii sunt non-calorici (Stevia, Erythritol)), altii au si calorii (Xylitolul).

Xilitolul ajuta la sanatatea dintilor si aparatului ORL (previne infectiile de ureche mediana la copii). Merge foarte bine la limonada (preparate reci, reactia sa de dizolvare in apa este endoterma).

Acid

Poate fi simplul acid carbonic sau diversi alti acizi adaugati (fosforic, citric). Distrug smaltul dintilor, scot calciul din oase, cresc riscul de cancer in tubul digestiv, altereaza multe cai metabolice. Acidul potenteaza efectele negative ale celorlalte ingrediente. A, da, si da un gust mai bun bauturii :).  Elibereaza aluminiu sau plastic din peretii containerului. Asta e poate mai rea decat toate celelalte la un loc. Un pas ar fi acizii organici (citric, malic). Acidul ascorbic (vitamina C adaugata drept conservant) nu se intelege bine cu benzoatul.

Arome, coloranti, potentiatori, conservanti

Fiind, in general, concentrate sau artificale, sunt mult mai puternice decat ceea ce gasim in natura. Acest lucru face ca apoi un suc natural sau o mancare naturala sa para “fara gust”. E ca si cum mergi cu o masina cu 200km/h si apoi incetinesti la 20. Ti se pare ca stai pe loc. Aceste componente iti pacalesc creierul si ii spun ca ai baut ceva foarte bun. Conservantii sunt toxici.

Sare

Unele “bauturi racoritoare” contin sare. Poate fi clorura de sodiu sau un alt compus care include sodiu. Sarea actioneaza atat drept conservant insa are si efecte asupra gustului si, cel mai important, te face sa bei mai mult “suc”. Sarea poate duce la retentia de apa si la stresarea rinichilor. Excesul de sare duce chiar la deshidratarea tesuturilor. Sarea se elimina prin urina sau transpiratie, deci ar trebui sa faci sport astfel incat sa transpiri. Incearca sa elimini sarea adaugata din toate alimentele. Exista in mod natural cantitati suficiente de minerale daca mananci divers si sanatos.

Droguri

Desi sunt legale, unele substante sunt foarte asemanatoare cu drogurile ilegale, atat ca structura chimica dar si ca efecte, dependenta, sindrom de abstinenta, toleranta. Cofeina este o astfel de substanta. Spui ca “iti place cafeaua”, dar, de fapt, vorbeste dependenta de cofeina din tine.  Poti bea mai multa apa dimineata (eventual un ceai verde), lua vitamine, minerale, extracte de plante sau suplimente cu efect energizant.

Containerul

Din cauza acidului si chiar a proprietatilor naturale, peretii containerului (aluminiu sau plastic) se dizolva/disperseaza (in cantitati foarte mici) in lichid. Asa ca vei bea si putin aluminiu sau plastic de fiecare data. Efectul secundar major este distrugerea echilibrului hormonal, fiind xenoestrogeni puternici. Incearca macar sa bei “sucurile”  sau “apa minerala” din sticla de sticla.

Cum e cu “fresh”-urile?

Sucurile de fructe si legume, proaspete, reci (e foarte important ca fructele si legumele sa fie tinute la rece), baute imediat, pot fi utile in functie de scopul tau si de metoda de alimentatie aleasa. Totusi, in cantitati mari, sucurile de fructe (cu continut mare de fructoza) pot bloca arderea grasimilor si impinge metabolismul spre sinteza de grasimi si chiar depunerea lor in ficat.  O solutie este sa le amesteci cu apa minerala, in parti egale. O alta sa le bei incet, cu inghitituri mici.

Cum e cu “sucurile naturale” pasteurizate?

In functie de cum sunt extrase si conservate, sucurile naturale (fara adaosuri, obtinute direct din sursa, nu din concentrate) pot fi incluse intr-o alimentatie sanatoasa daca sunt in cantitati rezonabile, provin din ingrediente curate si dense nutritiv (ex. suc de catina sau de afine), dar cu mare grija la cantitatile totale de carbohidrati. Pasteurizarea nu distruge “toate” vitaminele (mineralele nici atat) si poti regasi in produsul final cantitati suficiente. Acum se gasesc in magazine si sucuri de legume/fructe bio, de preferat in fata altor variante lichide dulci, atat dupa antrenament cat si dimineata sau pe parcursul zilei, in inghitituri mici. Sunt mai bune decat apa cu zahar si chimicale dar mai putin sanatoase decat sucurile proaspete.

Deci sucurile sunt otrava?

Orice lucru poate fi otrava in cantitati prea mari. Ideea este sa ai un echilibru si sa dozezi foarte bine aceste “bauturi”. Poti bea din cand in cand o gura sau un pahar, pentru ca nu vei muri de la asta. Dar cand incepi sa bei doi litri pe zi, in fiecare zi, poti recunoaste ca ai o problema si sanatatea iti va fi afectata, mai devreme sau mai tarziu.

Prin alte tari se fac avertizari publice cu privire la pericolul reprezentat de “bauturile racoritoare”.  La noi se vand in scoli si spitale, sponsorizeaza intreceri sportive scolare si sunt nelipsite din orice calup publicitar.