E mult spus “retete”. Noi mancam simplu. A manca simplu inseamna a economisi timp si a avea un control bun asupra portiilor si ingredientelor. Pentru ca incercam sa tinem prepararea termica la minim si mancam rar surse de carbohidrati, practic “gatirea” si “retetele” reprezinta doar o mica parte din viata noastra. Mancam realist, nu ca acele “culinarese” care prepara feluri de mancare la concurenta cu Jamie Oliver sau Martha Stewart pentru care ti-ar lua juma’ de zi doar sa speli vasele. Sunt totusi niste pusti tari pe Prima care gatesc binisor, repede si destul de sanatos.

Da. Curcanii taiati duminica(vezi toporul insangerat de mai jos) aveau si ficati. Nu au absolut nici o legatura cu ce se gaseste prin magazine. Au fost inabusiti cu ceapa. Ouale fierte si legumele inabusite si ele, doar inmuiate putin, aproape crude. Exista si legume care devin mai hranitoare dupa ce sunt gatite.  Ficatul e unul dintre cele mai hranitoare alimente, presupunand ca vine de la un animal crescut cat de cat natural, macar fara chimicale si antibiotice daca nu chiar si fara cereale.

Obisnuitul platou de dimineata, de data asta niste peste afumat. Afumarea este considerata o metoda destul de toxica de preparare a alimentelor, dar este folosita inca din timpuri stravechi si nu i-a oprit pe unii dintre bunicii nostri sa ajunga la suta de ani “pe picioare”. Exista si trei secrete: asocierea antioxidantilor din legume si fructe, aerul curat si munca fizica moderata. Cu aerul curat sunt ceva mai in urma, dar pentru putin timp.  Stiu ca unii sunt suparati pe “night-shades” si ca sunt pro-inflamatoare insa vara asta le-am cam mancat. Se pare ca am facut totusi ceva bine pentru ca articulatiile ma dor mult mai putin deact in alti ani.

Incerc sa am in farfurie cel putin doua surse de proteine(peste si branza in acest caz) si doua surse de energie(branza si avocado aici). Avand libertatea de alegere las sistemul natural sa intre in actiune, adica apetitul sanatos: atunci cand corpul iti “cere” acei nutrienti de care are nevoie.

Bomba calorica de mai sus a fost necesara pentru ca o cantitate oarecare de lecitina sa ajunga la copilul meu. Mie imi place lecitina granule si suspectez ca a fost doar un pretext pentru ca ea sa-si satisfaca pofta de banane. Si miere. Si nuci. Deodata. M-am sacrificat si am mancat eu resturile, era pacat sa le aruncam, nu?

Solutia care ma salveaza la birou: conservele de peste. Mi-am facut analizele pentru mercur si era de 10 ori sub cantitatea minima admisa ca normala. Deci mitul cu “pestele contine mercur” nu s-a aplicat in cazul meu. Poate si pentru ca bag destule “detoxifiante”. Incerc sa evit tonul si aleg sardinele(fara solzi dar cu os), macroul(in imagine, descoperit de curand, cu o cantitate de grasime mai mare decat alti pesti- lucru bun) si clasicul somon, de data asta pescuit si de dimensiuni mici(conservele au mai fost prezentate pe blog).

Sarmalele pot fi “de dieta” indiferent de ce dieta adopti. Daca este o dieta cu mai multi carbohidrati atunci reduci cantitatea de grasimi din ele(folosind carne slaba si mai putin ulei), dar daca tii o dieta low-carb, in care energia provine din grasimi, le faci fara orez dar poti adauga smantana fermentata pe ele. Evident, painea este exclusa iar mamaliga o delicatesa.

Si sa nu uitam de omlete:

In special pentru cei la curent cu “paleo” sau “primal”, ouale sunt un element important al dietei. Omul s-a dezvoltat intr-un mediu unde acest aliment putea fi gasit si consumat relativ usor. Este tolerat foarte bine si galbenusul contine cei mai importanti n utrienti, albusul fiind practic lipsit de valoare nutritiva, cu exceptia unei cantitati mici de proteina, ba chiar contine si o toxina(care se distruge prin incalzire). Avand in vedere ca atunci nu erau medici care sa ne minta spunand ca mai mult de x oua pe zi ar fi rele, acei oameni probabil faceau o mare burta cu toate ouale pe care le gaseau. Deci da, putem manca si mai multe deodata, ele scad, de fapt, colesterolul si ajuta ficatul. Da, exact pe dos decat ai auzit toata viata. Cea de mai sus a fost mancata in oras, la o intalnire a “clanului”(deocamdata format din 3 persoane). Oua “de magazin”, dar trebuie sa ne asumam si astfel de momente. Antrenamentul care a urmat a fost excelent, chiar daca am mancat cu putin timp inainte de el si chiar daca nu am mancat surse semnificative de carbohidrati.

La toate mesele incerc sa mananc intai carnea, pestele, abia apoi branza sau legumele, eu fiind adeptul separarii alimentelor in timpul unei mese(spre deosebire de solutia extrema asepararii pe zile aka “regimul disociat”). Cateodata insa, amestecul de gusturi este suficient sa ma determine sa incalc aceasta regula.

Aproape zilnci mananc si nuci, seminte, alune. Evident, fara arahide sau seminte de floarea soarelui si, evident, crude sau chiar inmuiate in apa.  Am “dat cep” si unei cutii de Syntha 6 de “moccacino”, este absolut delicioasa si aroma asta(are gust de cafea). Sta pe birou si merge la fix daca trece prea mult timp intre mese, avand in vedere ca jumatate din calorii provin din carbohidrati si grasimi, nu doar din proteine.

Azi “m-am stricat” cu o banana in timpul zilei si doua felii de Finn-Crisp cu unt(bio) si branza(de capra). Am baut si juma’ de kil de suc de portocale, chiar simteam nevoia de ceva acrisor, mai ales ca rezultatul acestui suc este alcalin, foarte util in compensarea aciditatii din celelalte alimente sau produsa de stress si efortul fizic. Avem si carne de vitel de la tara, a intrat la fix de dimineata(facuta la cuptor), dar fiindu-mi foame, partea “cu poza” a fost neglijata.

Beau prea putina apa.