J’like dags?
Dags?
What?
Yeah, dags.
Dags, ya like dags?
Oh, dogs. Sure, I like dags.
Asa ar fi zis un client de-al nostru daca ar fi fost personaj de film. Cum este un personaj real care tine la cainii lui, le cumpara suplimente. Multe suplimente. Cainii sunt fericiti si desi sunt batrani omul raporteaza ca se simt mult mai bine decat inainte si ca i-a intinerit. Adi chiar spunea ca omul baga in caini mai mult decat in el insusi. Normal.
Ma gandeam cat de greu l-am convis pe tata sa ia suplimente. Ma gandeam cum dupa 2-3 luni ii disparusera multe din ridurile de pe fata si se simtea mult mai bine fizic si psihic. Ma gandeam ca unii oameni refuza pur si simplu sa ia suplimente pentru ca sunt sub forma de pastila si ei asociaza pastilele cu medicamente. Dar, la o adica, la sfatul imbecil al vreunui medic se umfla cu chimicale. Am avut remarci negative chiar si despre probiotice. “Trebuie sa aiba ele ceva nasol”. Da, clar, sunt mult mai nasoale decat carnatii prajiti, painea si berea care iti umfla burta si hranesc ciupercile si cancerul.
Ma gandeam si la cei care s-au prins ca suplimentele ii pot ajuta si incep sa le ia, dar dupa o vreme se plictisesc, nu mai pot inghiti pastile, pastilele miros urat, “cum sa iei atatea pastile?” , e mai scumpa o cutie de vitamine decat o sticla de vin si tot asa. Ce-i drept de la o sticla de vin se simt efectele imediat, pe cand un detoxifiant pentru ficat are de lucru cu pateul pana il reface.
Cainii sunt norocosi. Ei pot manca sanatos, isi pot lua suplimentele si pot fi in forma chiar daca au varste apreciabile. Asta daca stapanul lor stie sa aiba grija de ei. Omul, in schimb, are “alegeri” de facut. Oare ce sa aleg? Niste mancare sanatoasa acum sau niste spital, medicamente si operatii mai tarziu?