În contextul virozelor de sezon, vitamina D a devenit foarte importantă.
Pe lângă celelalte efecte benefice în organism, vitamina D este dovedită științific ca fiind utlă în prevenirea infectării cu diverși viruși dar și în grăbirea recuperării în caz că am contractat boala.
Vitamina D
Este supranumită și “vitamina soarelui”, dar puțini știu că ea se sintetizează doar în condiții speciale, vara și la prânz, în zona temperată. Razele UV care induc sinteza nu ajung la piele în cantități suficiente atunci când umbra este mai mică decât înalțimea. Deci expunerea la soare primăvara, toamna, dimineața și seara duce doar la îmbătrânirea pielii și creșterea riscului de cancer, nu și la o sinteză semnificativă de vitamina D. Adăugăm la asta faptul că cei mai mulți oameni stau în interior mare parte din zi și avem o explicație pentru deficitul întâlnit la majoritatea oamenilor.
Sursele alimentare sunt foarte puține, dar ficatul de cod și peștele oceanic se numără printre ele. Au, de asemenea, vitamina A, seleniu, zinc, iod, omega 3 și proteine ușor asimilabile, foarte utile în combaterea virozelor și pentru sănătatea plămânilor.
Suplimentația este însă o metodă sigură și eficientă pentru a asigura necesarul de vitamina D în corp. Dozele reale sunt semnificativ mai mari decât cele “recomandate”, se merge în literatura științifică modernă și către 8000 UI pe zi la persoanele cu deficit. Click pe imaginea de mai jos pentru a comanda vitamina D la un preț foarte bun și calitate de top.
Rețetă de pastă de sardine și ficat de cod
E foarte simplu: sardine în ulei (de măsline dacă se poate), scurse foarte bine și ficat de cod (eu l-am scurs, dar uleiul din conservă este foarte bogat în omega 3, poate fi mâncat și el, mai ales în salate. Adăugăm ceapă verde sau usturoi (și ele efect antiviral), piper (mărește asimilarea), lămâie (vitamina C) și alte condimente, după preferință. Putem adăuga și unt, pentru a face compoziția mai solidă/cremoasă. Aleg un unt de calitate, “grass-fed”, adică de la vaci hrănite cu iarbă.
Am folosit pâine cu semințe (fără gluten), dar puteți alege orice tip de pâine doriți. Sau pune compoziția pe salată/ardei etc. Dacă o prăjiți, aveți grijă să nu apară urme de arsură, care este nesănătoasă.
Este adevărat ce am spus aici despre vitamina D?
Mulți oameni sunt mirați că vitamina D nu se sintetizează dimineața și seara, momentele când li s-a spus să stea la soare. Dar acea recomandare este pentru protecția pielii față de arsurile solare, nu este pentru a optimiza sinteza de vitamina D. La fel, mulți au încă impresia că 400UI pe zi ar fi suficient (cât este acum DZR). Nu este nici pe departe suficient și deja recomandările internaționale merg spre dose mult mai mari. Vitamina D din suplimente nu este “artificială” ci este obținută printr-un proces similar cu cel care se desfășoară în piele.
Da, asta arată cercetările științifice, am pus mai multe link-uri edificatoare în articolul dedicat vitaminei D, pentru cine dorește să se informeze corect, click pentru articolul despre vitamina D.
Am primit spre testare un supliment de Vitamina C cu Zinc, intr-o forma usor de administrat (tablete efervescente), cu 1000mg de vitamina C si 10mg de zinc (sub forma de gluconat de zinc, foarte bine asimilat). Ambele suplimente sunt constant in planul meu de nutritie, deci le-am inclus imediat. Se gasesc in Sensi Blu, la 16.9 RON (10 comprimate) si se da o reducere de 30% in luna octombrie 2016, ceea ce o face foarte accesibila ca pret.
Vitamina C (acidul ascorbic) este o vitamina esentiala pentru sanatatea noastra. Animalele (in afara de primate, porcusorul de Guineea si liliacul mancator de fructe) isi produc singure vitamina C. Pisicile isi produc echivalentul a 12.000mg (12 grame) pe zi. Omul si-a pierdut capacitatea de a o sintetiza probabil in urma abundentei in alimentatie intr-o anumita perioada a evolutiei.
Cateva actiuni importante ale vitaminei C sunt sustinerea imunitatii, efectul antioxidant, prevenirea glicarii (important la diabetici si cei care mananca dulciuri), refacerea articulatiilor, oaselor, metabolismul energetic.
Cum se manifesta deficitul de vitamina C?
Deficitul de vitamina C se manifesta cu probleme articulare, ale pielii, lipsa de energie, oboseala, imunitate scazuta, rezistenta scazuta la efort, invinetire usoara sau chiar sangerari nazale. Exista ipoteze conform carora chiar si ateroscleroza (degenerarea vaselor de sange) ar fi o forma de scorbut a vaselor de sange, cauzata de aportul insuficient de vitamina C care sa permita regenerarea colagenului si elastinei.
Fiind o vitamina hidrosolubila, excesul se elimina. La persoanele predispuse, dozele mari pentru perioade lungi de timp pot sa cauzeze pietre la rinichi. Dar cazurile sunt atat de rare incat mai degraba castigi la loto (daca joci).
De ce sa suplimentam cu vitamina C?
Doza zilnica recomandata pentru a preveni deficitul este mult prea mica fata de optim. Plecand de la 60mg diverse autoritati incearca acum sa ridice baremul la 75-90-120mg zilnic. Total insuficient pentru o stare buna de sanatate. Cel putin 500mg pe zi ar trebui luate zilnic, mai ales ca nu are efecte secundare la aceste doze. 1000mg este o doza mult mai utila. In perioade de stress, la sportivi sau alte persoane cu nevoi deosebite, se poate merge si pana la 2-3 grame pe zi. Pentru a avea in alimentatie 1000mg de vitamina C ar trebui sa mancam aproximativ 2 kilograme de portocale (peste 900 kcalorii).
Ce beneficii are zincul?
Zincul este implicat si el in imunitate (dovedit stiintific pentru infectiile gatului) dar si in refacerea tesuturilor (important la sportivi, convalescenti), fertilitate, potenta sexuala. Din pacate cele mai multe alimente din ziua de astazi contin mai putin zinc. Foarte multi dintre oamenii care iau un supliment de zinc raporteaza imediat o imbunatatire a starii de sanatate.
Deficitul de zinc se poate manifesta inclusiv cu pofta de dulce sau de alimente sarate. Suplimentarea cu zinc ajuta la mentinerea unei diete in programele de slabire.
De ce sa combinam Vitamina C cu Zinc?
Combinand vitamina C cu zinc obtinem o asimilare buna a doi nutrienti esentiali si care ne ajuta imunitatea si refacerea, in special in sezonul rece.
Cand luam vitamina C cu zinc si pentru cat timp?
In orice perioada stresanta, in special in sezonul rece, cand alimentele bogate in vitamina C sunt intr-o cantitate mai mica in dieta. Personal iau si vara (chiar daca mananc fructe sau legume bogate in vitamina C) pentru beneficiile suplimentare pe care le aduce. Am astfel o cantitate mai mare decat as putea obtine din alimente. De asemenea, folosesc zinc in mod constant, atat pentru imunitate cat si pentru “sanatatea sexuala masculina”.
Cantitatea de zinc din acest supliment este gandita astfel incat sa nu apara riscuri de supradozare, chiar si la administrarea pe termen lung.
Foarte important!
Folosim Vitamina C cu Zinc in primul rand in preventie. Nu asteptam sa apara efectele deficitului sau sa racim.
Informații despre imunitate, prevenirea răcelilor, prevenirea altor infecții, folosirea antibioticelor, alimentele și suplimentele care susțin imunitatea.
1. Ce este imunitatea?
Imunitatea este capacitatea organismului de a contracara acțiunea unor factori externi: bacterii, virusuri, ciuperci etc. dar și toxinele produse de aceștia.
Există mai multe tipuri de imunitate, naturale, artificiale (ex. vaccinurile), active sau pasive (anticorpii primiți de făt de la mama).
Ne interesează cum mărim capacitatea corpului nostru de a rezista în primul rând la infecțiile respiratorii, cele mai frecvente la om, în special în sezonul rece și la schimbările de anotimp, când organismul este slăbit sau cu un nivel scăzut de vitamina D, esențială în modularea răspunsului imun.
Există boli pentru care imunitatea dobândită este practic inexistentă sau durează un timp foarte scurt, existând și riscul de reinfectare (eventual cu alte tulpini, pentru care nu există anticorpi). Așa sunt rinovirusurile, care se modifică foarte rapid prin mutații.
2. Cu ce factori agresivi sau stimulatori intră în contact corpul nostru?
Imunitatea poate fi afectată de lipsa de odihnă, malnutriție, subalimentatie (diete stricte). Un organism slăbit este mult mai ușor atacat și chiar copleșit de boală. Deshidratarea, fumatul, consumul de alcool sau de zahăr pot să iți scadă imunitatea. Frigul poate duce și el la o slăbire a imunitații dacă expunerea este prea mare și resursele organismului sunt precare. Cel mai important factor este stress-ul psihologic.
Totuși, odată instalată boala, creșterea temperaturii corpului (febra) este modalitatea naturală a corpului de a lupta cu infecțiile și administrarea de antitermice trebuie facută doar la sfatul medicului sau în cazuri extreme.
3. Care este primul pas în prevenirea îmbolnăvirilor? Să ne referim la “răcelile” de sezon.
Primul pas este să avem grijă de noi în permanență, să mâncăm bine tot timpul anului (dieta sezonală, locală, cu alimente naturale și preparări minimale), să avem odihnă suficienta și să evităm locurile aglomerate precum și contactul cu persoane deja bolnave. Folosirea unei măști de protecție este un gest de bun simț atunci când suntem deja bolnavi dar ieșim în public.
Exercițiile fizice, practicate constant, ajută la creșterea imunității și formează o rezervă de aminoacizi (în mușchi), foarte utilă în perioadele de boală. Igiena personală este foarte importantă (spalatul pe mâini, lăsarea încălțamintei și hainelor de exterior la intrarea în casă etc.). Dietele dure pentru slăbit scad imunitatea și pot mări inflamația în corp, pregătind terenul pentru boală.
4. Cand și cum se iau antibioticele?
Antibioticele ar trebui luate pentru infecțiile bacteriene (virusurile nu sunt afectate de aceste medicamente) și doar după consult medical și antibiogramă. Folosirea pe scară largă (în special prin automedicație) a antibioticelor duce la crearea de tulpini rezistente, dar și la dezechilibrarea serioasă a florei intestinale, fiind afectată sănătatea pe termen lung. S-a observat un risc mai mare de obezitate la copiii tratați cu antibiotice în prima parte a vieții. După antibiotice este inteligent să folosești un probiotic sau chiar un supliment care să ajute la combaterea candidozei.
5. Ce alimente stimulează și susțin imunitatea?
Ca și în slăbire, o dietă sănătoasă, cu proteine de calitate, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși are drept “efect secundar” creșterea imunității. Alimente cum ar fi zahărul, făinoasele, prăjelile, scad imunitatea și ne expun în mai mare masură riscului de îmbolnăvire.
Pentru susținerea imunității avem o listă de alimente foarte utile: tărâțele de ovăz (beta-glucani, prebiotice), usturoiul, alimentele bogate în antioxidanti (legumele și fructele), vitamina D (sardinele, ficatul de cod), nuca de cocos (trigliceride cu lanț mediu), iaurturile (sau alte alimente/suplimente cu probiotice), urda (sau proteina din zer), nucile de brazilia (aport de seleniu), stridiile sau alte alimente bogate în zinc, ciupercile.
6. Ce plante și ce suplimente nutritive stimulează imunitatea?
Dintre cele mai populare plante avem echinaceea, astragalus, extractul de frunză de măslin, ashwaghanda și ciupercile rei-shi (Ganoderma Lucidum). Vitamina D este și ea un element important, mai ales ca primăvara avem rezerve foarte scăzute dacă nu am mâncat din puținele alimente care conțin vitamina D.
În mod special este necesară suplimentarea cu vitamina D (o recomand pe cea din imagine, click pentru a o comanda), mai ales că doza zilnică recomandată a fost stabilită la un nivel foarte mic, dintr-o eroare de calcul. În realitate, doza necesară organismului uman este de 10-20 de ori mai mare. Nu am văzut până acum la nimeni un nivel optim la analizele de sânge, dacă nu a luat supliment cu vitamina D în doze mari. Atenție: vitamina D trebuie însoțită de vitamina K și de magneziu.
Vitamina C, deși foarte populară în trecut, nu prea a rezistat testului timpului dar măcar 500mg pe zi le consider utile, de preferat cu bioflavonoizi. Zincul are efecte benefice, în special pentru infecțiile căilor respiratorii, dar și indulcitorul xilitol, colostrumul, proteina de zer, glutamina, lizina (ca antiviral), vitamina E, carotenoizii. Produsele stupului, propolisul, polenul, lăptișorul de matcă pot fi și ele de ajutor.
7. Au frigul sau “curentul” un efect de îmbolnavire asupra organismului?
Frigul poate să aibă un efect stimulator, dacă expunerea la frig este facută inteligent. Din păcate, cei mai mulți dintre oameni sunt deja suprasolicitați, malnutriți și la limita rezistenței fizice, așa că un astfel de factor stresant îi poate duce spre o cădere serioasă a imunității, moment în care agenții patogeni se pot dezvolta rapid. Deshidratarea și inflamarea mucoasei nazale poate fi și ea un teren propice pentru dezvoltarea microbilor.
Un rol esențial în pregătirea corpului pentru a face față frigului (inclusiv prin efectul antiinflamator) este aportul de omega 3.
8. Exista și situații când imunitatea nu trebuie stimulată?
Există și persoane cu boli autoimune sau alte tulburari de imunitate, în cazul cărora stimularea imunității cu diverse suplimente nutritive sau medicamente nu este indicată.
9. Care este rolul sportului în optimizarea imunității? Este adevărat că dacă faci sport “scoți răceala”?
Exercițiile intense reduc imunitatea, deci trebuie să avem o atenție deosebită la contactul cu persoane bolnave, dacă suntem după antrenament. Antrenamentele făcute pe termen lung asigură însă o rezistență crescută la boli. În cazul răcelilor nu recomand mersul “la sală”, atât din motivul prezentat anterior cât și pentru a nu-i expune pe alții la risc. Supraantrenamentul afectează negativ imunitatea.
10. Cât de mult contează odihna și controlul stress-ului în imunitate?
Consider odihna și controlul stress-ului cei mai importanti factori pentru omul modern. Daca toți ceilalti sunt mai ușor abordabili, atunci când trebuie să alocăm timp pentru odihnă mulți dintre noi preferă să se suprasolicite în loc să îi dozeze efortul și să își conserve starea de sanatate.
Indiferent de situație consider că cel mai bun prim pas este mersul la medic, un diagnostic pus pe baza unor investigații și apoi un tratament adecvat.
Azi, de la 15.25, la Antena 2,”Traieste sanatos” cu Simona Balanescu despre vitamina D.
Stim deja ca vitamina D este mult mai importanta decat s-a crezut pana de curand (a fost supranumita “noua vitamina C”, ca in afara de “calciu” are efecte benefice in imunitate, echilibru hormonal, prevenirea si tratarea diabetului si a altor boli degenerative, refacerea nervilor. Este implicata in multe alte afectiuni si tulburari cum ar fi autismul, depresia, boli cardiovasculare, cancer, inflamatia cronica.
Zilele astea mi-am dat seama că am neglijat o vitamină străveche: vitamina C. Se mai numește și “acid ascorbic”. Poate cea mai populară vitamină. Beneficiile ei reale sunt încă ascunse după masca de “anti-durere-în-gât”. Totuși, există și idei conform cărora doze mari de ar ajuta în prevenirea și tratamentul multor boli, de la viroze, boli cardiovasculare, artroză, ateroscleroză și celulită până la cancer. Îmbunătățește asimilarea fierului, participă la sinteza colagenului, carnitinei și neurotransmitatorilor, printre altele. Previne scurtarea prematură a telomerilor.
Unii spun că doza zilnică recomandată este de 90 de miligrame pe zi. Bineînțeles, această doză reprezintă o medie a dozei minime necesare pentru ca omul să nu se îmbolnavească de scorbut (o boală cauzată de lipsa de vitamina C). Se poate trăi și cu 60mg de vitamina C pe zi… dar optimul este mult mai sus.
Mai toate animalele își produc singure vitamina C, în corp. Pastrând proporțiile, noi ar trebui să producem câteva grame de vitamina C pe zi. Unii spun că 2-3 grame, alții merg și mai departe, până la 10-12 grame.
Primatele au pierdut pe drumul evoluției gena care codifică enzima ce controlează ultimul pas în sinteza de vitamină C. Totuși, cele care trăiesc în natură au în dietă suficientă vitamină C, ducând la o cantitate de 2-3 grame pe zi pentru om. Gorilele au în dietă până la 4000mg (4g). Pentru zona tropicală (din care “se pare” că ne tragem) ar fi o cantitate relativ ușor de obținut din plantele (inclusiv fructele) pe care le-am consuma zilnic.
Cele mai bogate alimente în vitamina C (raportat la caloriile pe care le aduc, nu la cantitate în sine) sunt: măceșele, acerola, ardeiul roșu, pătrunjelul, căpsunele, broccoli. Fructele exotice sunt și ele bogate în vitamina C: papaya, portocale, lămâi, kiwi. Deși carnea are o cantitate mică de vitamina C, ea beneficiază de un efect sinergic și poate compensa, într-o oarecare măsură, lipsa vitaminei C din plante. Totuși, vorbim de o carne curată, preparată la temperaturi scăzute, nu șnițele, mezeluri sau mititei arși.
Suplimente
Am făcut o selecție de suplimente care au întrecut și cele mai înalte așteptări ale mele. Bineînțeles, o logică simplistă ne spune că “dacă mâncăm fructe avem destulă vitamina C”, însă o cercetare mai atentă îți aduce noi informații: fructele și legumele conțin prea puțină vitamina C, în special din cauza modului cum sunt produse, recoltate, procesate, păstrate.
Poți cumpăra vitamina C din sursă naturală. Ce-i drept, acidul ascorbic de sinteză (amidon) este identic cu varianta naturală, însă cea din urmă vine însoțită de alte substanțe, care se pare că-i măresc puterea antioxidantă și de refacere a țesuturilor. De aceea găsim bioflavonoizi și în alte suplimente de calitate.
Dintre toate eu am ales forma tamponată (ascorbat de calciu), cu 500mg bioflavonoizi (37% hesperidină), acerola și rutină, pentru efectul sinergic. Această formă tamponată nu este acidă și nu creează probleme digestive, fiind foarte bine tolerată, chiar și la doze mari.
Se recomandă 1-3 tablete pe zi, în funcție de situație: dacă ai o perioadă de stress, boală, convalescență, poți mări doza. Eliberarea lentă permite administrarea de 1-2 ori pe zi.
Atenție: vitamina C în cantități mari poate fi un factor de risc pentru dezvoltarea pietrelor la rinichi (de tip oxalat) de către bărbați, în special pentru persoanele care au predispoziție pentru această afecțiune. Totuși, nu a fost evidențiată o cauzalitate în acest domeniu, existând doar cercetări incomplete ale problemei.
Hidratarea, aportul de magneziu și vitamina B6, excesul de crom, oxalatul provenit din alimente sunt probabil subiecte de discutat înainte de vitamina C.
Vitamina D- una dintre cele mai controversate vitamine, atât pentru modul de obținere (sintetizare în corp) cât și pentru efectele benefice asupra sănătății. Se pot scrie cărti întregi despre vitamina D însă voi încerca să prezint pe scurt povestea ei, așa cum v-am obișnuit și cu alte subiecte interesante.
Pâna acum nu am văzut decât foarte rar un nivel măcar decent la testele de sânge, dacă persoana respectivă nu a suplimentat. Se pot testa cele două variante ale vitaminei D în sange, dar aceste analize sunt relativ scumpe și nu se fac în mod obișnuit.
Ce este Vitamina D?
Este de fapt o grăsime, o vitamină liposolubilă. Considerată de unele surse ca fiind un hormon (în categoria hormonilor steroizi- a nu se face confuzia cu steroizii anabolici de sinteză folosiți ca doping), vitamina D suferă diverse transformări în organism, dar punctul de plecare este un precursor comun cu colesterolul. Iată înca un motiv de ce fuga fără noimă de colesterol este poate cea mai mare prostie a medicinei ultimilor zeci de ani. Pe de altă parte, tipurile de grăsimi benefice pentru conținutul de vitamina D și metabolizarea acestei vitamine sunt din surse animale și preponderent saturate, puse pe lista neagră de medicina depășită. Deci, lucrurile stau exact pe dos: uleiurile vegetale bogate în grasimi nesaturate fac mai mult rău decat bine atunci când vine vorba de vitamina D.
Care este rolul vitaminei D3 in organism?
În cultura populară, vitamina D este legată de “asimilarea calciului”. Deși are, într-adevăr, un rol important în metabolismul calciului, vitamina D are multe alte efecte benefice, până de curând neglijate. Acestea sunt: lupta împotriva cancerului, absorbția mineralelor, imunomodulare (util atât pentru creșterea imunității cât și pentru prevenirea autoimunității) , antioxidant, regulator hormonal, forță și masă musculară (testosteron), îmbunătățește toleranța la glucoză (reduce riscul de diabet), în bolile autoimune, în sindromul ovarelor polichistice, osteoporoză, fibromialgie, sterilitate, depresie, boli degenerative, boli de inimă, boli inflamatorii, dezvoltarea și funcționarea sistemului nervos (atentie gravide vegetariene!!!), depresie, psoriazis, scleroză multiplă, lupus.
Cea mai simplă utilizare este cea împotriva clasicelor “răceli” (viroze) care apar primăvara, probabil și din cauza imunității scăzute (lipsă de vitamina D, iarna nu prea stăm la soare, nu?).
Problema este că unele medicamente folosite în “tratarea” acestor afecțiuni reduc metabolizarea vitaminei D în corp… trageți voi concluzia. Cel mai la îndemână exemplu este medicația împotriva hipercolesterolemiei (statinele).
Este foarte important ca aportul crescut de vitamina D să fie însoțit de un aport optim de calciu (pentru a evita absorbția metalelor grele) dar și ca aportul crescut de calciu (consum mare de lactate sau suplimente cu calciu) să fie însoțit de vitamina D (pentru a evita problemele date de excesul de calciu liber din sânge).
Faptul că aportul de magneziu trebuie să fie într-o proporție de 1:3 sau chiar 1:2 față de cel de calciu trebuia să îl știți până acum.
De asemenea, celelalte minerale și vitamina K sunt foarte importante. Este insuficient sau chiar periculos să se suplimenteze doar cu calciu.
Suplimentarea cu vitamina D și calciu ajută corpul să ardă grăsimile, deci este indicată și în regimurile de slăbire sau chiar în tratamentul obezității.
Doza zilnică recomandată
Cantitatea zilnică de vitamina D recomandată oficial în prezent (400 UI) este considerată de către unii cercetători a fi de 10 ori mai mică decât avem nevoie pentru o sănătate optimă (4.000 UI- doza considerată ca “maxim tolerabilă”). Se merge și până la recomandări de 8.000UI pe zi sau chiar mai mult în anumite situații. În foarte multe comunități științifice deja doza zilnică recomandată a început să fie crescută.
Sursa acestei erori majore din medicină (recomandarea mult prea mică pentru aportul de vitamina D) este explicată aici:
În această perioadă consider optim să luăm o doză suficientă, care să ne ducă spre un nivel bun în sânge. Dacă există posibilitatea, facem și testul de sânge. Click pe imagine pentru detalii.
De unde luăm vitamina D (care sunt sursele)?
Avem 3 surse importante: expunerea la soare (corpul sintetizează vitamina D din 7 dehidrocolesterol), alimentație, suplimente. Fiind o vitamină liposolubilă pericolul de supradozare este mic pentru că apare depozitarea, ca plasă de siguranță. El totuși există și trebuie testat nivelul de vitamina D din sânge pentru a afla exact. Nu este cazul ca la vitamina A (nu beta-caroten, care este provitamina A), unde toxicitatea este reală dacă se supradozează.
Alimente
Fiind o vitamină liposolubilă, ea se gaseste în principal în alimente grase: laptele, grăsimea și organele animalelor expuse la soare, ouăle (galbenusul, evident) găinilor crescute în libertate (nu la bec), peștele sălbatic, care se hrănește cu fitoplancton (somon de captură, hering, sardine, macrou, ficat de cod). După cum ne putem imagina, vegetarienii și veganii se expun la un risc major de hipovitaminoza D (pe lângă B12).
Cele mai importante surse sunt: ficatul de cod, slănina, stridiile, icrele negre, heringul și alti pești oceanici, gălbenusul de ou, unt (de la ierbivore crescute în libertate), ficat (în special de miel, care contine și vitamina B12). Deci iată că vorbim de alimente bogate în grasimi, de cele mai multe ori evitate în programele de slăbire.
Totuși, disponibilitatea acestor alimente, cât și cantiățile pe care le avem în dietă obișnuită pot fi prea mici, de aceea, o testare a vitaminei D din sânge ne poate lămuri dacă avem nevoie de suplimentare.
Expunerea la soare
Când vorbim de expunere la soare ne gândim la expunerea întregului corp, nu doar fața și mâinile așa cum se tot recomandă. Paradoxal, soarele de la mijlocul zilei este mult mai util (cantitate mai mare de UVB/UVD) decat cel de dimineața sau seara. De asemenea, e important ca pielea să fie în stare naturală, nu spălată sau opacizată cu creme. Anumite creme conțin compuși care sub influența razelor soarelui devin cancerigeni, făcând deci mai mult rău decât bine. De asemenea, cateva ore după expunerea la soare trebuie evitată spălarea pielii cu săpun. Necesarul de expunere depinde și de tipul de piele (nivelul de melanină).
UVA sunt raze ultraviolete (UV) de tip A (care te bronzează și care sunt în proporție mare dimineața și seara) iar UVB sunt raze ultraviolete de tip B (care iți inflamează pielea dar induc sinteza vitaminei D). Degeaba stai la soare primăvara, toamna, dimineața și seara. Nu se produce suficientă vitamina D, doar se îmbătrânește pielea.
Când vrei să îți aduci nivelul de vitamină D măcar la normal singura soluție sunt suplimentele. Cele lichide (picături uleioase) sunt, după părerea mea, cele mai eficiente. În mod normal ar trebui să testăm nivelul din sânge înainte, dar, având în vedere deficitul practic generalizat și faptul că e mai greu în această perioadă să mergem la recoltare, suplimentația devine aproape indispensabilă. Să ținem cont și de faptul că suplimentul de vitamina D se dă tuturor copiilor, deci este ceva necesar.
Dar există și gelule, pentru cei mai comozi. Tabletele “de cretă” nu au asimilare optimă.
Pentru copii avem spray lipozomal, ușor de administrat, cu vitamina K.
Toxicitatea este considerată o problemă la doze mari, luate pentru perioade lungi de timp. Deci dacă iei doze mari, analizele de sânge (ambele tipuri de vitamina D, PTH) sunt foarte utile.
Dacă ne gândim la modul de viață al omului în natură, toate acestea sunt foarte clare: omul era expus la soare și mânca acele alimente bogate în vitamina D.
Intalnesc din ce in ce mai multe persoane care tin post(fara a avea cea mai mica idee de necesarul de nutrienti al organismului) sau care trec la un regim vegetarian desi au avut deficiente grave in alimentatie si in trecut.
Sunt oameni care se simt bine cu un astfel de regim.
Totusi, in fiecare caz ar trebui analizate cauzele afectiunilor aparent vindecate prin scoaterea produselor de origine animala din alimentatie.
Pentru ca este o mare diferenta intre mezeluri si carnea unui animal salbatic, de exemplu.
Pentru ca un regim vegetarian poate reduce masa musculara, ducand la o slabire rapida pe termen scurt dar ingrasare pe termen lung.
Poate ca noua dieta vegetariana contine mai putina sare si se elimina excesul de apa. Poate prin aportul suplimentar de fibre se regleaza digestia si se elimina continutul intestinal.
Aceste “slabiri” sunt doar aparente, nu se pierde grasime.
Un nutrient esential care lipseste din produsele vegetale este vitamina B12.
Pe termen scurt se pot mobiliza rezervele(in cazul anumitor persoane rezervele de B12 tin si cativa ani), insa pe termen lung pot aparea probleme grave.
Ce face vitamina B12?
– participa la functionarea sistemului nervos
– participa la producerea de globule rosii
– participa la metabolismul energetic
– participa la sinteza ADN-ului
– scade nivelului de homocisteina, un aminoacid a carui prezenta in exces creste riscul de boli cardiace si atac cerebral, Alzheimer, afectiuni oculare, afectiuni nervoase.
– participa la sinteza de SAMe(care ajuta in osteoartrita si depresie)
Cred ca face destule.
Boli legate mai mult sau mai putin strans de deficitul de B12: ateroscleroza, anemie, fibromialgie, Alzheimer, impotenta, pierderi de memorie, insomnie, iritabilitate si multe altele.
Surse reale de B12: ficat, scoici, oua, peste, branza.
Exista si oameni care au o deficienta genetica prin care “factorul intrinsec” necesar absorbtiei vitaminei lipseste din stomac. Pentru acestia solutia sunt suplimente nutritive cu vitamina B12.
Deficitul de B12 se pare ca este implicat si in aparitia ADHD, o asa zisa boala ale carei efecte sunt tratate cu medicamente de altfel considerate droguri. Si asta se intampla la copii. Si asta se intampla cu reclame mascate la TV. Ceva asemanator cu programul Reductostart, care avea in spate tot un drog(in sensul larg al termenului).
Niste kiwi, sa ne ia greata. E greu sa recunoasti ca esti pe un drum gresit. E si mai greu sa te schimbi. Dar se poate si iti vei multumi mai tarziu.
Kiwi are multa vitamina C si mult potasiu. Daca vitamina C este cunoscuta si stim cate beneficii are atunci cand provine direct din fruct, importanta potasiului, un electrolit foarte imporant este mai putin cunoscuta.
Kiwi contine o cantitate de potasiu aproximativ egala cu bananele insa fara atata zahar si fara a genera balonari. Pentru ca da, anumite fibre vegetale din banane sunt una din cauzele balonarilor.
Deficitele de potasiu pot duce la: stare de oboseala(mai ales daca transpiri mult), slabiciune musculara si crampe, palpitatii.
Imi aduc aminte cand am simtit prima data gustul: nasa mea mi-a adus o sticla de doi litri de “suc de kiwi”. Mult mai tarziu am mancat si fructul. Nu era atat de dulce, dar am simtit ca e plin de sanatate.
Vitamina C… sau acidul ascorbic(E300). Folosit ca antioxidant in diverse alimente si bauturi, permite producatorilor sa scrie pe eticheta ca acel produs contine “vitamina C”.
Este totusi o diferenta intre vitamina C sub forma de acid ascorbic obtinut industrial si vitamina C prezenta in alimente.
Benzoatul de sodiu- E211- este folosit drept conservant in bauturi racoritoare, muraturi, conserve. In combinatie cu acidul ascorbic formeaza benzen- care este dovedit cancerigen. Asta se stia de ceva vreme.
Ce nu se stia pana de curand este ca si benzoatul de sodiu in sine are capacitatea de a altera ADN-ul celular, omorand practic celule din corpul nostru.
Cititi cu atentie etichetele produselor pe care le consumati!
Din pacate organizatiile care ar trebui sa ne protejeze de aceste substante toxice si sa interzica folosirea lor in alimente sunt foarte permisive.
Probabil e ca in politica, “donatiile” din partea producatorilor de alimente tin cat un mandat…. deci din 4 in 4 ani avem si noi sansa sa mai aflam ce ne omoara si ce nu.
Click pentru a comanda cea mai bună vitamina D, în opinia mea.
