Desi am un prieten care se ocupa cu cazarea si plimbarea turistilor prin Romania am decis sa imi plimb dupa capul meu vizitatorul american sosit intr-o vizita oarecum de lucru in acest week-end.
Nici emisiunea de pe Realitatea FM de zilele trecute unde s-a dezbatut subiectul nu m-a satisfacut… deeeeci:
0. Asteptandu-l pe Otopeni(dupa ce a pierdut primul avion) mi-am dat seama ca peisajul arata chiar decent, nu cum s-a intamplat prima data cand am asteptat un strain la aeroport, acum vreo 10 ani. Primele doua lucruri pe care le-a zis au fost “wow, the weather is so nice here”(venea de la Londra, hehe) si “smells like flowers”(mai tarziu am aflat ca era alergic la polen).
1. Partea buna e ca omul s-a cazat la “Inter”, aproape de sediul nostru si de cateva din obiectivele de pe lista. A vazut orasul de sus, spre Sud, parte care arata ceva mai bine decat orasul vazut tot de sus, tot spre Sud, dar din Howard Johnson.
2. Caru cu bere. Nu ca nu as ajunge acolo de cateva ori pe saptamana la pranz… dar toata lumea zice ca e un loc bun pentru turistii straini. Berea casei nu prea i-a placut, dar ciorba de fasole cu ciolan i-a lasat o impresie buna. Mai ales ca i-am bagat-o pe aia cu “Ceausescu spargea ceapa cu pumnul, acum suntem vai de capul nostru, ni se aduce deja taiata”. Ma rog, l-am umflat si cu fripturi, tochitura cu mamaliguta, sarmale si, da: PAPANASI. (nu l-au impresionat).
3. Avand libera seara de sambata dupa ce am filmat pentru Codul lui Oreste(da, am ajuns si la Oreste, o sa anunt din timp cand va fi difuzata emisiunea”) am zis sa-i fac o tura prin oras. Inter-Romana-Piata Victoriei-Piata Natiunilor Unite- Casa Poporului. Clasica poza a turistului strain cu mausoleul(pot sa jur ca Nea Nicu vroia sa fie ingropat undeva in subsol si poate chiar a fost). O tura in jurul cladirii, din pacate nu se poate vizita, jandarmul ne spune ca e imposibil(ciudat lucru, pe vremuri se fuma si iarba in acea cladire).
Apoi zic… “what the f..ck” si am facut dreapta. Inca o data dreapta. Cosbuc. Rahova. Ferentari. Giurgiului. Nu i s-a parut chiar atat de rau, ba chiar cica mai bine decat anumite zone din Chicago. Berceni, Vacaresti, Alba Iulia, Casa Poporului din nou, Casa Radio, Cismigiu, Ateneul. In Dorobanti nu a vazut prea mari diferente, in afara de cateva masini mai rasarite si mai multe firme luminoase. Prin Herastrau i s-a parut frumos si s-a prins ca sunt scumpe cocioabele.
4. Duminica. Mare sau munte? Grea alegere. Se pare ca avea o stra-stra-bunica din Transilvania, deci am decis pentru “castelul lui Dracula”. A fost mai bine, cica a fost coloana de 65km la intoarcerea de la mare(cat de idiot sa fii?). Castelul Bran, era inchis. Am ajuns la 19.00 dar la 18.00 se sfarsise ziua de munca. Tricourile i s-au parut prea ieftine si s-a mirat ca nimeni nu “capitalizeaza” povestea. Eu am “capitalizat” un cioban, cumparand 4kg de branza de burduf, originala. Americanul a luat o gura de palinca, si-a dat seama ca iti poti da foc la masina cu ea. Ursii nu mai au voie in oras, dar au voie in farfurie, asa ca la pranz a mancat pentru prima oara carnea unuia mai ghinionist. Ciorba de vacuta nu a avut acelasi succes precum cea de fasole din ziua precedenta.
Evident, i s-a pierdut bagajul si si-a pierdut singur aparatul foto si ochelarii de soare.
Concluzii: nu e chiar atat de rau, chiar daca nu avem nici un obiectiv turistic. Bucurestiul seamana cu Kievul. Ceausescu se apucase si de facut autostrazi, dar a fost impuscat. Si aceste lucruri le-am realizat cu ajutorul unui american care vorbeste ruseste.
As fi vrut sa mai vada: Muzeul National de Istorie, Litoralul(o, da, ar fi venit aici in fiecare an, ca la Miami e nasol), Manastirile din Moldova, o seara de pomina la Bamboo si… voi ce credeti ca mai era de vazut/facut intr-un astfel de week-end?
