In momentul conceptiei nostre, prima celula primeste un numar de credite. Este programul genetic. El are codata informatie despre cat de mult putem trai, cat de mult zahar putem manca si cat alcool putem bea pana sistemul se va descompune sub presiunea acestor agresiuni externe. Peste aceasta informatie vine viata: atat cea intrauterina, care depinde de mama, cat si cea de dupa nastere, care depinde si de noi de la un moment dat(cand putem face alegeri in legatura cu modul nostru de viata). Un maestru imi spunea ca am fi programati sa traim 120 de ani si ca asta ar trebui sa fie scopul meu, trasat mental si reflectat in toate aspectele vietii mele.

Corpul nostru are capacitatea de a se reface. Unii spun ca in 6 luni mai toate tesuturile sunt formate din celule noi. Aceasta colonie de celule cu aceeasi presupusa identitate(ADN) moare si se reconstruieste permanent. Totusi… dupa o anumita varsta reconstructia ramane imperfecta. Uzura incepe sa fie mai mare decat capacitatea de regenerare. Mecanismele de compensare sunt diverse si, de multe ori, se epuizeaza brusc, fara a da semne din timp.  Zi de zi am cate o persoana care prezinta analize “perfecte” sau arata bine desi mananca prost, nu doarme, bea alcool sau face alte lucruri daunatoare. Multi o duc asa pana spre 40-50 de ani cand… crapa toate deodata. Te trezesti cu diabet, boli de inima, ficatul in pioneze sau chiar vreo boala mai grava.

Stress-ul mananca poate chiar mai multe “credite” decat alimentatia gresita sau abuzul de substante toxice(alcool, tutun, medicamente). Stress-ul, desi este un factor extern sau reflectarea in corpul nostru a unor factori externi, are capacitatea de a ne “manca” din interior. In momentele de stress organismul se autodistruge in ritm accelerat, consumand resurse si uzand mecanismele de regenerare.

Cu cat mai repede realizezi valoarea sanatatii si a corpului tau, cu atat mai lunga si sanatoasa va fi viata ta. Pentru toti vine momentul cand scanteia vietii noastre se va stinge. Totusi… acest lucru se poate intampla dupa o viata traita frumos, cu grija fata de ce ti-a fost dat sau se poate intampla ca urmare a raului pe care ti-l provoci constient sau inconstient.

http://www.nature.com/ng/journal/v46/n5/full/ng.2939.html